BusinessMagazin

Tag: Antonescu

  • Regele Mihai I împlineşte 92 de ani

    Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Elena. Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand I, regele-copil fiind tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României. După urcarea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea reginei-mamă în exil, regele Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, pe 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I.

    Din 1944, Regele Mihai s-a opus instaurării autorităţilor comuniste şi, în cele din urmă, a fost obligat să abdice, pe 30 decembrie 1947.

    Exilul Regelui Mihai şi al reginei Ana, soţia acestuia, a început odată cu revenirea de la nunta lor organizată la Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai şi regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956, după care au revenit în Elveţia. Regele Mihai şi regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia, însă petrec principalele sărbători ale anului în România.

     

  • Regele Mihai I împlineşte 92 de ani

    Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei Elena. Prima domnie a Regelui Mihai I a început în 1927, la vârsta de 6 ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand I, regele-copil fiind tutelat de o regenţă condusă de unchiul său, principele Nicolae al României. După urcarea pe tron a regelui Carol al II-lea, în iunie 1930, şi după plecarea reginei-mamă în exil, regele Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, pe 6 septembrie 1940, a redevenit regele Mihai I.

    Din 1944, Regele Mihai s-a opus instaurării autorităţilor comuniste şi, în cele din urmă, a fost obligat să abdice, pe 30 decembrie 1947.

    Exilul Regelui Mihai şi al reginei Ana, soţia acestuia, a început odată cu revenirea de la nunta lor organizată la Atena. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai şi regina Ana s-au mutat la Lausanne şi apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956, după care au revenit în Elveţia. Regele Mihai şi regina Ana locuiesc, din 2004, la Aubonne, în Elveţia, însă petrec principalele sărbători ale anului în România.

     

  • Ponta şi Dragnea îi trimit pe liberali să caute bani dacă nu vor majorarea cotei unice. Ce negociază Guvernul cu FMI

    Încasările slabe la buget au încordat nervii liderilor USL, existând deja prima contră între Victor Ponta şi Crin Antonescu pe tema majorării taxelor în 2014. Liderii Uniunii testează diferite variante pentru a majora încasările la buget în 2014, după ce au constatat că prognozele pentru acest an nu au fost îndeplinite. La ultima şedinţă a USL, premierul Victor Ponta a lansat în discuţie anumite scenarii privind creşterea unor taxe printre acestea aflându-se creşterea cotei unice la 22% şi scăderea TVA la 22%. Crin Antonescu a confirmat informaţiile prezentate în exclusivitate de gândul despre discuţiile din interiorul USL, precizând că discuţiile vor continua la şedinţe viitoare ale Uniunii. PNL se opune însă categoric creşterii cotei unice. PSD a reacţionat prin Ponta şi Dragnea care îi acuză pe liberali că se află în campanie electorală.

    Premierul i-a avertizat pe liberali, în frunte cu Crin Antonescu, că au mesaj de partid de opoziţie, preferând “discursurile de la televizor”, deşi ştiu că sunt probleme cu banii şi nu se pot atinge în actualele condiţii ţintele de mărire a salariilor şi pensiilor, precum şi de scădere a CAS şi cofinanţare. În ton, Liviu Dragnea l-a ironizat pe ministrul Finanţelor, liberalul Daniel Chiţoiu, aducându-i aminte că el este responsabil de colectarea veniturilor, iar dacă respinge propunerile PSD ar trebui să găsească soluţii pentru a aduce bani la buget.

    Discuţiile din USL vin în contextul în care delegaţia FMI se află în România pentru a conveni cu guvernul coordonatele economice pe baza cărora se va construi bugetul pentru anul viitor. Principala problemă ridicată în discuţii este nerealizarea veniturilor, în condiţiile în care România a solicitat activarea clauzei pentru investiţii, o sumă necesară pentru cofinanţarea necesară accesării fondurilor structurale şi de coeziune, sumă care va fi contabilizată în deficit. La aceasta se adaugă intenţia guvernului de a creşte salariile şi pensiile anul viitor. Aplicarea tuturor acestor măsuri trebuie făcută la pachet cu încadrarea în ţinta de 3% deficit, greu de realizat însă în condiţiile neîncasărilor la buget. “Ai un scenariu de bază care include şi salarii, şi pensii şi peste acest scenariu de bază soliciţi clauza de investiţii, vrei să cheltuieşti mai mult pentru cofinanţare”, au explicat susrse guvernamentale pentru gândul.

    Gândul a dezvăluit scenariul propus de Victor Ponta privind unificarea cotei unice şi a TVA la o valoare de 22%.

    Premierul Victor Ponta a recunoscut că sunt probleme cu încasările la buget şi că la Ministerul de Finanţe sunt în lucru mai multe scenarii care urmează să fie prezentate Comisiei Europene, FMI şi Băncii Mondiale.

    “Am discutat cu preşedintele ANAF, un liberal în care am încredere, iar anul acesta avem un grad de colectare mai scăzut, am vorbit cu ministrul de finanţe, un alt liberal. Ne gândim ce să facem anul viitor, când eşti prim-ministru trebuie să şi faci”, a spus astăzi, de la Bruxelles, premierul Ponta.

    Premierul a aruncat săgeţi spre partenerii de guvernare, inclusiv către Crin Antonescu, pe care îi acuză că au început să critice la tv propunerile făcute la USL.

    “La şedinţa USL mi s-a părut normal să informez pe toţi cei care nu sunt în Guvern că o să avem o rectificare negativă şi că anul viitor nu putem atinge toate ţintele: să şi scădem CAS-urile, să şi creştem salariile, să şi creştem pensiile, să şi creştem cofinanţarea. Pur şi simplu nu merge, matematica nu ascultă de discursurile de la televizor”, a spus Ponta.

    Mai mult, a comentat că liberalii au un discurs de opoziţie.

    “La USL, când discutăm, şi cu Crin, nu se opune niciodată la ideea să cheltuim mai mult, toată lumea se opune la ideea să mai punem vreo taxă, ceea ce, din păcate, dacă eşti la Guvern, pur şi simplu nu se poate, adică banii trebuie să-i iei de undeva ca să-i dai în altă parte. Doar dacă eşti în opoziţie poţi să fii de acord doar cu măririle de salarii şi de cheltuieli, să nu fii de acord cu taxe, că nu funcţionează”, a spus el.

    Crin Antonescu a fost primul care a confirmat dezvăluirile din gândul privind discuţia din interiorul USL, precizând că urmează să aibă o nouă rundă de negocieri pe marginea bugetului. Liderul PNL a blocat orice discuţie despre majorarea cotei unice, susţinând că liberalii, cât timp se vor afla la guvernare, nu vor accepta această idee.

    “A fost pur şi simplu o discuţie preliminară, discuţia pe fond va urma săptămâna viitoare, probabil, sau va începe la sfârşitul acestei săptămâni, în perspectiva construcţiei bugetare. Angajamentul de a păstra la 16% este unul comun, nu doar al PNL. Aflat în SUA, în discuţii cu companii americane sau cu oficiali americani primul-ministru a evocat cota unică de 16% pentru a atrage, garanta investiţii străine”, a spus Antonescu.

    Ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a reacţionat şi el, subliniind că PNL nu acceptă majorarea cotei unice. Refuzul liberalilor a fost contraatacat de social-democraţi printr-o presiune pusă pe ministrul de Finanţe pentru găsirea unor soluţii în vederea unor încasări mai mari la buget.

    Dragnea: “Până astăzi, Chiţoiu era ministrul de Finanţe, aşteptăm soluţii”

    Vicepremierul Dragnea aruncă problema încasărilor în curtea Ministerului de Finanţe, spunând că aşteaptă soluţii din tabăra liberală. Dragnea nu a ocolit să spună că şi PSD doreşte să vadă care sunt soluţiile propuse de PNL pentru majorarea încasărilor la buget.

    “Aşteptăm cu foarte mare interes de la Ministerul Finanţelor Publice să vină cu propuneri, cu analize, de ce nivelul de încasări nu a fost atât de bun şi cu nişte propuneri serioase de ridicare a gradului de colectare. De acolo aşteptăm şi noi cu interes, şi primul-ministru, şi noi, ceilalţi din Guvern, şi ca şi partid, ca PSD, aşteptăm de acolo din zona aia să ne spună cum se măresc veniturile pentru că este o zonă asumată din partea aia”, a fost avertismentul lui Dragnea pentru liberali.

    Social-democratul a fost ironic cu Daniel Chiţoiu, cel care anunţase că se opune majorării cotei unice, transmiţându-i să nu uite că este ministru de Finanţe.

    “Ce pot să spun? Din câte îmi aduc eu aminte, cel puţin până să vin aici la această manifestare serioasă, domnul Daniel Chiţoiu era ministrul Finanţelor. Şi ministrul Finanţelor publice, împreună cu ANAF, se ocupă de nivelul de colectare a veniturilor şi cred că de acolo ar trebuie să vină, cred că de la Ministerul de Finanţe ar trebui să vină alt tip de comunicat, nu că nu este acord cu nu ştiu ce măsură care de fapt nu a fost propusă, ci să vină cu propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de colectare a veniturilor care ne poate ajuta la dezvoltare”, a fost săgeta lui Dragnea pentru Chiţoiu.

    Când trebuie luată decizia

    Prezenţa delegaţiei FMI, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene la Bucureşti îi obligă pe liderii USL să ajungă rapid la un consens în privinţa bugetului pe 2014, implicit a taxelor şi impozitelor care urmează să fie modificate. Premierul Ponta a susţinut că decizia trebuie luată în interiorul USL şi al Guvernului, deoarece în luna noiembrie proiectul de buget va trebui depus în Parlament.

    Crin Antonescu susţine că o decizie în acest sens urmează să fie luată la sfârşitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. În acest timp, ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a primit misiune de la Victor Ponta să-i prezinte scenariile pentru 2014.

    Surse din PNL au declarat pentru gândul că premierul Ponta este influenţat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, cel care susţine majorarea cotei unice. PNL a fost categoric în a respinge majorarea cotei unice, iar premierul a răspuns, spunând că este posibil ca propunerea PNL privind scăderea CAS să nu poate fi susţinută în bugetul pe 2014.

    În schimb, Ponta militează pentru scăderea impozitului pentru salariul minim. În momentul de faţă, nu există o decizie în USL spre care variantă de lucru se va opta la construirea bugetului pentru 2014.

    Ce negociază guvernul cu FMI

    Scenariul majorării cotei unice la 22%, de la 16%, în paralel cu diminuarea TVA cu două puncte procentuale, de la 24% la 22%, apare în contextul în care Guvernul trebuie, până pe 5 noiembrie, să prezinte experţilor FMI şi CE aflaţi la Bucureşti, o primă variantă a bugetului pe anul 2014, în cadrul evaluării acordului de tip preventiv.

    Guvernul testează astfel o posibilă creştere a taxelor, având pe masa de lucru mai multe scenarii, după cum a recunoscut joi premierul Victor Ponta.

    În ce priveşte scenariul majorării cotei unice, surse oficiale susţin că o creştere a cotei unice ar fi necesară dacă FMI şi CE nu acceptă pentru 2014 un deficit bugetar mai mare din cofinanţarea fondurilor UE, pentru a permite majorarea salariilor şi a pensiilor, mai ales după o încasare la nouă luni cu mult sub programul de la începutul anului.

    „România a solicitat clauza pe investiţii, care este un instrument nou al UE. Aceasta se referă la o sumă suplimentară care poate fi maxim egală cu cofinaţarea pentru fondurile structurale şi de coeziune, o clauză pe care o pot accesa doar ţările care ies din deficit excesiv”, au explicat pentru gândul surse guvernamentale.

    Minus de 6 miliarde de lei la venituri pe primele 9 luni

    După primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR, conform unor surse citate de Mediafax.

    În replică, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat pentru gândul că profitul sau pierderea la BNR nu au nici o legătură cu performanţele Băncii Naţionale a României, ci cu realităţile economiei româneşti.

    „BNR poate să aibă cele mai bune performanţe într-un an, şi are, dar asta nu înseamnă că se transformă în profit pentru BNR, ele se transformă în stabilitate financiară. Anul trecut BNR a făcut un profit de peste un miliard de lei. În dezbatarea publică, miliardul de lei s-a transformat în miliard de euro. În situaţia din acest an, BNR nu mai face profit. Până acum nu a vărsat cota de impozit aşteptat de Ministerul de Finanţe”, a precizat pentru gândul Adrian Vasilescu.

    Autorităţile au un program de bază pentru anul viitor care nu prespune majorări de taxe, dacă va fi acceptată de Comisia Europeană o rectificare bugetară pe ultimul trimestru ce încorporează o creştere economică de 2,2% pe acest an şi de aplicarea clauzei de investiţii pentru 2014. Comisia Europeană discută în prezent introducerea unei reguli care să permită depăşirea ţintelor de deficit bugetar cu sumele alocate investiţiilor de cofinanţare a programelor susţinute din fonduri UE pentru statele aflate în condiţii dificile şi fără a periclita nivelul de deficit de 3% din PIB.

    “În acest moment finalizăm rectificarea bugetară şi sperăm să fie adoptată în şedinţa de săptămâna viitoare (…) Pentru 2014, înainte de a stabili dacă este nevoie de măsuri fiscale, se pleacă de la nişte variabile care n-au fost încă negociate, respectiv creştere economică, inflaţie şi deficit. Când batem în cuie rectificarea, ştim baza de pornire, ştim nivelul deficitului, şi de la acest moment se pot bate în cuie şi acei indicatori pentru 2014. Apoi văd dacă am spaţiu fiscal. Scenariul nostru de bază pleacă de la aplicarea clauzei de investiţii, în aşa fel încât să nu pericliteze încadrarea în pragul de deficit de 3% din PIB (…) Discuţiile sunt încă preliminare, deci este prematur să pui în discuţie orice măsură fiscală dacă nu ai baza de pornire”, a declarat Liviu Voinea pentru Mediafax. 

    Autorităţile trebuie să aibă mare grijă cum drămuiesc banii din bugetul pe anul viitor. Ţinta de deficit bugetar, adică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului, nu trebuie să depăşească 14,7 miliarde de lei pe întregul an, adică 2,3% din PIB. Marea problemă reclamată şi de FMI o constituie însă nerealizarea veniturilor.

    “De unde trebuie să plecăm este nerealizarea veniturilor. Este problema pe care o ridică inclusiv partenerii noştri internaţionali. Şi la nerealizarea veniturilor sunt necesare măsuri în compensaţie, sunt mai multe variante pe masă. În acest moment nu se discută aceste subiecte, pentru că primul subiect pe care îl discutăm de marţi este rectificarea pentru 2013″, au precizat  pentru gândul surse guvernamentale

    Ponderea veniturilor bugetare în PIB va urca în 2013 la 33,4%, însă în anii următori trendul va fi descendent, încasările urmând să coboare în 2018 la 32,6% din PIB, în timp ce deficitul bugetar va continua să se reducă, până la 1,8% din PIB în 2018, potrivit raportului FMI privind România.

    Gândul a calculat că eventuala reducere a nivelului TVA cu două puncte procentuale ar putea însemna o reducere a încasărilor cu peste 900 de milioane de euro, în timp ce creşterea cotei unice cu şase puncte procentuale ar putea însemna o creştere a veniturilor cu circa 3 miliarde de euro.

    Calculele au fost făcute pe baza execuţiei bugetare în perioada ianuarie-august, document public care poate fi găsit pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. De asemenea, aceste calcule au fost realizate pornind de la premisa că gradul de încasare a taxelor, respectiv nivelul evaziunii va fi acelaşi anul viitor cu cel înregistrat în primele opt luni din 2013

    Până să pună pe hârtie proiectul de buget pentru 2014, Guvernul trebuie să aprobe a doua rectificare bugetară din acest an.  Rectificarea va ţine cont de menţinerea deficitului bugetar în ţintele stabilite, optimizarea alocării resurselor între capitolele de cheltuieli bugetare şi va lua în considerare rezultatele colectării veniturilor bugetare la nouă luni.

    „Noi, de exemplu, am făcut economii din dobânzi, faţă de ceea ce am prognozat la început de an, de jumătate de miliard de lei. Ne-am împrumutat anul acesta mult mai ieftin decât anul trecut. La rectificare trebuie să compensezi nerealizarea de venituri şi aceasta se compensează fie prin economii din execuţie, fie reduceri de cheltuieli. Avem si una şi alta, deocamdată nu pot să intru în alte detalii”, au conchis pentru gândul surse guvernamentale.

  • Antonescu spune că este favorabil exploatării gazelor de şist, dar este nevoie de susţinere publică

    Liderul PNL a fost întrebat, la Digi 24, care este opţiunea sa în cazul exploatării gazelor de şist.

    “Am o opţiune de mult (…) Am o opţiune deschisă în sensul în care, în general vorbind, dacă România vrea să fie puternică, atât cât poate ea fi – România puternică nu a fost doar un slogan al USL, ci un concept din marele proiect USL – atunci ea trebuie să-şi caute, să-şi identifice, să-şi valorifice resursele, de la resursele umane pe care le are în special în populaţia tânără, până la resursa naturală. Cum, când, ce fel, astea sunt chestiuni asupra cărora, bineînţeles, trebuie să discutăm cu foarte mare seriozitate. Dar «dacă» pentru mine nu a fost niciodată o întrebare”, a răspuns Antonescu.

    La solicitarea moderatorului, liderul PNL a confirmat că este favorabil exploatării gazelor de şist.

    Totuşi, el a precizat că trebuie îndeplinite condiţiile “standard ale zonei civilizate”, atât în ceea ce priveşte condiţiile economice, cât şi cele de mediu.

    “De asemenea, în condiţiile în care acest lucru este acceptat şi susţinut de o parte semnificativă, copleşitoare dacă se poate, din opinia publică. Cu alte cuvinte, acest «Da» al meu, sau al lui Victor Ponta, sau al preşedintelui, este doar primul pas, nu şi suficient. Trebuie multe alte lucruri discutate, multe alte lucruri negociate, nu oricum”, a mai spus Antonescu.

    Liderul PNL a menţionat că este nevoie de un efort de comunicare şi de “solidarizare” din partea unui număr cât mai mare de cetăţeni români.

    Antonescu a mai susţinut că inclusiv în cazul protestelor de la Pungeşti (Vaslui) ar fi trebuit să existe un efort de comunicare mult mai mare din partea Guvernului.

    În plus, liderul PNL a afirmat că poziţia fermă exprimată de premierul Victor Ponta în cazul gazelor de şist în Statele Unite ale Americii ar fi trebuit avută pentru prima dată în România.

    Totodată, Antonescu a admis faptul că moţiunea de cenzură care a demis Cabinetul Ungureanu viza aspecte în privinţa exploatării gazelor de şist.

    “Ceea ce am spus atunci, pot spune şi acum, e foarte rezonabil ceea ce scrie acolo (în moţiunea de cenzură, n.r.) şi singura problemă este că având loc să procedeze exact în parametrii impuşi sau ceruţi prin acea moţiune de cenzură, reproşaţi Guvernului Ungureanu pe bună dreptate, Guvernul nu a procedat astăzi suficient de clar, suficient de mult, în acei parametri. Pentru că acolo se vorbea nu de refuzul de a discuta vreodată despre exploatarea gazelor de şist în România, nu era în niciun fel expresia vreunui anticapitalism, antiamericanism, ci erau vehiculate câteva criterii (…) ar trebui orice Guvern să le satisfactă în raport cu această chestiune: comunicare, decizii transparente şi decizii în anumiţi termeni fixate cu partenerul străin” a mai precizat Antonescu.

    Oficialii americani au transmis autorităţilor române mesajul că doresc ca interesele legitime ale firmelor să fie protejate şi au cerut asigurări că activitatea acestora va fi sprijinită dacă este desfăşurată legal şi pe baza tuturor avizelor, potrivit premierului Victor Ponta, aflat în SUA.

    “Pe ei îi interesează o protecţie din partea Guvernului şi, după aceea, din partea justiţiei a intereselor legitime ale companiilor americane. Adică, dacă Guvernul decide şi dacă după aceea, cu atât mai mult, un judecător spune «ăsta e terenul vostru, pe care l-aţi obţinut legal, aveţi toate avizele», nu înţeleg că nu pot să-şi desfăşoare activitatea sau că cineva vine şi le dă foc la maşini, aia nu înţeleg. Aici mesajul a fost, pe bună dreptate, foarte clar: «Vin companii, vrem să investim mai mult, dar asiguraţi-ne că nu păţim ca în cine ştie ce ţări din lume şi trebuie să fugim repede cu elicopterul de acolo», lucru care nu se va întâmpla”, a spus Ponta la România TV, după discuţia cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden.

    El a susţinut declaraţia după ce, miercuri, aproximativ 500 de persoane din Siliştea, comuna Pungeşti, judeţul Vaslui, au protestat în perimetrul unde compania americană Chevron ar urma să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist.

  • Antonescu: Optăm pentru desfiinţarea Comisiei pentru Roşia Montană şi înfiinţarea unui for nou

    Antonescu a fost întrebat care este poziţia PNL privind modificările propuse la proiectul de lege iniţiat de Guvern asupra exploatării de la Roşia Montană.

    “Mandatul acestei Comisii speciale încredinţat de plenul Parlamentului a fost strict acela de a se pronunţa asupra proiectului de lege iniţiat de Guvern. Poziţia noastră este aceea ca raportul Comisiei pentru acest proiect de lege să fie de respingere”, a declarat Antonescu.

    El a precizat că la nivelul USL s-a discutat despre varianta prelungirii mandatului actualei comisii speciale, sau înfiinţarea unei noi comisii speciale, care ar urma să pregătească iniţierea unui proiect de lege general privind regimul exploatării resurselor naturale.

    “Aceste lucruri să fie foarte clare, distincte, şi în felul acesta pe o formulă sau alta să vedem cum mergem mai departe (…) La USL s-a discutat posibilitatea sau varianta prelungirii mandatului acestei Comisii cu 30 de zile în care să ne dea un răspuns ferm şi asupra proiectului Guvernului şi un eventual alt proiect general cu privire la regimul exploatărilor”, a mai precizat liderul PNL.

    Antonescu a menţionat că PNL ar prefera varianta ca actuala comisie specială să dea raport de respingere proiectului Guvernului şi apoi să se constituie o altă comisie pentru iniţierea “unui proiect nou nouţ”.

    Liderul PNL a fost întrebat dacă în cazul unui proiect de lege care stabileşte un cadru general decizia asupra proiectului minier de la Roşia Montană va fi luată în Guvern.

    “Din punctul meu de vedere, este nevoie de o reglementare cu rang de lege, generală, privind regimul exploatărilor şi sigur că în baza acestui cadru nou legislativ Guvernul, atunci când are la îndemâna sa, conform Constituţiei şi legii, de luat nişte hotărâri, le ia. Nu în cazul Roşia Montană sau în altul specific, în orice caz”, a mai afirmat Antonescu.

  • Triumful raţiunii peste capul României

    Evenimentul săptămânii trecute a fost neaşteptata cădere la pace a PSD, PNL şi PC cu privire la o primă tranşă de activităţi şi instituţii care vor ieşi de sub autoritatea centrală, spre a intra în competenţa autorităţilor locale (serviciile de sănătate publică, porturile fluviale, patrimoniul cultural şi turistic, apeleşi protecţia mediului). Descentralizarea Poliţiei şi a agenţiilor pentru forţa de muncă şi protecţie socială nu va mai avea loc, cel puţin nu acum.

    Ca prin farmec s-a produs o regrupare a unei USL ce părea aproape de pragul scindării oficiale; după accesele rebele dinainte, Crin Antonescu a reintrat în front alături de Victor Ponta, iar ieşiri cocoşeşti precum cea a senatorului PNL Cristian Bodea, convins că “România este în comă financiară” din moment ce judeţul lui, Bihor, nu primeşte suficienţi bani de la buget, au fost taxate prompt chiar de ministrul liberal Daniel Chiţoiu, care l-a ameninţat pe Bodea cu sancţiuni pentru că “vrea să adune zestre politică prin denigrarea muncii unui întreg guvern”.

    Poate să fi contat aici eficienţa şi îndârjirea vicepremierului Liviu Dragnea de a le dovedi baronilor din teritoriu, cu planul de descentralizare, că USL exercită cu adevărat puterea în ţară şi lucrează pentru interesele lor pe termen lung. Poate să fi contat şi solidaritatea, deşi doar verbală şi tardivă, a lui Victor Ponta cu un Dragnea persecutat de DNA, soldată cu încetarea delegării procurorului Lucian Papici de la şefia secţiei I a DNA, chiar dacă aceasta s-a făcut după ce Papici finalizase dosarul lui Dragnea.

    Cel mai tare au cântărit însă ameninţările repetate ale preşedintelui Băsescu la adresa lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, înfieraţi din nou ca în vremurile bune ale PDL şi făcuţi duşmani ai poporului, bebeluşi în înţelegerea democraţiei şi nevrednici în ochii Vestului să mai conducă România. Traian Băsescu nu a rupt formal pactul de coabitare cu Guvernul, ca să nu pară că acţionează contra României şi ca să nu-i solidarizeze şi mai mult pe cei doi capi ai USL, însă şi-a folosit din nou bricheta ca să reaprindă “flacăra democraţiei” de anul trecut, aceea menită să arate UE şi SUA cine sunt băieţii răi care nu merită puterea în România.

  • Cum poţi să mai păzeşti democraţia când ai un prieten care are o boală. Perlele politice ale săptămânii

    “Dacă dumneavoastră aveţi un prieten care are o boală, când vă întâlniţi discutaţi despre boala aia a lui? Discutaţi despre alte lucruri, încerci să eviţi” – Crin Antonescu, liderul PNL, întrebat de ce nu a discutat cu premierul Victor Ponta în USL ruperea pactului de coabitare

    ”Trebuie să păzim democraţia, iar atunci când lucrurile nu merg nu trebuie să cântăm într-un cor al ovaţiilor şi al adulaţiilor. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume” – Norica Nicolai, vicepreşedintele PNL

    “Doar în sensul regnului animal mă gira. M-a girat pe mine vreodată Băsescu cu ceva?” – premierul Victor Ponta

    “Mi s-a părut rezonabil să întind o mână nu lor, ci României” – preşedintele Traian Băsescu despre intenţia sa din 2012 de a încheia pactul de coabitare cu Victor Ponta şi Crin Antonescu

    “Victor Ponta, în loc să apere interesele României, este mai preocupat să dea o mână de ajutor companiilor străine private” – Elena Udrea, deputat PDL

    “Nu este pentru dumneavoastră, ca deputat, este pentru angajaţii Camerei Deputaţilor” – Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, interpelat de un coleg pe tema farmaciei pentru parlamentarii şi angajaţii din Palatul Parlamentului
     

  • Ce-i de făcut cu “o ţară sărăcuţă”? Păi s-o sărăcim şi mai mult!

    De data aceasta, opozantul principal a fost ministrul de interne Radu Stroe, care a afirmat că n-a fost consultat la întocmirea proiectului şi că acesta e complet nepotrivit pentru “o ţară sărăcuţă” ca România, care nu-şi permite ca nu doar majoritatea serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi ale agenţiilor, ci şi Poliţia şi centrele de comandă pentru situaţii de urgenţă să fie atomizate spre a fi puse în subordinea autorităţilor locale. Vicepremierul le-a cerut liberalilor să-şi exprime mai repede punctele de vedere, în aşa fel încât descentralizarea şi regionalizarea să poată avea efect din exerciţiul financiar 2014-2020.

    Dacă până la 15-20 octombrie, termenul fixat de PSD, liberalii nu se exprimă, e de aşteptat ca social-democraţii să invoce interesul naţional ca argument spre a riposta mai dur şirului de contre tot mai sistematice din partea PNL, mai ales că atmosfera din coaliţie s-a tensionat din nou, după ce Crin Antonescu l-a atacat pe Victor Ponta pe motiv că a lezat independenţa justiţiei prin comentariile sale despre procurorul “băsist” Lucian Papici. În ce priveşte atacul lui Antonescu, acesta reprezintă strict o poliţă plătită lui Ponta pentru încheierea pactului de coabitare Cotroceni-Victoria şi acceptarea Codruţei Kovesi la şefia DNA, pentru care o seamă de liberali nu i-au iertat-o nici acum premierului.

    Pe la colţuri ori pe Facebook, unii simpatizanţi ai PSD au justificat descăunarea de la DNA a procurorului Lucian Papici nu atât prin dosarul referendumului, cu ţintă principală Liviu Dragnea, ci prin faptul că n-a instrumentat niciun dosar al vreunui demnitar PDL, ignorând sutele de plângeri la DNA întocmite pe baza rapoartelor Corpului de Control al guvernului Ponta. Năduful “tineresc” (după Ion Iliescu) al premierului Victor Ponta contra lui Papici n-a fost exploatat însă până la capăt de preşedintele Traian Băsescu, care a ameninţat cu ruperea pactului de coabitare cu premierul, dar n-a mers mai departe, din simplul motiv că o rupere a pactului ar fi refăcut măcar un pic solidaritatea USL, aşa de greu încercată în ultima perioadă.

  • Avem o ţară bananieră sau semibananieră? Perlele politice ale săptămânii

    “Actualul premier se comportă ca un nabab dintr-o ţară bananieră” – fostul premier Emil Boc

    “Acest document (pactul de coabitare – n.red.) a pus România în lumina unei ţări semibananiere în Europa” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?” – premierul Victor Ponta despre înlocuirea din funcţie a procurorului Lucian Papici

    “Eu nu am personalitate dublă, să votez diferit” – vicepremierul Liviu Dragnea, explicând că poziţia lui e clară în favoarea proiectului de lege privind Roşia Montană, spre deosebire de poziţia lui Victor Ponta

    “Cred că e vorba de doamna aceea care era foarte frumoasă în timpul regilor Franţei” – preşedintele Traian Băsescu despre actriţa Brigitte Bardot

    “<Calul Traian> (Traian Băsescu) a pregătit pentru Republica Moldova două etape: iniţial, <integrarea în Uniunea Europeană>, apoi Anschlussul (anexarea) ei de către România” – vicepremierul rus Dmitri Rogozin

    “Cifrele vorbesc mai puternic decât propaganda USL. Ele strigă din toţi rărunchii: demisia!” – deputatul Elena Udrea, cerând demisia Guvernului pe motivul încasărilor scăzute la buget

    “Vreau să emigrez dintr-o ţară care a devenit un uriaş lagăr de exterminare al câinilor, dar şi al oamenilor. Voi pleca din această ţară care a devenit maidanul lui Râmaru” – C. V. Tudor, ex-preşedintele PRM
     

  • Nu cu cianură se sapă guvernarea, ci cu vitrion

    Ceea ce ar putea face însă România o ţară neguvernabilă nu e însă scandalul din jurul proiectului minier, ci instabilitatea stranie a unei coaliţii care altminteri are o majoritate foarte stabilă în Parlament, în administraţia publică centrală şi locală şi în intenţiile de vot. Ţinute în frâu cât de cât pe parcursul primului an de guvernare, tensiunile dintre PSD şi PNL motivate exclusiv de dorinţa fiecărui partener de a acapara mai multă putere au ajuns treptat la cote demne de cele din Alianţa DA sau din vremea primului guvern Boc, ambele soldate cu jalnice crize de guvern.

    După ce Crin Antonescu a reclamat că PSD nu l-a consultat la întocmirea proiectului de lege pentru Roşia Montană, aceiaşi liberali s-au gândit să se răzbune, întocmind fără consultarea PSD un proiect de lege care i-ar avantaja dacă ar candida separat la următoarele alegeri: primarii ar urma să fie aleşi din nou în două tururi de scrutin, şefii de CJ să fie aleşi nu de electorat, ci de către consilierii judeţeni, iar alegerile pentru primari şi consilieri să fie valabile indiferent de prezenţa la vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a reacţionat cu furie, afirmând că “această ţară nu mai poate fi guvernată în acest mod”, amplificând astfel conflictul.

    Un prim rezultat e că scandalul Roşia Montană este astfel acoperit rapid de un altul care nu are legătură cu el; mai departe însă, indiferent cum se va rezolva noua ceartă între PSD şi PNL, impresia de guvernare cu năbădăi, imprevizibilă şi instabilă, va rămâne, dând apă la moară atât protestelor care vor să dea jos guvernul, cât şi amicilor din străinătate gata oricând să susţină că România nu e guvernabilă.