BusinessMagazin

Tag: argint

  • Poveste impresionantă: o fetiţă din România abandonată la naştere a devenit campioană mondială la gimnastică aerobică

    Abandonată de familie la naştere şi singură pe lume Miruna Iordache a ajuns în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, fiind data apoi înspre creştere unei asistente maternale unde avea să rămână până la vârsta de şase ani. Ulterior, bursiera Fundaţiei Ciprian Marica avea să schimbe din nou familia şi domiciliul, de ea având grijă din acel moment o altă asistentă maternală, Maria Didin.

    Maria împreună cu soţul său Anton au ajutat-o pe Miruna să depăşească şocul mutării şi cu răbdare şi înţelepciune au îndrumat-o pe micuţa care se rostogolea în sufrageria lor pe podea către gimnastică. În decurs de doar trei ani Miruna Iordache a obţinut 21 de medalii, dintre care 17 de aur, 3 de argint şi 1 de bronz, la cele mai importante competiţii din ţară şi din străinătate.

    Datorită unui copil abandonat la naştere imnul României a fost auzit şi aplaudat la competiţiile mondiale de gimnastică aerobică.

    Cea mai recentă competiţie la care Miruna a participat, „Cupa Cetăţii Deva”, i-a îmbogăţit palmaresul cu încă două medalii.

    Gimnasta noastră a câştigat aur la proba individuală şi argintul la proba de grup, fetiţa fiind nevoită să înlocuiască o colegă la proba de grup cu o saptămână înainte de concurs.

        „Miruna Iordache este un copil incredibil de talentat. Şi este dovada vie că prin îndrumarea noastră orice copil poate ajunge să exceleze într-un domeniu sau altul. Mă bucur că o pot ajuta să-şi îndeplinească visul şi sper ca prin proiectul Laborator Vocaţional să pot contribui şi la descoperirea şi îndrumarea altor copii la fel de valoroşi”. – Ciprian Marica

    Miruna a reuşit performanţa ca în decurs de trei ani să câştige 21 de medalii (17 medalii de aur, 3 de argint şi 1 de bronz). Este înscrisă din februarie 2013 la Clubul sportiv „Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport”, la secţia de gimnastică aerobică. Face parte din grupul de cinci şi trio al Clubului sportiv dar concurează şi individual în diferite competiţii naţionale şi internaţionale.

    Printre realizările Mirunei se numără Cupa Iaşiului, ediţia 2013, unde a luat locul întâi. La ediţia din 2015 a acestei competiţii naţionale de gimnastică aerobică, Miruna s-a evidenţiat la probele de individual şi trio feminin, obţinând medalia de argint la ambele categorii.

    Anul 2014 i-a adus Mirunei doar medalii de aur, la competiţii precum Campionatul Naţional de Gimnastică Aerobică, unde a urcat pe prima poziţie a podiumului la proba de trio, Cupa Cetăţii Deva, competiţia de gimnastică ritmică şi aerobică „Memorialul Ileana Sima”, unde a câştigat aurul la probele de grup, precum şi Cupa Mondială şi „Open Cup”, desfăşurate în Bulgaria, la Borovets, unde Miruna a obţinut două medalii de aur, prin succesul obţinut la probele de grup (categoria 9 – 11 ani) – şi trio, la capătul unor evoluţii cu care a cucerit nu numai publicul, dar şi aprecierile unanime ale juriului.

    Anul 2015 i-a mai adus o medalie de aur şi una de argint la Campionatul Naţional de Gimnastică.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Poveste impresionantă: o fetiţă din România abandonată la naştere a devenit campioană mondială la gimnastică aerobică

    Abandonată de familie la naştere şi singură pe lume Miruna Iordache a ajuns în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, fiind data apoi înspre creştere unei asistente maternale unde avea să rămână până la vârsta de şase ani. Ulterior, bursiera Fundaţiei Ciprian Marica avea să schimbe din nou familia şi domiciliul, de ea având grijă din acel moment o altă asistentă maternală, Maria Didin.

    Maria împreună cu soţul său Anton au ajutat-o pe Miruna să depăşească şocul mutării şi cu răbdare şi înţelepciune au îndrumat-o pe micuţa care se rostogolea în sufrageria lor pe podea către gimnastică. În decurs de doar trei ani Miruna Iordache a obţinut 21 de medalii, dintre care 17 de aur, 3 de argint şi 1 de bronz, la cele mai importante competiţii din ţară şi din străinătate.

    Datorită unui copil abandonat la naştere imnul României a fost auzit şi aplaudat la competiţiile mondiale de gimnastică aerobică.

    Cea mai recentă competiţie la care Miruna a participat, „Cupa Cetăţii Deva”, i-a îmbogăţit palmaresul cu încă două medalii.

    Gimnasta noastră a câştigat aur la proba individuală şi argintul la proba de grup, fetiţa fiind nevoită să înlocuiască o colegă la proba de grup cu o saptămână înainte de concurs.

        „Miruna Iordache este un copil incredibil de talentat. Şi este dovada vie că prin îndrumarea noastră orice copil poate ajunge să exceleze într-un domeniu sau altul. Mă bucur că o pot ajuta să-şi îndeplinească visul şi sper ca prin proiectul Laborator Vocaţional să pot contribui şi la descoperirea şi îndrumarea altor copii la fel de valoroşi”. – Ciprian Marica

    Miruna a reuşit performanţa ca în decurs de trei ani să câştige 21 de medalii (17 medalii de aur, 3 de argint şi 1 de bronz). Este înscrisă din februarie 2013 la Clubul sportiv „Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport”, la secţia de gimnastică aerobică. Face parte din grupul de cinci şi trio al Clubului sportiv dar concurează şi individual în diferite competiţii naţionale şi internaţionale.

    Printre realizările Mirunei se numără Cupa Iaşiului, ediţia 2013, unde a luat locul întâi. La ediţia din 2015 a acestei competiţii naţionale de gimnastică aerobică, Miruna s-a evidenţiat la probele de individual şi trio feminin, obţinând medalia de argint la ambele categorii.

    Anul 2014 i-a adus Mirunei doar medalii de aur, la competiţii precum Campionatul Naţional de Gimnastică Aerobică, unde a urcat pe prima poziţie a podiumului la proba de trio, Cupa Cetăţii Deva, competiţia de gimnastică ritmică şi aerobică „Memorialul Ileana Sima”, unde a câştigat aurul la probele de grup, precum şi Cupa Mondială şi „Open Cup”, desfăşurate în Bulgaria, la Borovets, unde Miruna a obţinut două medalii de aur, prin succesul obţinut la probele de grup (categoria 9 – 11 ani) – şi trio, la capătul unor evoluţii cu care a cucerit nu numai publicul, dar şi aprecierile unanime ale juriului.

    Anul 2015 i-a mai adus o medalie de aur şi una de argint la Campionatul Naţional de Gimnastică.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Elevii români au câştigat 15 medalii la Olimpiadele Internaţionale

    Elevii români care au făcut parte din loturile olimpice de Informatică, Matematică şi Fizică se întorc de la Olimpiadele Internaţionale de anul acesta cu 15 medalii: două de aur, 11 de argint şi două de bronz.

    La ediţia din 2016 a Olimpiadei Internaţionale de Informatică, care s-a desfăşurat în Kazan (Federaţia Rusă) în intervalul 12-18 august, elevii români au obţinut patru medalii: trei de argint şi una de bronz. Costin Andrei Oncescu, Andrei Costin Constantinescu şi Andrei Popa au câştigat medalii de argint, iar Radu Muntean a obţinut o medalie de bronz.

    La cea de-a 57-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, care a avut loc în perioada 6-16 iulie în Hong Kong, lotul olimpic de Matematică al României a obţinut cinci medalii de argint şi una de bronz.

    Medaliile de argint au fost câştigate de Teodor Andrei Andronache, Ciprian-Mircea Bonciocat, Ovidiu Neculai Avădănei, Alexandru Pascadi şi de Ioan Laurenţiu Ploscaru, iar cea de bronz a fost obţinută de Tudor Plopeanu.

    În ceea ce priveşte cea de-a 47-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, care s-a desfăşurat la Zürich (Elveţia) în intervalul 11-17 iulie, elevii din lotul olimpic de Fizică s-au întors acasă cu două medalii de aur şi trei de argint.

    Dan Ştefan Eniceicu şi Răzvan Octavian Radu au reuşit performanţa să câştige medalii de aur, iar Robert-Iulian Răveanu, Tudor Costel Creţu şi Andrei Cătălin Răduc au obţinut medalii de argint.

    „Aceste rezultate nu sunt nici episodice şi nici întâmplătoare, ci sunt expresia eforturilor comunităţii copiilor care vor şi pot să se pregătească la un nivel peste medie, sub îndrumarea profesorilor valoroşi. Cei 15 medaliaţi sunt exponenţii acestei comunităţi, care reuşeşte încă să aibă rezultate excepţionale, într-un sistem ale cărui rezultate generale sunt din ce în ce mai slabe. Noi îi felicităm pe elevi şi pe profesori pentru rezultatele foarte bune şi îi asigurăm că vom continua să îi sprijinim!”, a declarat Tudor Vlad, Preşedintele Fundaţia eMAG pentru Educaţie.

    „Credem că tinerii cu potenţial ridicat de astăzi sunt liderii de mâine, modele de care România are nevoie. Vom continua să îi susţinem, pentru că noi, toţi, avem nevoie nu doar de lideri bine pregătiţi, dar şi de modele inspiraţionale, care pot să contribuie la dezvoltarea unei societăţi competitive, bazată pe valori şi principii legate de muncă, determinare şi urmărirea performanţei”, a declarat şi Ionuţ Stanimir, Directorul de Comunicare al BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012, în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la Informatică, Matematică şi Fizică. Din 2014, BCR a devenit partener al programului, sprijinind centrele de performanţă şi cele mai importante concursuri pentru elevi.

    În prezent, funcţionează paisprezece centre de performanţă Hai la Olimpiadă!, în şapte judeţe din ţară. În anul şcolar 2015-2016, 1.882 de elevi s-au pregătit săptămânal în centrele de performanţă din Bucureşti, Constanţa, Buzău, Iaşi, Braşov, Cluj şi Timişoara, sub îndrumarea a 154 de profesori.

  • Elevii români au câştigat 15 medalii la Olimpiadele Internaţionale

    Elevii români care au făcut parte din loturile olimpice de Informatică, Matematică şi Fizică se întorc de la Olimpiadele Internaţionale de anul acesta cu 15 medalii: două de aur, 11 de argint şi două de bronz.

    La ediţia din 2016 a Olimpiadei Internaţionale de Informatică, care s-a desfăşurat în Kazan (Federaţia Rusă) în intervalul 12-18 august, elevii români au obţinut patru medalii: trei de argint şi una de bronz. Costin Andrei Oncescu, Andrei Costin Constantinescu şi Andrei Popa au câştigat medalii de argint, iar Radu Muntean a obţinut o medalie de bronz.

    La cea de-a 57-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică, care a avut loc în perioada 6-16 iulie în Hong Kong, lotul olimpic de Matematică al României a obţinut cinci medalii de argint şi una de bronz.

    Medaliile de argint au fost câştigate de Teodor Andrei Andronache, Ciprian-Mircea Bonciocat, Ovidiu Neculai Avădănei, Alexandru Pascadi şi de Ioan Laurenţiu Ploscaru, iar cea de bronz a fost obţinută de Tudor Plopeanu.

    În ceea ce priveşte cea de-a 47-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Fizică, care s-a desfăşurat la Zürich (Elveţia) în intervalul 11-17 iulie, elevii din lotul olimpic de Fizică s-au întors acasă cu două medalii de aur şi trei de argint.

    Dan Ştefan Eniceicu şi Răzvan Octavian Radu au reuşit performanţa să câştige medalii de aur, iar Robert-Iulian Răveanu, Tudor Costel Creţu şi Andrei Cătălin Răduc au obţinut medalii de argint.

    „Aceste rezultate nu sunt nici episodice şi nici întâmplătoare, ci sunt expresia eforturilor comunităţii copiilor care vor şi pot să se pregătească la un nivel peste medie, sub îndrumarea profesorilor valoroşi. Cei 15 medaliaţi sunt exponenţii acestei comunităţi, care reuşeşte încă să aibă rezultate excepţionale, într-un sistem ale cărui rezultate generale sunt din ce în ce mai slabe. Noi îi felicităm pe elevi şi pe profesori pentru rezultatele foarte bune şi îi asigurăm că vom continua să îi sprijinim!”, a declarat Tudor Vlad, Preşedintele Fundaţia eMAG pentru Educaţie.

    „Credem că tinerii cu potenţial ridicat de astăzi sunt liderii de mâine, modele de care România are nevoie. Vom continua să îi susţinem, pentru că noi, toţi, avem nevoie nu doar de lideri bine pregătiţi, dar şi de modele inspiraţionale, care pot să contribuie la dezvoltarea unei societăţi competitive, bazată pe valori şi principii legate de muncă, determinare şi urmărirea performanţei”, a declarat şi Ionuţ Stanimir, Directorul de Comunicare al BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012, în cadrul căruia sunt susţinuţi elevii şi profesorii care doresc să se pregătească şi să facă performanţă la Informatică, Matematică şi Fizică. Din 2014, BCR a devenit partener al programului, sprijinind centrele de performanţă şi cele mai importante concursuri pentru elevi.

    În prezent, funcţionează paisprezece centre de performanţă Hai la Olimpiadă!, în şapte judeţe din ţară. În anul şcolar 2015-2016, 1.882 de elevi s-au pregătit săptămânal în centrele de performanţă din Bucureşti, Constanţa, Buzău, Iaşi, Braşov, Cluj şi Timişoara, sub îndrumarea a 154 de profesori.

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 3 medalii de aur şi una de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie de la Tbilisi

    Un nou succes al elevilor din România care ne bucură. Au câştigat trei medalii de aur şi una de argint la cea de-a 48-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată în perioada 23 iulie – 1 august, la Tbilisi (Georgia)

    Potrivit unui comunicat al MENCS transmis luni AGERPRES, rezultatul, cel mai bun din istoria participării româneşti la această competiţie, plasează ţara noastră pe locul I în Europa şi pe locul al II-lea în lume în clasamentul neoficial al ţărilor participante (75).

    “Cei trei elevi români medaliaţi cu aur sunt Andrei Iliescu (absolvent al Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti), Paul Haidu-Gerea (clasa a XI-a/Colegiul Naţional ‘Mircea cel Bătrân’ din Constanţa), premiat cu argint în 2015, şi Robert Cristian Râclea (clasa a XII-a/Colegiul Naţional ‘Vasile Alecsandri’ din Galaţi). De asemenea, lui Andrei Iliescu, laureat cu aur şi la ediţia anterioară, i-a fost decernat Premiul IUPAC (The International Union of Pure and Applied Chemistry) pentru cel mai mare punctaj din concurs”, precizează sursa citată.

    Medalia de argint a fost obţinută de Alexandra Dima, elevă în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, se mai arată în comunicat.

    La ediţia din acest an au fost prezenţi 264 de competitori din 75 de ţări.

     

  • Trei timişoreni au lansat apa care contine aur, iar 80% din producţie merge la export, inclusiv în China

    Trei oameni de afaceri din Timişoara au investit 5 milioane de euro într-o fabrică de apă din judeţul Caraş-Severin. Poziţionată pe segmentul de lux, apa Aur’a este îmbuteliată direct cum iese din munte şi conţine microparticule de aur şi argint. Timişorenii şi-au propus ca într-un an să ajungă să vândă 1 milion de sticle Aur’a pe lună, pe pieţe precum Germania, Belgia, Slovacia, Austria, dar şi pe cele asiatice. În România, apa Aur’a va fi găsită doar în restaurante, hoteluri şi cafenele.

    Primul lucru pe care ţine să îl clarifice la telefon Horaţiu Rada, unul dintre investitorii în Aur’a Mineral Water, este că apei Aur’a nu îi este adăugat aur şi argint, aşa cum s-a discutat în media odată cu lansarea ştirii legate de lansarea proiectului, ci microparticulele de aur şi argint fac parte din izvorul apei alături de alte minerale. Am înţeles că precizarea este importantă abia după ce am citit despre componenţa naturală a altor ape faimoase „de lux“. Evian, fondată în 1789, când marchizul de Lessert a descoperit gustul apei Evian la un izvor aflat pe proprietatea prietenului său Cachar, în Evian-les-Bains, iar vindecarea unor boli a fost pusă pe seama acestei ape. O altă apă cu renume, Fiji, îmbuteliată de la un izvor într-o insulă din Pacific, are proprietăţi datorate faptului că în compoziţie există electroliţi, colectaţi în drumul prin numeroase straturi de roci vulcanice.

    Tibet 5.100, care are ca sursă un izvor din munţii de la care îşi trage numele, de la 5.100 de picioare (peste 1.500 de metri) deasupra nivelului mării conţine un amestec de litiu, stronţiu şi acid metasilicic. Este populară în China, unde o sticlă de 330 ml costă 7,5 yuani, adică aproximativ 1,20 dolari. Nu e de mirare că următorul lucru pe care mi-l comunică Horaţiu Rada este optimismul cu care şi-au propus să atace alte pieţe – în curând aveau să plece în Vietnam, făcând parte din delegaţia de oameni de afaceri ce va merge alături de premierul Dacian Cioloş într-o misiune care are drept scop dezvoltarea perspectivelor de colaborare comercială între cele două ţări. 

    Investiţia în fabrica Aur’a din Ocna de Fier face parte dintr-un proiect de 5 milioane de euro a cărui primă etapă a fost gata în luna februarie a acestui an; resursele financiare ale investiţiei au fost credite bancare şi aporturi proprii ale investitorilor. Fabrica a început să producă în luna iunie şi are o capacitate de două milioane de sticle pe lună. Aproximativ 80% din producţie se exportă şi există deja contracte de distribuţie pentru Germania, Cehia, Slovacia, Belgia, Austria, dar şi pentru mai multe ţări din Asia, printre care şi China. În România, apa nu este încă disponibilă şi va ajunge în curând doar la distribuitori din zona HoReCa. Ţinta este să ajungă de la vânzări de la 500.000 de sticle pe lună anul acesta, la un milion până în primăvara anului 2017. În prezent, în cadrul fabricii din Ocna de Fier lucrează 15 persoane, locuitori ai comunei, iar creşterea acestui număr va fi influenţată de etapele de dezvoltare a afacerii.

    Aur’a Mineral Water, compania care deţine fabrica, are trei acţionari – Horaţiu Rada, Eleodor Coptil şi Mihai Petrăchioiu. Horaţiu Rada a intrat în afaceri în 1997, când a înfiinţat firma Cons Electrificarea Instal, cu activităţi în construcţiile civile; a trecut ulterior şi la realizarea branşamentelor şi a construcţiilor de reţele electrice. În asociere cu Eleodor Coptil, a extins activitatea firmei spre domeniul serviciilor dar şi al lucrărilor de infrastructură, suprastructură şi hidroizolaţii. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, Cons Electrificarea Instal a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 17,6 milioane de lei, la un număr mediu de 117 angajaţi. Horaţiu Rada a fost în 2006 preşedinte al Federaţiei Patronale din Energie, iar în 2004 a înfiinţat asociaţia patronală din domeniul energetic din zona de vest – Energobanat.

    Mihai Petrăchioiu are afaceri în domeniul turistic, în cel al serviciilor medicale şi de producţie a lifturilor, iar de aproape 20 de ani este manager regional la Rio Bucovina. Producătorul de apă minerală a fost preluat de grupul Maspex Wadowice din Polonia, potrivit unui anunţ făcut anul trecut, şi deţine o cotă de piaţă de 14% pe piaţa apelor minerale naturale plate, potrivit ZF. Rio Bucovina are trei unităţi de producţie în Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu şi a avut în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro, cu 18% mai mare decât în 2014.

    Horaţiu Rada povesteşte cum a apărut ideea unei investiţii în domeniul apei: „Am fost căutat cu insistenţă de o persoană care intermedia vânzarea unei unităţi de îmbuteliere a apei şi care promova afacerea ca pe o oportunitate extraordinară de afaceri. Exact ca în cazul zicalei cu pomul lăudat – locaţia, unitatea în sine, era în fapt o bombă cu ceas. Chiar dacă apa avea un nume pe piaţă, condiţiile de îmbuteliere şi tehnologia folosită păreau desprinse din Evul Mediu. Ca să nu vorbim despre preţul exorbitant care era cerut pentru finalizarea afacerii“, povesteşte Rada. S-a consultat cu un prieten şi împreună au decis că afacerea respectivă nu ar fi fost o alegere potrivită. Totuşi, a rămas cu ideea că o investiţie în domeniu ar putea fi o oportunitate, dar cu condiţia principală să fie vorba despre ceva care să aducă o noutate într-un domeniu aproape saturat. Ulterior, prietenul care l-a consiliat la vremea respectivă, Mihai Petrăchioiu, director regional al Rio Bucovina, a devenit asociatul lui Horaţiu Rada în proiectul Aur’a. 

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • FELICITĂRI! Performanta UNICA. Aur si argint pentru Romania la Campionatele Europene de scrimă

    În semifinale, Gherman trecuse de rusoaica Liubov Şutova, 15-13, iar Măroiu de germanca Monica Sozanska, tot 15-13.

    Tot la Legnano, dar la sabie masculin, sportivul Tiberiu Dolcineanu a fost eliminat în sferturile de finală de rusul Alexei Iakimenko, scor 15-12, care a şi câştigat titlul. În optimi, Iakimenko trecuse de un alt român, Rareş Dumitrescu, scor 15-11.

    Iakimenko a obţinut al treilea titlu european consecutiv, după ce a dispus în finală, ca şi anul trecut, de francezul Boladé Apithy (15-12).

     

  • FELICITĂRI! Performanta UNICA. Aur si argint pentru Romania la Campionatele Europene de scrimă

    În semifinale, Gherman trecuse de rusoaica Liubov Şutova, 15-13, iar Măroiu de germanca Monica Sozanska, tot 15-13.

    Tot la Legnano, dar la sabie masculin, sportivul Tiberiu Dolcineanu a fost eliminat în sferturile de finală de rusul Alexei Iakimenko, scor 15-12, care a şi câştigat titlul. În optimi, Iakimenko trecuse de un alt român, Rareş Dumitrescu, scor 15-11.

    Iakimenko a obţinut al treilea titlu european consecutiv, după ce a dispus în finală, ca şi anul trecut, de francezul Boladé Apithy (15-12).

     

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO