BusinessMagazin

Tag: aur

  • BNR a scos astăzi la vânzare o monedă de aur dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu”, la preţul de 11.300 lei

    BNR a scos astăzi la vânzare o monedă de aur cu tema ”200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu”, preţul acesteia fiind de 11.300 lei (cca 2300 euro).

    Moneda are o greutate de 31 grame şi valoarea nominală este de 500 lei.

    Aversul monedei redă monumentul dedicat lui Ion C. Brătianu, din Bucureşti, iar reversul prezintă portretul lui Ion C. Brătianu  şi anii între care acesta a trăit „1821” şi „1891”.

    Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

    Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 11.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare.

    Monedele din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Lansarea în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.


     

  • Trecut de viitor

    Dacă le-au plăcut oamenilor de demult, bijuteriile pot să le placă şi celor din prezent suficient de mult cât să le poarte la diferite ocazii. Asemenea accesorii se pot găsi la magazine specializate, cum ar fi, de exemplu, Symbolic & Chase din Londra, unde o brăţară rigidă din Epoca Bronzului poate costa echivalentul a aproape 40.000 de dolari, scrie New York Times. Pe lângă frumuseţe, astfel de bijuterii sunt căutate şi adăugate la colecţie şi pentru imperfecţiunile lor prin comparaţie cu cele lucrate cu mijloace moderne. Sunt şi cazuri în care bijuteriile de altădată costă mai puţin decât unele din ziua azi, chiar dacă sunt confecţionate din aceleaşi materiale, dar, în general, cele din Antichitate sunt mai scumpe. Există şi bijuterii care trebuie restaurate, cum ar fi vechi coliere, sau piese achiziţionate pentru a fi transformate în unele noi. Pe de altă parte, bijuteriile de altădată au atras şi atenţia creatorilor de accesorii, care folosesc vechi piese la care adaugă elemente moderne, cum ar fi brăţări rigide de bronz de pe vremea vikingilor, pe care se aplică un strat de aur. Alţi creatori folosesc tehnicile bijutierilor de altădată pentru piesele din colecţiile lor.


     

  • Copreşedintele AUR răspunde provocării „Ce conţine vaccinul? ”: Anormalitate, discriminare şi mai multă frică

    Vaccinul conţine anormalitate, discriminare şi mai multă frică, spune copreşedintele AUR, Claudiu Târziu, într-un clip – replică la campania de spoturi „Ce conţine vaccinul?”.

    „Vaccinul. Ce conţine vaccinul? Pentru cei mai mulţi dintre noi astăzi vaccinul conţine anormalitate. Să nu pot să-mi sărut copilul în curtea şcolii la serbarea de sfârşit de an, decât cu un certificat doveditor.

    Conţine discriminare, adică privilegii pentru vaccinaţi. Înseamnă că nu pot intra la un spectacol dacă nu am apucat, nu pot sau nu vreau să mă vaccinez, căci vaccinul nu e obligatoriu. N-am uitat asta, nu-i aşa? Pentru toţi astăzi vaccinul înseamnă mai multă frică, deci mai puţină libertate. Însă noi chiar vom învinge”, spune Claudiu Târziu în clipul publicat pe pagina sa de Facebook.

    Guvernul a lansat, la sfârşitul lunii mai, o serie de spoturi ca să-i convingă pe oameni să se vaccineze. Mesajele transmise de autorităţi răspund şi la întrebarea „Ce conţine vaccinul?”.

    Premierul Florin Cîţu a prezentat, la lansarea campaniei, un clip video în care apare într-un local, precizând că imaginile nu fac parte din campania naţională şi vor fi postate doar pe pagina sa de Facebook.
    Cîţu a făcut un apel la miniştri să îi urmeze exemplu: „Lansez o provocare membrilor uvernului şi liderilor coaliţiei – ce conţine vaccinul pentru voi?”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, la baza turismului din Bulgaria. Hotelier din Nisipurile de Aur: ”Circa 30% dintre clienţii noştri cazaţi în hotel acum sunt români”. Hotelierii de pe litoralul bulgăresc au scăzut preţul chiar şi cu 50% pentru a atrage cât mai mulţi turişti străini

    În Nisipurile de Aur, una dintre cele mai populare staţiuni din Bulgaria, auzi vorbindu-se mai mult româneşte decât bulgăreşte pe timpul verii. Staţiunea este una dintre preferatele turiştilor români, o afirmaţie întărită şi numărul de maşini cu număr de România din zonă, cât şi de hotelierii din staţiune.

    ”Circa 30% dintre clienţii noştri de acum sunt români. Ei fac rezervările în ultimul moment pentru că autorităţile fac acest coridor verde şi ei aşteaptă până în ultimul moment pentru a veni fără restricţii, fără test de COVID. (…) În top cinci naţionalităţi care vin la noi în hotel sunt românii, polonezii, nemţii, moldovenii şi cehii. Şederea medie a turiştilor români este de 3-4 zile”, a spus Adreana Staneva, commercial director al Prestige Deluxe Hotel Aquapark Club din Nisipurile de Aur, în cadrul unei conferinţe de presă organizată pentru jurnaliştii români.

    Mira Carell, reprezentant de relaţii publice al hotelului, spune că acum doi-trei ani românii veneau în vacanţe care durau o săptămână sau două, iar acum stau două – trei nopţi.

    ”Oamenii se tem că se va schimba ceva în acele trei zile, că România se va închide din nou şi de aceea stau doar atât. Sunt puţini cei care mai stau o săptămână sau zece zile, din nefericire pentru noi. Deşi românii şi-au pierdut locurile de muncă, ei încă vor să călătorească şi noi am scăzut preţurile în pandemie”, a declarat ea.

    Preţurile hotelului au scăzut 50% în pandemie. Astfel, o cameră în regim de all inclusive în hotel costă, în luna iunie, 150 de euro pentru o şedere de trei nopţi a două persoane, iar în luna iulie preţul pentru trei nopţi ajunge la 300 de euro.

    ”Anul trecut am avut scăderi foarte mari atât în ceea ce priveşte numărul de turişti, cât şi la nivel de piaţă. Numărul turiştilor a scăzut cu circa 80% şi sperăm ca anul acesta să fie mai bun, în special în ceea ce priveşte turiştii din Bulgaria şi din România, adică pe cei pe care ne-am bazat în ultimii ani”, a adăugat Adreana Staneva.

    Înainte de pandemie, hotelul a investit 1 mil. leva, adică peste 500.000 de euro, în capacitatea de cazare şi în produsele şi serviciile pe care le oferă.

    ”Cifra de afaceri, numărul de turişti, totul a încetinit anul trecut. Anul acesta sperăm la un număr mai mare al turiştilor români. Încă investim mult, în ciuda situaţiei pandemice, am investit 1 mil. leva în hotel anul trecut, înainte de debutul pandemiei, bani care au intrat în produsele şi serviciile noastre”, a explicat directorul comercial al Prestige Deluxe Hotel Aquapark Club.

    Anul trecut, în pandemie, numărul turiştilor care au venit la hotel a scăzut cu 80%.  Înainte de pandemie, hotelul primea circa 30.000 de turişti pe an.

    ”Anul acesta sperăm la o situaţie mai bună, având în vedere că se vor vaccina mulţi oameni. Am avut 30.000 de turişti înainte de pandemie şi sperăm să ajungem din nou la numărul ăsta în doi ani”, a spus Adreana Staneva.

    Numărul de angajaţi ai hotelului s-a dublat în anul 2020, având în vedere că implementare măsurilor de siguranţă şi de curăţenie în pandemie a însemnat şi o nevoie mai mare de personal.

    ”Avem circa 200 de angajaţi, dublu faţă de anul 2019 pentru că avem nevoie de mai mult personal pentru implementarea măsurilor de siguranţă. Este şi aceasta o problemă mare: nu avem un număr mare de turişti, preţurile sunt cu 50% mai mici, dar avem nevoie de mai mulţi angajaţi pentru că procesul de curăţenie, de dezinfectare necesită mult mai mult personal”, a explicat Staneva.

    Prestige Deluxe Hotel Aquapark Club a fost inaugurat în 2017 şi are o capacitate de cazare de 440 de camere. Anul trecut, circa 15% dintre hotelurile din staţiunea Nisipurile de Aur au fost deschise, după cum au spus reprezentanţii Prestige Deluxe Hotel Aquapark Club.

    Începând cu data de 1 iunie, turiştii români vor putea intra în Bulgaria fără restricţii de călătorie, astfel că bulgarii au eliminat toate condiţiile de intrare în ţară. Pe lângă faptul că Bulgaria a eliminat aceste restricţii, nici la întoarcerea în România nu vor mai exista restricţii, Bulgaria aflându-se pe lista verde. În această perioadă, hotelierii de pe litoralul bulgăresc au scăzut preţul chiar şi cu 50% pentru a atrage cât mai mulţi turişti străini.

  • Preţul aurului urcă spre maximul a patru luni şi jumătate pe fondul temerilor legate de inflaţie

    Preţul spot al aurului a crescut cu 0,2%, la 1.883,12 dolari pe uncie. Săptămâna trecută, preţul aurului a atins cel mai înalt nivel din 8 ianuarie, la 1.889,75 dolari.

    Dolarul a scăzut aproape de cele mai scăzute niveluri din ultimele trei luni faţă de euro şi alte monede europene, făcând aurul mai ieftin pentru alţi deţinători de valută.

    Contribuind la ascensiunea aurului, bitcoin a scăzut cu 13% duminică, pierzând în jur de 50% faţă de maximul anului după Beijingul şi-a intensificat eforturile pentru a contracara mineritul bitcoin şi tranzacţionarea.

    Pe de altă parte, paladiul a crescut cu 0,4%, până la 2.794,18 dolari pe uncie, argintul a câştigat 0,7% până la 27,71 dolari, iar platina a urcat cu 0,1% până la 1.167,99 dolari.

  • BNR vine cu dezvăluiri, în premieră, legate de rezerva de aur în perioada comunistă

    Banca Naţională a României a public un caiet de studii privind Evoluţia stocului de aur al Băncii Naţionale a României în perioada comunistă, respectiv în perioada 1946-1989, scrie Ziarul Financiar.

    Autorii vin cu dezvăluiri în premieră legate de rezerva de aur a BNR în contextul perioadei comuniste atunci când a fost folosită de către Nicolae Ceauşescu pentru plata accelerată datoriei externe, ceea ce a dezechilibrat şi secătuit economia ţării.

    Evoluţia stocului de aur al Băncii Naţionale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia şi până în anul 2020.

    Spre deosebire de cele două secvenţe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internaţional, precum şi de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei centralizate şi a restricţiilor severe în privinţa deţinerii aurului de către populaţie.

    În consecinţă, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de acoperire în aur a monedei naţionale, dar a avut în vedere evoluţia valorică, în lei, şi pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la: aurul din ţară, aflat în tezaurul BNR (lingouri şi monede) şi în afara acestuia, precum şi aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaţionale, Banca Angliei, UBS Zurich, Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Naţională a Ungariei, Banca Naţională a Cehoslovaciei, Banca Naţională a Elveţiei etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea surselor aflate în Arhiva BNR, completate şi comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la Arhivele Naţionale ale României.

    Printre dificultăţile enumerate şi explicate în capitolul de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, şi „ficţiunea” statisticilor întocmite de autorităţile comuniste. Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la finanţarea deficitelor balanţei de plăţi a ţării, fapt pentru care creşterea continuă a acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluţie sinuoasă, în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare au fost urmate de altele de valorificare.

    S-a menţinut, şi pentru epoca comunistă, perspectiva martorului care stă la uşa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a înregistra intrările şi ieşirile de aur, dar şi de a încerca explicarea acestor mişcări, prin punerea lor în legătură cu evenimente şi fenomene petrecute pe plan intern şi internaţional între momentul etatizării Băncii Naţionale a României şi anul prăbuşirii regimului comunist.

    Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944) cu privire la rolul aurului în funcţionarea sistemului monetar internaţional, crearea activului de rezervă special al Fondului Monetar Internaţional, DST sau „aurul-hârtie”, renunţarea la etalonul aur-devize, precum şi atribuţiile Băncii Naţionale a României (Banca RPR–Bancă de Stat şi, apoi, Banca Naţională a RSR) în deţinerea şi administrarea metalelor preţioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv al aurului.

    În acelaşi timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la achitarea sancţiunilor din Tratatul de pace de la Paris şi plata importurilor de cereale şi de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI şi achitarea anticipată a datoriei externe.

  • USR PLUS spune că a oprit confiscarea rezervei de aur a României de către PSD

    Rezerva de aur, de peste 60 de tone, se află în prezent în Londra şi este administrată de Banca Naţională a României (BNR). Scopul său este de a ajuta România în cazul împrumuturilor externe, reprezentând o garanţie a credibilităţii ţării noastre.

    „Liviu Dragnea a atacat toate instituţiile statului român, inclusiv Banca Naţională a României, propunând legi care să slăbească justiţia şi economia. Respingem astăzi, după doi ani de luptă legislativă, încă o aberaţie marca Dragnea/PSD. Rezerva de aur a României rămâne în siguranţă, atât în ţară cât şi în instituţii internaţionale, unde asigură credibilitatea noastră pe pieţele de capital”, transmite Cosette Chichirău, deputat USR PLUS, membră în Comisia de buget.

    Potrivit proiectului, la dorinţa infractorului Liviu Dragnea, BNR ar fi fost obligată să repatrieze circa 91% din aurul depozitat în străinătate, adică aproape 56 de tone. Parlamentarii USR s-au opus proiectului încă de la depunerea în Parlament.

    Pentru respingerea proiectului au votat 173 de deputaţi, iar 131 în favoarea adoptării.

  • Deputat PNL, despre scoaterea AUR în afara legii: Sunt acţiuni ce converg spre această direcţie

    .Alexandru Muraru cere autorităţilor judiciare să ia măsuri împotriva unui reprezentant al partidului AUR, care a publicat pe Facebook o listă cu ceea ce el numeşte „trădători de patrie, care ar trebui executaţi”, dacă ar fi reintrodusă pedeapsa cu moartea.

    „Eu cred că asistăm la un fenomen foarte periculos. Odată cu accederea în Parlament a unui partid de factură neofascistă, eu cred că democraţia românească a făcut din păcate paşi înapoi, ne-am întors în timp”, spune la RFI Muraru.

    Întrebat dacă AUR, partid ales democratic în Parlament, poate fi scos în afara legii, Reprezentantul Special al Guvernului a răspuns: „Din punctul meu de vedere, s-au adunat numeroase elemente care merg spre această direcţie, pentru că sigur, legea este foarte clară, există anumite condiţii în care un partid poate fi scos în afara legii, dar acum noi ne aflăm în faţa unui cumul de factori şi de acţiuni care converg spre această direcţie, la mai puţin de şase luni de la accederea acestui partid politic în Parlament (…), ceea ce înseamnă că există circumstanţe atenuante ca acest partid să fie supus nu doar unei monitorizări, dar unei asemenea acţiuni de scoatere în afara legii”.

    Alexandru Muraru apreciază că ”există această tendinţă a exemplului de a reproduce ceea ce fac aceşti politicieni, simpatizanţi ai acestui partid, membri ai acestui partid, în toate palierele societăţii, în stradă, în mediul online, în Parlamentul României, în mass-media. Deci ei sunt prezenţi peste tot şi impregnează în spaţiul public această atmosferă de instigare la ură permanentă”.​

  • Talismane de primăvară

    În primăvara aceasta se poartă bijuteriile-talisman, cu motive naturale sau industriale, scrie Telegraph. Printre acestea se numără colecţia Lucky Spring de la Van Cleef & Arpels, din care nu lipsesc buburuzele din cornalină cu onix şi aur roz, colierul cu două pitulici aurii cocoţate pe crenguţe de turmalină al creatoarei mexicane Daniela Villegas sau pandantivul în formă de ciupercuţă din ametist cu mici safire al newyorkezului Brent Neale. Pe de altă parte, Cartier continuă colecţia care aminteşte de trusa de scule sau industrie, Ecrou de Cartier, cu nişte cercei în formă de şuruburi cu piuliţe de diamant, gândiţi să fie purtaţi împreună sau separat.

  • Povestea unuia dintre cei mai BOGAŢI TRAFICANŢI de droguri din lume. A avut o avere estimată la 5 miliarde de dolari, controla o ARMATĂ de 20.000 de oameni şi nu a fost NICIODATĂ PRINS

    Supranumit “regele opiului”, Khun Sa este originar din Myanmar, stat cunoscut la acea vreme ca Burma. Începând cu anii ’60, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Triunghiul de Aur (regiune din Asia cunoscută pentru traficul şi consumul de droguri de mare risc).

    În momentele sale de maximă influenţă, Khun controla o armată de 20.000 de oameni şi care era mult mai bine echipată decât cea a statului Myanmar.

    În 1988, Khun Sa a încercat să vândă toată recolta sa guvernului australian pentru 37 de milioane de dolari, mişcare ce ar fi redus la jumătate traficul global de heroină; oficialii au refuzat.
     

    Khun Sa nu a fost niciodată acuzat oficial de vreo infracţiune în Myanmar, fiind însă condamnat în absenţă în Statele Unite (deşi nu a păşit niciodată pe tărâm nord-american).

    Khun s-a predat armatei în ianuarie 1996, cedând controlul asupra trupelor sale. El s-a mutat în regiunea Rangoon cu o vastă avere şi patru amante, toate mai tinere decât el. După acel moment, producţia de opiu din Triunghiul de Aur s-a redus considerabil.

    După ce a renunţat la traficul de droguri, Khun Sa a devenit un important om de afaceri, cu investiţii în regiunile Yangon, Mandalay şi Taunggi. El se prezenta în acea perioadă drept “un agent comercial cu interese în domeniul construcţiilor”.

    Khun a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, cauza morţii nefiind cunoscută.