BusinessMagazin

Tag: Arges

  • Conacul Brătienilor a fost vândut pe OLX cu 35.000 de euro. Cum arăta

    Conacul Brătienilor din localitatea argeşeană Răteşti, deţinut de doi cetăţeni italieni, şi-a găsit cumpărător pe OLX, fiind semnat antecontractul. Suma de cumpărare a fost 35.000 de euro.

    Conacul Brătienilor de la Răteşti a fost construit în 1925 şi a fost refăcut în anul 1958.

    „E monument istoric. Averea Brătienilor de la Răteşti a cuprins conacul, mai multe anexe, parc, toate construite în acelaşi timp cu casa. O parte dintre lucrările istoricului Gheorghe Brătianu au fost scrise şi la Răteşti”.

    Vezi aici cine a cumpărat conacul şi povestea tenebroasă a averii Brătienilor – VIDEO

  • Raport Prefectură Argeş: Un bărbat a murit în timp ce era ţinut sechestrat la Berevoeşti / Primarul din localitate ştia că sunt minori supuşi la muncă forţată

     “În data de 1 noiembrie 2015 moare în condiţii suspecte una dintre persoanele sechestrate, persoană cu identitate necunoscută. Condiţiile producerii acestui deces fac în prezent obiectul unui dosar de cercetare penală la IPJ Argeş”, se arată în raportul Prefecturii Argeş făcut public marţi.

    Conform Prefecturii Argeş, primarul din Berevoeşti ştia de existenţa unor minori supuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic pentru salvarea acestora.

    “Primarul comunei transmite în data de 9 noiembrie 2015, două adrese: către Postul de poliţie din localitate şi, respectiv, către Secţia rurală de poliţie Schitu Goleşti, unde este arondată comuna Berevoeşti. În aceste adrese, primarul afirma că «există suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate care sunt folosiţi la diverse activităţi care nu sunt specifice vârstei lor» şi solicită organelor de poliţie să ia măsuri pentru identificarea lor. (…) În data de 09.12.2015, primarul constituie o comisie pentru a identifica familiile cu minori care nu deţin acte de naştere sau de identitate, în vederea punerii acestora în legalitate pe linie de stare civilă, deci nu pentru a identifica minori puşi la muncă forţată, asa cum preciza în adresele transmise poliţiei. (…)

    Toate aceste elemente ne conduc la concluzia că primarul comunei Berevoeşti, după cum chiar el afirma în cele două adrese transmise poliţiei, ştia de existenţa unor minori supuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea şi salvarea acestora”, se mai arată în raportul Prefecturii Argeş făcut public marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată primul Camping de lux din România.Vezi cât costă o noapte de cazare – GALERIE FOTO

    In Nucsoara, judetul Arges s-a deschis primul camping de lux din România, care urmează o nouă reţetă de succes în turism: glam camping-ul.

    S-a deschis primul camping de lux din România, situat în Nucşoara, judeţul Argeş. Acesta se adresează oamenilor care preferă drumeţiile, dormitul în cort, dar care nu vor să se renunţe totuşi la confortul urban, notează vestic.ro.

    Preţul este 250 de lei/adult/zi, 140 de lei/copil intre 6 şi 14 ani/zi, 100 de lei/copil între 3 si 6 ani/zi şi copii până în 3 ani gratuit.
     
    Fiecare cort are 4 paturi iar în preţ sunt incluse: 3 mese pe zi în restaurantul propriu, acces la sauna, la ciubere cu apă caldă, ghid de grup pentru activitati montane-drumeţii sau bicicletă, scrie fifistie.ro.

  • Argeş: Douăzeci de suspecţi în cazul Berevoeşti au fost arestaţi

    Douăzeci de suspecţi dintre cei 38 reţinuţi în cazul grupărilor din Berevoeşti acuzate că exploatau persoane au fost arestaţi, joi seara, de Tribunalul Argeş, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Tribunalul Argeş a decis, joi seara, arestarea pentru 30 de zile a douăzeci dintre suspecţi, acuzaţia fiind de constituire de grup organizat şi trafic de persoane.

    Audierea celorlalţi 18 suspecţi, dintre cei 38 reţinuţi, va avea loc tot joi seara, dar de la ora 19.00, tot la Tribunalul Argeş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 21 de copii au ajuns în centre de plasament în cazul traficului de persoane din Argeş

    21 de copii au ajuns, miercuri şi joi, în regim de urgenţă în centre de plasament, doi fiind victime în cazul traficului de persoane de la Berevoeşti, iar ceilalţi 19 fiind copii ai celor reţinuţi de către anchetatori, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Argeş, în ultimele 24 de ore, 21 de copii au ajuns în centre de plasament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Război al companiilor din energie: Hidroelectrica ameninţă că va da în judecată Transelectrica şi CEZ

    Încercarea de a transfera o parte din răspundere, pentru recentul incident din reţeaua de alimentare cu energie electrică din judeţele Vâlcea şi Argeş, în sarcina Hidroelectrica este tendenţioasă şi prejudiciabilă, urmând să acţionăm în judecată pe cei doi operatori de transport şi distribuţie pentru prejudiciile materiale şi morale suferite, informează un comunicat al Hidroelectrica remis Business Magazin.

    În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş care a condus la rămânerea fără alimentare cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două judeţe, precum şi a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aprox. 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producţie de cca. 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi CET Govora, informeaz[ Transelectrica. Comunicatul Transelectrica arata ca evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice, precum si a apariţiei unor fluxuri de putere mari atât în reţeaua de transport cât şi în reţeaua de distribuţie a energiei electrice, generate de o producţie de energie crescută în centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate.

     În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie. Interventia echipelor operative şi a personalului de comandă operativă din cadrul centrelor de dispecer CEZ DISTRIBUŢIE şi TRANSELECTRICA a fost promptă, pentru a restabili alimentarea staţiilor de transformare a energiei electrice din zonele afectate, mai arata comunicatul Transelectrica.

    In replica, Hidroelectrica arata ca exploatarea grupurilor hidroenergetice de pe Olt, Arges si Dambovita la putere nominala nu este de natura sa produca dezechilibre in reteaua de transport si distributie. Acest regim de exploatare fiind unul normal atat din punct de vedere tehnico-energetic cat si comercial. Cei doi operatori au obligatia de a asigura capacitate de transport si distributie pe un astfel de regim de exploatare pentru orice interval orar din cele 8760 de ore ale unui an calendaristic si sa asigure si o rezerva de transport suplimentara peste regimul de expoatare la nominal al tuturor producatorilor si consumatorilor racordati la reteaua de transport a SEN. “Informarea comuna Transelectrica- CEZ este construita pe un neadevar. In data de 01.06.2016 Hidroelectrica functiona cu amenajarea Olt Mijlociu la o putere de doar 380 MW, mult sub puterea nominala de transport de 450 MW alocata Hidroelectrica. Acest regim de exploatare pentru 1 iunie 2016 a fost notificat Transelectrica cu o zi inainte, respectiv pe 31 mai 2016. Deci fluxurile de putere generate de Hidroelectrica au fost cu 70 MW sub puterea nominala de transport, nefiind de natura sa creeze dezechilibre in retea. O atare dezinformare este de natura sa transfere atentia opiniei publice de la cei in drept responsabili catre Hidroelectrica, care nu numai ca nu are nicio culpa, dar a si reactionat in timp real de la declansarea avariei in reteua de transport si distributie prin pornirea grupurilor de la centralele proprii, neafectate de incident in scopul compensarii dezechilibrelor de retea. Astfel, progresiv intr-un interval de circa 6 minute am pornit grupurile hidroenergetice Lotru-Ciunget (510 MW), Raul Mare Retezat (220 MW), Galceag (70 MW), Sugag (70 MW), restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectati de pe reteua CEZ si 100 MW de pe reteau Transelectrica, evitand astfel o pana generalizata de curent, similara cu cea inregistrata in 1977 si care putea sa genereze pagube de miliarde de euro Romaniei. Este inadmisibil ca intr-o perioada in care sunt atentionari si notificari de coduri galbene, portocalii si rosii de depasire a debitelor multianuale si de inundatii pe mai multe bazine hidrografice din tara, Transelectrica sa-si indisponibilize o linie de 220 KV de la Arefu-Arges in vederea toaletarii copacilor. O astfel de operatiune se poate efectua in orice alt interval de timp, cand nu exista atentionari hidrologice”, incheie Hidroelectrica.

    CEZ Distributie [i Transelectrica au reactionat la comunicatul Hidroelectica, aratand apariţia unor fluxuri de putere mari în reteaua de transport şi în reţeaua de distributie a energiei electrice, generate de productia crescută de energie din centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a nivelului crescut de hidraulicitate, nu reprezintă cauza generatoare a evenimentul, ci doar una din condiţiile care descriu situaţia reală existentă în momentul apariţiei evenimentului.

    Interpretarea conform căreia această condiţie reprezintă o atribuire a răspunderii pentru producerea evenimentului către producătorul de energie electrică HIDROELECTRICA SA aparţine exclusiv unei părţi a presei, în realitate această situaţie nereprezentând un regim de funcţionare în afara limitelor normale.

    Reiterăm menţiunea că în perioada imediat următoare cei doi operatori de reţea vor efectua o analiză comună a evenimentului care face obiectul informării iniţiale, pentru identificarea cauzelor tehnice care au condus la declanşările succesive din reţelele de transport şi de distribuţie, orice interpretare anterioară rezultatelor acestei analize putând conduce la informarea eronată a opiniei publice.  

     

     

     

     

     

     

  • Scoţianul care face primul cidru românesc

    Alan Clark a venit pentru prima dată în România în 2001, când avea o firmă de consultanţă. S-a îndrăgostit de România şi de o româncă cu care acum este căsătorit. Pentru el cidrul nu este un element nou, ci o băutură cu tradiţie. Tatăl său făcea cidru în casă, undeva lângă Edinburgh, încă de pe vremea când Clark era copil.

    Apoi el a continuat tradiţia şi în România şi a început să prepare cidru pentru consum personal în Argeş, unde el şi soţia lui au o casă şi o livadă de meri. Prietenii l-au îndemnat să înceapă o afacere cu cidru şi a început să lucreze la acest proiect încă din 2012.

    A studiat piaţa din România, a încercat să obţină o finanţare din fonduri europene, iar la finalul anului 2013 a găsit o hală unde putea fi amenajată o fabrică. Au început renovările în februarie 2014, apoi în toamna acelui an, când erau gata de producţie, Alan Clark a făcut o cerere pentru o autorizaţie de comercializare pe care au primit-o abia în septembrie 2015, iar luna următoare au început livrările.

    Cidrul nu era în acel moment o băutură foarte populară în România, însă asta avea să se schimbe când Heineken, unul dintre cei mai mari jucători din industria locală de bere, a făcut primul pas în afara pieţei tradiţionale şi a intrat pe segmentul de cidru prin lansarea Strongbow. „Înainte să vină Strongbow în România nu găseai nicăieri pe meniu o secţiune de cidru. Acum multe localuri au în meniu secţiune specială de cidru“, spune Alan Clark, care se bucură de apariţia competiţiei, pentru că astfel piaţa creşte mai repede.

    O piaţă care, potrivit Statistia, a generat vânzări de 718 milioane de dolari la nivel global în 2015. Heineken a promovat noul produs, iar acesta a putut fi văzut la TV, în social media şi la evenimente. Experienţa s-a dovedit una pozitivă, deoarece la doar patru luni după ce a atacat acest segment de piaţă compania olandeză a lansat un al doilea brand de cidru pe piaţa românească, Old Mout Cider, poziţionat pe segmentul premium. La scurt timp pe piaţă a intrat şi cidrul Somersby, adus pe plan local de către URBB (United Romanian Breweries Bereprod), subsidiară a grupului Calsberg Breweries.

    Potrivit unui studiu de emotional branding realizat de 360insights în care sunt analizate mărcile cele mai apreciate de români, categoria berii a fost lărgită de nou-intratul pe piaţa băuturilor alcoolice, cidrul. Astfel, Strongbow şi Somersby se lansează direct în top, pe locurile 6, respectiv 10; întrucât notorietatea mărcilor este încă medie sau scăzută (Strongbow 60%, Somersby 13%), intrarea lor direct în top este cu atât mai spectaculoasă, scria Business Magazin în urmă cu două numere.

    Pe această piaţă activează şi cidrul Clarks, care este poziţionat ca un produs românesc, un cidru obţinut 100% prin fermentarea sucului natural, stors doar din mere româneşti. „Noi ne-am poziţionat ca un produs românesc, natural, gustos, ce conţine 100% suc de mere. Avem un avantaj competitiv. Este o nişă spre care am ţintit“, povesteşte Clark. Scoţianul, care a făcut o facultate de biochimie, lucrează alături de un inginer chimist la reţeta cidrului şi mai apelează la prieteni cu cerul gurii sensibil pentru a lucra la gustul produsului.

    Clarks are un gust aparte, fiind în primul rând o băutură mai tare decât competitorii (are o alcoolemie de 7,5%), şi nu este atât de dulce precum celelalte produse de pe piaţă. Clarks este disponibil în trei sortimente – sec, demisec şi demidulce, dulceaţa fiind dată de cât suc de mere nefermentat este folosit în compoziţie, după cum aveam să aflu de la Clark. Acesta are în plan şi lansarea unui sortiment ediţie limitată, un cidru de mere cu aromă de fructe de pădure, dar pentru care aşteaptă autorizaţia de peste şase luni.

  • Peste 26.000 de persoane vor să fie agenţi de ordine publică în Poliţia Română

    “Vineri, 8 aprilie a.c., s-au închiat înscrierile la concursul pentru ocuparea posturilor de agenţi de ordine publică, organizat pentru completarea deficitului de personal existent la nivelul Poliţiei Române. 26.035 de persoane s-au înscris pe cele 1.853 de posturi destinate angajărilor din sursă externă (14/loc), cei mai mulţi candidaţi fiind în judeţele Gorj (64,2/loc), Dolj (55,7/loc) şi Argeş (47,5/loc)”, potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliţiei Române.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica “Lactate Brădet” şi-a reluat joi activitatea

     “După ce s-a făcut dezinfecţie totală în unitate şi în baza buletinului de analize, care a arătat că nu sunt probleme, a fost emis avizul prin care Lactate Brădet îşi poate relua activitatea. Produsele fabricate de această unitate n-au reprezentat niciodată un risc pentru siguranţa populaţiei. Acum, după redeschidere nu au fost impuse măsuri speciale. Se fac în continuare aceleaşi analize, ca la orice fabrică de profil. Ţin să precizez din nou că probele prelevate pentru Laboratorul de la Bucureşti, care n-au ieşit conforme, nu erau din ridicate din unitate”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Daniel Lupu, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Argeş.

    Pe lângă măsurile de igienă pe care toţi angajaţii fabricii trebuie să le respecte cu stricteţe, Direcţia de Sănătate Publică a impus ca cei trei purtători ai bacteriei E.Coli patogen cu verotoxina 1 şi verotoxina 2 să fie mutaţi într-o altă secţie a unităţii, unde să nu intre în contact direct cu brânza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ în Argeş: 14 copii de la o şcoală din Piteşti, la spital cu toxiinfecţie alimentară. Directorul şcolii: În jur de 180 de elevi au servit masa

    Directorul şcolii unde mai mulţi copii s-au îmbolnăvit: În jur de 180 de elevi au servit masa joi

    Directorul Şcolii nr. 16 “Ion Luca Caragiale” din Piteşti, Alin Vlad, spune că între 150 şi 180 de elevi au servit, joi, la after-school, mămăligă cu brânză şi pulpe de pui, mâncarea fiind pregătită în cadrul unităţii de educaţie.

    Alin Vlad a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că autorităţile fac, la ora transmiterii acestei ştiri, un control la şcoală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro