Tag: atribuire

  • Companiile le dau angajaţilor funcţii cu denumiri complicate în lipsa măririlor de salarii şi a promovărilor

    Director Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, Application Security Analyst & Penetration Tester, Linux SysAdmin Guru, General Manager Greater Balkans & SEE Franchise, .NET Ninja sau SSU & Regulatory Specialist sunt doar câteva exemple de titulaturi neobişnuite atribuite angajaţilor din România sau publicate pe site-urile online de recrutare.

    Pentru specialiştii din domeniu nici complexitatea funcţiei, nici denumirea în sine nu ridică semne de întrebare, însă pentru cineva din afară acestea nu creează decât confuzie, mai ales atunci când denumirea funcţiei ajunge să fie un „mini-CV“ al unor responsabilităţi care fie se bat cap în cap, fie nu au corespondent în limba română, fie se folosesc doar în anumite industrii şi companii.

    De ce au simţit companiile nevoia de a le atribui angajaţilor titulaturi interminabile sau chiar amuzante? Cât din această politică este, în fapt, nevoie şi cât este un instrument de motivare sau de creare a unei aure profesionale? Nici angajaţii şi nici oamenii de HR nu par să aibă un răspuns clar.

    Trendul vine din IT şi din outsourcing şi managerii din marile corporaţii nu mai sunt doar directori generali, astfel că titulaturile lor încep să capete noi „add in“-uri geografice sau chiar financiare, iar cele mai exotice elimină din start aplicaţiile unor nonspecialişti.

    „Companiile au devenit din ce în ce mai complexe, sunt matriceale, au mai multe dimensiuni. Prin urmare, există riscul ca angajaţii să-şi piardă identitatea. Sunt multe cazuri în care angajaţi din aceeaşi corporaţie nu se cunosc şi nici nu se recunosc prin funcţia din cartea de vizită. Astfel, titulaturile îi plasează undeva, clarifică rolul persoanei într-o companie, pentru cine lucrează sau în ce departament“, explică Roxana Teşiu, directorul de resurse umane pe Europa al Wipro Technologies, furnizor de servicii BPO.

    Pe de altă parte, titulaturile au început să funcţioneze, în special în sfera corporatistă, pe modelul omului „bun la toate“. Cum organizaţiile sunt tot mai complexe, iar procesele, produsele şi organigramele în sine se tot multiplică, apar responsabilităţi noi în fişele de post ale unor joburi care abia se inventează. În condiţiile în care o corporaţie, un call-center sau o companie din telecom are şi câteva mii de angajaţi doar pe o singură piaţă, este greu de crezut că pentru fiecare serviciu sau produs nou care apare angajatorul va recruta câte un om sau va crea departamente dedicate. Prin urmare, responsabilităţile se grupează şi se transferă. Ce rezultă din asta? Angajaţi cu funcţii înghesuite cu greu pe cărţile de vizită şi care ajung să ocupe şi un întreg rând sau mai mult din CV.

    „Organizaţiile cresc şi tot cresc, iar titulaturile acestea complexe nu fac altceva decât să reflecte structura din prezent a mediului de business. Directorul general nu mai este acum doar director general, ci preia şi responsabilităţi de finanţe, de strategie, de decizie şi, în multe cazuri, titulatura sa mai capătă şi o dimensiune geografică“, mai spune Teşiu.

    Dar nu doar angajatorii devin „inventatori“ de meserii, ci şi salariaţii, care, în unele cazuri, îşi aleg singuri titulaturile. Pentru unii, o funcţie cât mai complexă denotă putere, rolul lor în companie şi importanţa acestora sau chiar devine un „mini-CV“, iar pentru alţii este doar o strategie de marketing sau un instrument de creştere a gradului de încredere în propriile forţe.

    „O titulatură «pompoasă» poate fi şi o sursă de motivare pentru angajaţi. Când lucram în industria bancară am avut ocazia, la un moment dat, să lucrez într-un departament care se ocupa atât cu vânzarea de credite, cât şi de colectarea lor. Erau două activităţi care, teoretic, se băteau cap în cap, însă a fost o urmare a crizei. Şi a venit momentul când a trebuit să îmi aleg titulatura funcţiei, pentru un job abia inventat. Am ales să fiu sales collection projects manager“, precizează Cosmin Cosma, absolvent al şcolii de afaceri ASEBUSS şi proprietar al unei firme de publicitate înfiinţate în urmă cu un an. De-a lungul carierei, el a mai fost deţinătorul mai multor titulaturi exotice, precum field collection force manager, mortgage collection & R.E.M. manager sau filed collection & retail restructuring manager, iar în prezent se recomandă ca chief evangelist al firmei pe care a creat-o.

    „Chief evangelist este o titulatură care a pornit din America de la ideea promovării produselor clienţilor tăi până la stadiul în care devine un fel de religie. Pe de altă parte, funcţiile foarte complexe sau neobişnuite ca denumire cred că sunt rezultatul unui mediu corporatist foarte complex care a dus la crearea unor joburi superspecializate. Iar asta se vede foarte bine în IT, unde funcţiile angajaţilor sunt compuse din tipul de produs pe care sunt specializaţi. Nu m-ar mira ca un angajat care scrie toată ziua cu pixuri X să devină expert/specialist X writer“, susţine Cosma.

    Funcţia formată din multe cuvinte atent aşezate mai poate însemna şi mascarea unor activităţi mai mult decât obişnuite într-o denumire care să îi crească angajatului stima de sine, arată un studiu publicat de MyJobMatcher.com. Conform angajatorilor, important e să fie treaba bine făcută, iar angajaţii mulţumiţi. Dacă totul se poate obţine prin combinarea unor cuvinte frumoase, de ce nu?

  • Iulian Stanciu este cel mai admirat CEO din România în 2014

    Cel mai admirat CEO din România în 2014 este Iulian Stanciu, CEO al eMAG, Iulian Stanciu conduce cel mai mare retailer online de pe piaţa locală: în 2012, eMag a vândut un produs la fiecare zece secunde şi a livrat 12 milioane de tone de colete, iar în 2013 a avut vânzări de peste 200 de milioane de euro. Iulian Stanciu a ajuns la cârma eMag a ajuns în 2009, odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către Asesoft Distribution.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO este realizat în baza votului comunităţii de afaceri şi este un preţios indicator al notorietăţii şi succesului în business. Fiecare ediţie a catalogului poate fi privită ca un manual pentru reuşita în afaceri, dar şi ca un barometru al businessului.

    Catalogul este un manual scris de sutele de manageri şi consultanţi de top care au răspuns invitaţiei Business Magazin de a spune pe cine admiră, cui atribuie merite deosebite în afaceri şi care sunt reperele comunitaţii de business.
    Iulian Stanciu nu a fost implicat în afacere chiar de la început, însă ploieşteanul Sebastian Ghiţă l-a atras pe Iulian Stanciu cu ideea de a se ocupa de activităţile de retail de calculatoare din Bucureşti. O afacere pornită de la zero cu bani foarte puţini şi dezvoltată de atunci în cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piaţă.

    În 2012, fondul de investiţii sud-african Naspers a preluat 70% din acţiunile eMag, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro. “Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali”, declara la momentul achiziţiei Iulian Stanciu, director general al eMag, care asigură în continuare managementul companiei şi păstrează o cincime din acţiunile acesteia. 

    Cu ocazia lansării catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, Business Magazin a organizat joi Gala CEO Awards, în cadrul căreia s-au acordat premii celor mai admiraţi lideri de companii.

  • Poveşti neştiute despre Internet

    Mulţi dintre noi luăm tehnologia ca un bun dat, fără a ne întreba cum au început companiile despre care citim zi de zi. Cum totul are însă un început, vă prezentăm câteva dintre “primele” care au schimbat lumea în care trăim.

    Primul email a fost trimis de Ray Tomlinson în 1971. “Mesajul test mi l-am trimis mie şi nu conţinea nimic memorabil. Era probabil un şir de caractere de genul QWERTY”, a declarat, ani mai târziu, Tomlinson. Primul domeniu înregistrat vreodată a fost symbolics.com, pe 15 martie 1985. Acum, domeniul funcţionează ca unul istoric.

    Prima pagină web din lume este cea creată de Tim Berners-Lee şi a devenit activă pe 6 august 1991. Ea conţine informaţii despre proiectul World Wide Web şi poate fi accesată şi astăzi. Prima poză încărcată vreodată pe reţea este a unui grup numit “Les Horribles Cernettes”. Acesta era format din colege ale lui Berners-Lee din cadrul CERN. Primul mesaj instant AOL a fost trimis de Ted Leonsis soţiei sale pe 6 ianuarie 1993. Mesajul citea “nu te teme… sunt eu. Te iubesc şi mi-e dor de tine”. Ulterior, Leonsis avea să devină vicepreşedintele AOL.

    Prima reclamă online îi aparţine lui Joe McCambley. Mesajul a apărut în octombrie 1994 pe HotWired.com şi promova şapte muzee de artă. Primul obiect vândul pe e-Bay (numit la acea perioadă AuctionWeb) a fost un indicator cu laser stricat, pentru 14,83 dolari. Cel care l-a cumpărat a declarat ulterior că are o vastă colecţie cu astfel de produse. Prima carte cumpărată pe Amazon, în 1995, a fost “Concepte fluide şi analogii creative: Modele computerizate ale mecanismelor fundamentale de gândire”, scrisă de Douglas Hofstadter.

    Prima frază a fost rostita pe Skype în estoniană de către un membru al echipei de dezvoltare în aprilie 2003. Acesta a spus “Tere, sa kuuled mind?” (Bună, mă puteţi auzi?) Prima persoană de pe Facebook a fost chiar Mark Zuckerberg, creatorul reţelei de socializare. El a avut contul cu numărul patru, deoarece primele trei conturi fuseseră utilizate pentru teste.

    Primul videoclip de pe Youtube a fost postat de cofondatorul Jawed Karim. Clipul, încărcat pe 23 aprilie 2005, era filmat la grădina zoologică din San Diego. Primul mesaj de pe Twitter a fost scris pe 21 martie 2006 de cofondatorul Jack Dorsey. Mesajul era simplu: “Mă pregătesc să instalez Twitter”.

  • Drumul care dă coşmaruri şoferilor din România. Asfaltul a rezistat doar două săptămâni

    Drumul Naţional 76, cel care leagă Oradea de Deva, a devenit un calvar pentru şoferi, ale căror nemulţumiri au ajuns şi pe paginile de socializare, ei urmând ca pe 29 august să participe la un protest, notează Vocea Transilvaniei.

    Nici nu e de mirare că au ales această cale, după ce asfaltul turnat în urmă cu o lună, la ieşire din Oradea spre Sânmartin, a fost de aşa proastă calitate încât, în numai două săptămâni, au apărut gropile.

    Astfel, în momentul de faţă se decopertează stratul de asfalt turnat la începutul lunii iulie. În acest ritm, lucrările nu se vor finaliza nici peste 2 ani, chiar dacă termenul de finalizare este 2015, lucru care nu are cum să se întâmple decât printr-o minune, gradul de finalizare, în acest moment, fiind de doar 6%. Chiar şi cu un grad atât de scăzut greşelile de execuţie ale proiectanţilor nu par să se mai oprească.

    Şi autorităţile par să fie legate de mâini şi de picioare, motivând că nu au cum să grăbească lucrările sau cum să-i sancţioneze pe constructori decât după expirarea termenului de finalizare.

    “Nu putem aplica niciun fel de sancţiunea constructorilor până când nu expiră contractul, şi nici penalităţi nu le putem percepe” a afirmat Eugen Cecan, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj.

    Cel mai mare contract atribuit în prima parte a anului 2012 de către CNADNR a fost cel de reabilitare a DN 76 Deva-Oradea şi Beiuş-Oradea, pentru suma de 161 milioane de lei (36,6 milioane de euro), potrivit informaţiilor transmise de CNADNR. Contractul i-a fost atribuit unui consorţiu condus de CCCF Dru­muri şi Poduri Timişoara la finalul lunii ia­nuarie, când la şefia Transporturilor se afla Anca Boagiu şi la conducerea CNADNR – Daniela Drăghia. Pe locul doi se află tot un contract de reabilitare de drum, de această dată pe DN 66 Bumbeşti Jiu-Petroşani, cu o valoare de 149,7 milioane de lei (34 milioane de euro). Proiectul a fost atribuit unui consorţiu condus de Copisa Constructora Piraneica în mandatul actualului ministru al transporturilor Ovidiu Silaghi.

  • Contract de peste 18 milioane euro pentru construcţia unui tronson al centurii Braşov

     Lucrările de proiectare şi execuţie a variantei de ocolire a municipiului Braşov, tronson II, DN 11 – DN 13, au fost adjudecate la 4 iulie de asocierea Viarom Construct – Beta-Cops – Maxidesign, potrivit unui anunţ al CNADNR.

    Constructorul a fost selectat în urma unei licitaţii deschise, pentru preţul cel mai scăzut.

    CNADNR a primit 21 oferte pentru acest proiect, din care 13 au fost admise.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O firmă spaniolă va construi centura rutieră a oraşului Târgu Mureş pentru 38 milioane euro

     Lucrările au fost adjudecate luni pentru preţul cel mai scăzut, în urma unei licitaţii deschise unde CNADNR a primit 13 oferte, din care 7 au fost admise.

    Proiectul a fost atribuit pentru suma de 134,7 milioane lei fără TVA, reprezentând puţin peste 50% din valoarea estimată iniţial, de 252 milioane lei fără TVA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contract pentru canalizarea din lacurile Titan, Tineretului, Carol, atribuit firmelor Cala şi Rotary

     Potrivit anunţului de atribuire publicat pe www.e-licitatie.ro, asocierii SC Rotary Construcţii SRL şi SC Cala SA, lider al asocierii SC Rotary Construcţii SRL, i-a fost atribuit, în 17 iunie, contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor necesare construirii sistemului de drenare de la partea dreaptă a Casetei – canalul colector principal sub albia Dâmboviţei, dar şi pentru alte lucrări la sistemul de canalizare şi de evacuare din lacurile Titan, Tineretului şi Carol.

    Valoarea totală a contractului este de 80.264.154,63 lei, din cei doi operatori economici care au depus oferte, asocierea SC Rotary Construcţii SRL şi SC Cala SA având singura ofertă admisibilă.

    Potrivit sursei citate, o parte a contractului poate fi subcontractată Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, pentru valoarea de 2.150.000 de lei fără TVA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sumele impuse firmelor care contestă licitaţii publice şi pierd în instanţă au fost ridicate

     Modificările au fost decise în şedinţa de sâmbătă a Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă.

    Premierul Victor Ponta a precizat că modificările sunt introduse după consultarea Comisiei Europene.

    “Acoperim şi zona de documentaţie a atribuirii, unde cei care contestau nu aveau nicio obligaţie financiară”, a precizat şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Premierul Ponta a arătat că noile plafoane îi vor obliga pe cei care contestă absolut orice licitaţie să se gândească de două ori înainte de a începe un asemenea demers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Mită pentru influenţarea unor oficiali din Primăria Sectorului 3 în atribuirea unor lucrări de reabilitare termică

     Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a inculpatului George Navon, persoană fără o calitate anume, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată (două acte materiale).

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, la sfârşitul lunii octombrie 2012, inculpatul George Navon a pretins pentru sine şi pentru alţii suma 210.000 de euro, din care 200.000 de euro cu titlu de consultanţă de afaceri (dintr-un avans obţinut pentru lucrări viitoare) şi 10.000 de euro cu titlu de “taxă de încredere”, pentru a-şi folosi influenţa pe lângă reprezentanţi ai Primăriei Sectorului 3, astfel încât să-i obţină unui administrator al unei societăţi comerciale (denunţător în cauză) încredinţarea directă a unor lucrări de reabilitare termică a 10 blocuri. Această din urmă pretenţie de 10.000 de euro a fost diminuată la 20.000 de lei, sumă care a fost primită de inculpat la data de 30 octombrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contestaţiile privind primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, respinse. Contractul poate fi semnat

     “În acest moment nu mai există niciun impediment legal pentru ca autorităţile să nu poată semna contractul cu asocierea Astaldi Sp.A.-MaxBoegl, desemnată câştigătoare a licitaţiei derulate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR)”, se arată într-un comunicat al casei de avocatură, care a reprezentat consorţiul în acest proces.

    Curtea de Apel Bucureşti a respins joi ca nefondată plângerea împotriva rezultatului procedurii de atribuire, formulată de asocierea Porr Construct SRL- Porr BAU GmbH. Hotărârea este irevocabilă.

    De asemenea, pe 4 noiembrie Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată, tot printr-o hotărâre irevocabilă, plângerea împotriva rezultatului procedurii de atribuire formulată de asocierea CCCF Drumuri şi Poduri Timişoara -Societatea de Construcţii în Transporturi – Luca Way

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro