BusinessMagazin

Tag: august

  • Începând cu 1 august, încă un judeţ va introduce obligativitatea purtării măştii de la 1 august

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis, într-o şedinţă extraordinară, obligativitatea purtării măştii în spaţii deschise, pe toată durata stării de alertă. Măsura vine pe fondul creşterii alarmante a numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 şi îi vizează pe toţi cei care locuiesc şi/sau circulă pe teritoriul judeţului. Hotărârea CJSU Prahova nr.42/2020 va intra în vigoare de la 1 august 2020, începând cu ora 07.00.

    Purtarea măştii, astfel încât să acopere nasul şi gura, va fi obligatorie, în spaţii publice deschise, cum ar fi pieţele, târgurile, zonele de aşteptare (staţii de autobuz, peroane şi altele asemenea), zonele în care se desfăşoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, în intervalele orare: 07.00-11.00 şi  15.00-23.00. Exceptaţi de la această regulă sunt copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

    Spaţiile şi intervalele orare au fost stabilite, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publică, luând în considerare probabilitatea prezenţei concomitente a unui număr mare de persoane între orele şi în locurile unde se constată dificultăţi în asigurarea distanţei fizice de protecţie sanitară, conform legii.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, în zilele următoare, se poate extinde intervalul orar pentru purtarea obligatorie a măştii în spaţiile deschise şi/sau limitarea programului de lucru la terase, cluburi, baruri, precum şi al altor operatori de profil.

    Prahova se află pe locul 8 la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul cazurilor de coronavirus, cu 1.873 de persoane infectate.

  • Anunţ de ultimă oră al lui Ludovic Orban. Noi restricţii de la 1 august

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, marţi, măsurile care ar putea fi introduse de la 1 august

    Între acestea se numără limitarea programului cluburilor şi teraselor în anumite zone şi introducerea obligativităţii purtării măştilor în spaţiile deschise aglomerate

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, marţi, măsurile care ar putea fi introduse de la 1 august, între care se numără limitarea programului cluburilor şi teraselor în anumite zone şi introducerea obligativităţii purtării măştilor în spaţiile deschise aglomerate.

    „Singurele discuţii sunt legate de limitarea programului la cluburi şi terase, dar numai în anumite zone unde e gradul de răspândire mai mare, deci nu la nivel naţional, este vorba de măsuri un pic mai clare legate de plaje, pentru că şi pe plaje există un risc epidemiologic mare, iar acolo propunerea e să se elimine excepţia legată de persoanele aparţinând unei familii, să fie regula de distanţare aplicată tuturor, cu excepţia copiilor. De asemenea, e discuţia legată de posibilitatea introducerii obligativităţii purtării măştilor în spaţii deschide aglomerate”, a declarat Ludovic Orban.

    El a mai spus că marţi va avea loc o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    „Specialiştii deja au formulat nişte propuneri de care noi vom ţine cont şi cel mai probabil azi (marţi – n.r.) va fi CNSU şi miercuri şedinţă de guvern în care, dacă e necesar, vom modifica hotărârea referitoare la starea de alertă pentru a interoduce noi măsuri”, a precizat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prelungirea stării de alertă: Până când vom mai purta mască?

    Guvernul decide azi prelungirea stării de alertă, cu alte 30 de zile. Vom fi în stare de alertă până cel puţin la jumătatea lunii august. Măsura vine la pachet cu obligaţia de a continua să purtăm mască.

    Guvernul se reuneşte în această după-amiază, în şedinţă extraordinară, pentru a decide prelungirea stării de alertă, cu încă 30 de zile. Actuala stare de alertă urmează să expire joi noapte, la ora 00:00, astfel că noua prelungire se va aplica de vineri, 17 iulie.

    Prelungirea stării de alertă vine, la pachet, cu obligaţia de a purta mască în continuare în spaţiile publice închise, la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun. Concret, vom continua să fim în stare de alertă şi să purtăm mască de protecţie până pe 15 august, cel puţin. Legea 55/2020 stabileşte că portul măştii e obligatoriu pe toată perioada stării de alertă. Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, ne-a anunţat că vom avea stare de alertă “atât cât va fi nevoie să fim în siguranţă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Avertisment dur al experţilor pentru români: ”În jurul datei de 23 august vom avea în jur de 800 de infecţii noi pe zi”

    Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, avertizează că numărul cazurilor va continua să crească în condiţiile în care oamenii nu vor respecta regulile.

    Medicul Popovici este de părere că am putea avea până la 800 de cazuri pe zi pe finalul lunii august.

    Între creşterea numărului de cazuri din ultima perioadă şi nerespectarea măsurilor de protecţie şi distanţarea socială există o relaţie de cauzalitate directă, susţin autorităţile.
     
    Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, avertizează că numărul cazurilor va continua să crească în condiţiile în care oamenii nu vor respecta regulile. 
     
    Medicul Popovici este de părere că am putea avea până la 800 de cazuri pe zi pe finalul lunii august.
     
    ”Vorbim de lucruri logice până la urmă. Vorbim de un raport între măsurile care s-au relaxat şi felul în care populaţia a înţeles să respecte sau să nu respecte aceste măsuri, aşa relaxate cum sunt. În momentul în care oamenii nu respectă măsurile, nu se poate întâmpla decât un singur lucru, mai ales pe fondul relaxării, anume creşterea numărului de cazuri. Practic, de la începutul lunii iunie, am ajuns la un număr bazal de reproducere de peste 1. Reamintesc că numărul bazal peste 1 înseamnă o creştere a epidemiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa oglindă din mijlocul deşertului

    Parcul a luat fiinţă în august 1936 şi ocupă o suprafaţă de 3.196 km², fiind denumit după planta Joshua Tree (Yucca brevifolia), care face parte din familia agavelor. Clădirea a fost proiectată astfel încât pe exterior să arate ca un zgârie-nori din New York, iar la interior oferă o vedere amplă asupra priveliştii deşertului. Casa are o suprafaţă de 5.500 de metri pătraţi şi se întinde pe lungime de 30 de metri. Din interior nu lipseşte nici o pisicină.

  • Povestea fondatorului companiei Jysk. Ce poreclă i-a adus succesul în business

    Lars Kristinus Larsen s-a născut pe 6 august 1948 în Danemarca, iar între 1956 şi 1965 a urmat cursurile şcolii Hurup. Pe 2 aprilie 1979, la vârsta de 31 de ani, a pus bazele retailerului de mobilier şi decoraţiuni Jysk, prin deschiderea unui prim magazin în Aarhus, Danemarca. Magazinul a avut un succes atât de mare încât a doua unitate a fost inaugurată după numai 14 zile, scrie successstory.com. Businessul său i-a atras porecla de Duvet Larsen (duvet – pilotă). La 5 ani distanţă, compania s-a extins pe plan internaţional, prima piaţă străină în care a intrat fiind Germania. 
    Până în 2001, compania s-a numit Jysk Sengetøjslager (sengetøjslager – magazin cu produse pentru dormitor). În 2009, odată cu aniversarea a trei decenii de la înfiinţare, antreprenorul a publicat o carte numită „30 år med Jysk“ („30 de ani cu Jysk”), pe care a trimis-o prin poştă fiecărei gospodării din Danemarca, transformând-o în cartea cu cel mai mare tiraj din ţară. În vara anului 2010, el a primit rangul de cavaler al ordinului Dannebrog. Larsen a fost căsătorit cu Kristine Brunsborg, cu care a avut doi copii, Jacob Brunsborg şi Mette Brunsborg. În paralel cu grupul Jysk, antreprenorul a investit şi în centrul Himmerland Golf and Spa Resort, precum şi în site-ul de mobilier şi decoraţiuni Bolia.com. 
    În iunie 2019, după ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar, antreprenorul s-a retras din funcţie, cedându-i poziţia de preşedinte al companiei fiului său, Jacob Brunsborg. O lună mai târziu, publicaţia internaţională Forbes l-a clasat pe locul 424 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de circa 4,4 miliarde de dolari. Antreprenorul a murit la scurt timp după aceea, pe 19 august 2019, la locuinţa sa din Silkeborg, unde trăia din 1982.
    În prezent, Jysk este cel mai mare retailer danez care operează internaţional. Compania are peste 2.800 de magazine în 52 de ţări şi o echipă de circa 23.000 de angajaţi.
    În anul financiar 2016-2017, ultimul pentru care există date disponibile, businessul a înregistrat venituri de 3,36 miliarde de euro. Businessul a intrat în piaţa locală în 2007, iar în anul financiar încheiat la 31 august 2019 a avut o cifră de afaceri de 582 de milioane de lei, în creştere cu 20,5%, şi un profit brut înainte de taxe de 75,6 milioane lei, cu 12,8% mai mare decât nivelul din anul anterior, potrivit ZF. Anul acesta, reţeaua locală de magazine Jysk a ajuns 85 de unităţi şi aproximativ 1.000 de angajaţi.

  • Cum a fost inventat unul dintre produsele pe care mulţi dintre voi îl folosesc mai ales în perioada izolării şi care este povestea artizanului acestuia

    Unul dintre cei mai cunoscuţi „doctori” din lume, mai ales în rândul pasionaţilor de gătit, este Dr. Oetker. Inventatorul, farmacistul şi omul de afaceri de origine germană August Oetker a reuşit, cu o simplă reţetă, să îşi transforme numele într-o legendă şi să lase moştenire următoarelor generaţii ale familiei sale un imperiu financiar.

    August Oetker s-a născut pe 6 ianuarie 1862 în Obernkirchen, Germania. În 1891, la vârsta de 29 de ani, el a intrat în lumea afacerilor, cumpărând farmacia Aschoffsche din Bielefeld, unde a fabricat un agent de afânare neperisabil care avea să-i aducă renumele mondial. Deşi, înaintea sa, un chimist britanic, Alfred Bird, descoperise deja praful de copt, produsul lui Oetker, distribuit începând cu 1893 sub numele Backin, a fost bine primit de public, antreprenorul punând astfel bazele companiei Oetker-Gruppe.
    În 1900, antreprenorul a construit prima fabrică a businessului şi până în 1906 reuşise deja să vândă 50 de milioane de pachete de Backin. Oetker a murit pe 10 ianuarie 1918 în Bielefeld. În 1944, după al Doilea Război Mondial, cârma companiei a fost preluată de nepotul său, Rudolf August Oetker, fost ofiţer nazist, înregistrând, în timpul mandatului acestuia, cea mai mare creştere, în special datorită extinderii pe plan internaţional şi a achiziţionării mai multor firme din întreaga lume. Când Rudolf Oetker a renunţat la poziţia de lider, conducerea a fost cedată celei de-a patra generaţie a familiei. August Oetker, strănepotul fondatorului, a condus compania din 1981 până în 2010. Cu el în frunte, businessul şi-a extins activitatea în mai multe domenii, astfel că, în prezent, portofoliul companiei numără peste 300 de companii individuale împărţite în cinci businessuri diferite, cu activitate în industria alimentară, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, hotelieră şi a serviciilor financiare. Pe plan internaţional, grupul este prezent în Europa (Franţa, Italia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, Franţa, Ungaria, România, Rusia, Cehia, Slovacia), dar şi în Turcia, Canada, Statele Unite, Brazilia, Tunisia, Africa de Sud, India, China, Malaezia şi Australia, având o echipă de peste 5.800 de angajaţi.
    În piaţa locală, compania a intrat în anul 1998, prin preluarea firmei Regal Corporation. În 2002 a deschis o unitate de producţie în judeţul Argeş, iar cinci ani mai târziu a achiziţionat şi compania Inedit Food. În 2018, businessul a înregistrat, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, o cifră de afaceri de peste 267 de milioane de lei şi un profit net de 23,7 milioane, având un număr mediu de 500 de angajaţi.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, August Oetker are în prezent o avere de 2,3 miliarde de dolari şi deţine 12,5% din acţiunile conglomeratului cu vânzări anuale de 8 miliarde de dolari. În 2010, acesta i-a cedat frâiele companiei fratelui său, Richard Oetker, care deţine funcţia de CEO şi acelaşi procent din acţiuni în companie, precum şi o avere de 2,3 miliarde de dolari. 

  • Sebastian Cucoş, şeful Jandarmeriei Române la protestele din 10 august, a fost trecut în rezervă

    Sebastian Cucoş, fostul şef al Jandarmeriei Române la protestele din 10 august, a fost trecut, miercuri, în rezervă. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a spus că decizia a fost luată la cererea lui Cucoş.

    „Astăzi am luat o decizie foarte importantă. Având în vedere concluziile comisiei medicale de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi cererea ofiţerului în cauză, începând cu data de astăzi, colonelul Sebastian Cucoş a fost trecut în rezervă”, a declarat Marcel Vela, miercuri, într-o declaraţie de presă susţinută la sediul MAI.

    Sebastian Cucoş este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, după violenţele din 10 august 2018, dosarul fiind instrumentat de DIICOT.

    Colonelul Sebastian Cucoş a revenit la conducerea Jandarmeriei Capitalei în august 2019, după ce i-a expirat împuternicirea în funcţia de prim adjunct al Jandarmeriei Române.

  • Inflaţia continuă să scadă şi ajunge la 3,4% în octombrie

    Inflaţia şi-a continuat scăderea şi în luna octombrie a acestui an, când a ajuns la 3,4% de la 3,5% în septembrie şi 3,9% în august, arată datele furnizate marţi de Institutului Naţional de Statistică.

    Raportul INS indică o scumpire a preţurilor alimentelor cu 4,16% faţă de perioada similară din 2018, în timp ce serviciile au înregistrat o scumpire de 4,14%, iar mărfurile nealimentare de 2,57%.

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,3%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate la citrice (25,17%), cartofi (19,8%) şi fructe şi conserve din fructe (16,02%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu aproape 3%, iar gazele cu 4,3%.

    (Sursa:INS)

    Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5% de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei. BNR a ajustat în noiembrie prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2019 la 3,8%, cu 0,4 puncte procentuale sub estimarea din vară, iar pentru sfârşitul anului 2020 rata anuală a inflaţiei este prognozată la 3,1%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale.

    Evoluţia inflaţiei este influenţată şi de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020.

    Potrivit lui Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, dinamica anuală a preţurilor de consum se va tempera (pe indicele armonizat UE) de la 4,1% în 2018 la 3,9% în 2019, respectiv 2,9% în 2020, urmată de accelerare la 3,3% an/an în 2021.

     


     

  • Mâncarea festivalierilor

    Răzvan Pavel şi Marius Vrânceanu aveau la activ peste zece ani de experienţă fiecare în domeniul HoReCa, atât în managementul de restaurant, cât şi direct în bucătărie, atunci când s-au hotărât să înfiinţeze Wing Eat, amenajând o rulotă în care se prepară şi se vinde mâncare pe bază de carne de pui.

    „Startul a fost dat în 2019, iar rezultatele deja au început să apară. Drept dovadă, la sfârşitul lui august, am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de lei (43.000 de euro) şi un profit de 50.000 de lei, adică 11.000 de euro (în perioada martie-august – n. red.)”, spune Răzvan Pavel, cofondator în această afacere.

    În food truck-ul Wing Eat lucrează, în general, cei doi fondatori alături de încă un angajat, dar, în funcţie de complexitatea evenimentelor la care merg, numărul poate ajunge şi la nouă sau zece oameni, contractaţi în sistem de colaborare. Până acum, Wing Eat a mers la evenimente precum Untold şi mai multe festivaluri tip street food în Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Bucureşti.

    „Investiţia în business a fost de circa 30.000 de euro, bani care au fost investiţi în rulotă, mobilier, echipamente, cheltuieli de transport, înmatriculare şi obţinerea autorizaţiilor. Uşor-uşor, businessul a început să facă şi profit”, adaugă Răzvan Pavel.

    Iar planul lui şi al lui Marius Vrânceanu este să crească în continuare. În 2020, se gândesc la un al doilea food truck, astfel încât să poată merge la toate evenimentele de street food din România. Cum se vede piaţa rulotelor cu mâncare chiar din interiorul acesteia?

    „Cultura street food a apărut recent pe piaţa din România, însă aceasta se consolidează de la an la an, iar clienţii încep să fie atraşi din ce în ce mai mult de diversitate şi gusturi autentice. Clienţii Wing Eat sunt tineri, cu venituri peste medie, care au o plăcere foarte mare de a mânca în oraş şi care preferă produsele cu un gust autentic”, mai spune Răzvan Pavel.

    Autentic, deoarece furnizorii sunt locali şi contribuie cu produse crescute natural, în România. În ceea ce priveşte sosurile, acestea sunt pregătite de un bucătar propriu al Wing Eat. O porţie de cartofi costă 10 lei, iar un meniu format din cartofi şi cinci aripioare de pui se vinde la un preţ de 27 de lei.
    Poftă bună!

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma
    www.zf.ro/afaceri-de-la-zero
    şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania
    au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri
    de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Legoomi – aprozar şi producţie de legume (Bucureşti şi jud. Dâmboviţa)
    Fondatori: Ilie Ciorchină, Marius Tudorache, Andrei Drăgan
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro (doar în aprozar)
    Cifră de afaceri în 2018: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Muri Chocolatier – ciocolaterie artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Gabriela Mureşan
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca, Bucureşti, online

    Suento şi Gram Bistro – restaurante (Bucureşti)
    Fondatori: Stelian Olaru şi Adriana Dănilă
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro (în Suento)
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 350.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Bianca Georgescu – producţie de încălţăminte (Bucureşti)
    Fondator: Bianca Georgescu
    Investiţie iniţială:
    5.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Darlington – atelier floral (Iaşi)
    Fondatori: Marina şi Marius Curcudel
    Investiţie iniţială: 150.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 120.000 de euro
    Prezenţă: Iaşi