BusinessMagazin

Tag: analizare

  • De ce iubesc străinii România. Ţara noastră a urcat 11 locuri în acest clasament

    Expat Insider a prezentat un index realizat de InterNations, în urma unui sondaj a peste 14.000 de expaţii, în care prezintă cele mai prietenoase ţări pentru străini. 
     
    Potrivit InterNations ţările unde expaţii sunt primiţi cei mai bine sunt Taiwan, Uganda şi Costa Rica, în timp ce Republica Cehă, Arabia Saudită sau Kuveit sunt cele mai “ostile” cu străinii. 
     
    Mexic şi Columbia completează primele cinci locuri, iar ţara noastră se află pe locul 16 din ţările analizate. În deciderea acestui clasament au fost analizate şi cumulate următorii factori: clitatea vieţii, uşurinţa stabilirii, munca în străinătate, viaţa de familie şi recompensa financiară.
     
    Ţara noastră a urcat în acest clasament 11 locuri faţă de anul trecut (locul 27), iar România este considerată una dintre cele mai prietenoase ţări, clasându-se pe locul 4 la categoria “uşurinţa de a găsi prieteni” şi tot pe 4 la categoria “slujbe şi carieră”. Cu toate acestea, în ţara noastră se munceşte mult cu o săptămână de lucru de 49,2 ore, faţă de Danemarca cu 39 de ore (cea mai scurtă săptămână de lucru). Mai mult ca noi se lucrează în Nigeria, Uganda sau Tanzania. 
     
    România se remarcă negativ la capitolul cele mai puţin satisfăcătoare relaţii amoroase clasându-se pe locul doi, fiind depăşită doar de Arabia Saudită. Expaţii sunt cei mai fericiţi în relaţiile lor în Malta, Costa Rica şi Noua Zeelandă. 
     

  • Cele mai prietenoase ţări cu expaţii. România este în top

    Expat Insider a prezentat un index realizat de InterNations, în urma unui sondaj a peste 14.000 de expaţii, în care prezintă cele mai prietenoase ţări pentru străini. 
     
    Potrivit InterNations ţările unde expaţii sunt primiţi cei mai bine sunt Taiwan, Uganda şi Costa Rica, în timp ce Republica Cehă, Arabia Saudită sau Kuveit sunt cele mai “ostile” cu străinii. 
     
    Mexic şi Columbia completează primele cinci locuri, iar ţara noastră se află pe locul 16 din ţările analizate. În deciderea acestui clasament au fost analizate şi cumulate următorii factori: clitatea vieţii, uşurinţa stabilirii, munca în străinătate, viaţa de familie şi recompensa financiară.
     
    Ţara noastră a urcat în acest clasament 11 locuri faţă de anul trecut (locul 27), iar România este considerată una dintre cele mai prietenoase ţări, clasându-se pe locul 4 la categoria “uşurinţa de a găsi prieteni” şi tot pe 4 la categoria “slujbe şi carieră”. Cu toate acestea, în ţara noastră se munceşte mult cu o săptămână de lucru de 49,2 ore, faţă de Danemarca cu 39 de ore (cea mai scurtă săptămână de lucru). Mai mult ca noi se lucrează în Nigeria, Uganda sau Tanzania. 
     
    România se remarcă negativ la capitolul cele mai puţin satisfăcătoare relaţii amoroase clasându-se pe locul doi, fiind depăşită doar de Arabia Saudită. Expaţii sunt cei mai fericiţi în relaţiile lor în Malta, Costa Rica şi Noua Zeelandă. 
     

  • După 600 de ani, marele mister al ”vocilor divine” a fost elucidat

    Neurologii au analizat înregistrările de la procesul Ioanei D’Arc din 1431.

    În timpul procesului, Ioana D’Arc a susţinut că poate auzi voci divine, considerându-le un semn al relaţiei sale cu divinitatea. După ce a devenit un simbol al societăţii franceze, mărturiile sale despre abilităţile incredibile au condus la execuţia sa la vârsta de 19 ani.

    După analizare atentă, un important neurolog italian a stabilit de unde veneau vocile pe care Ioana D’Arc le auzea.

    Vezi aici rezolvarea, după 600 de ani, a marelui mister al ”vocilor divine”

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Ştiinţa a găsit răspunsul: Ce pretenţii au bărbaţii bogaţi de la femei

    Cercetătorii din China au examinat influenţa stării materiale asupra comportamentului romantic în cadrul a două experimente, unde au fost analizate “primele” sentimente ale participanţilor în raport cu informaţia despre partenerul lor: dacă acesta are mai mulţi sau mai puţini bani.

    Potrivit Descoperă, studiul sugerează că oamenii se angajează în “strategii condiţionate de împerechere” bazându-se pe alegerile lor romantice în condiţiile factorilor de mediu.

    În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat studenţi chinezi care erau implicaţi în relaţii heterosexuale pe termen lung. Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu în grupuri: un grup ”relativ bogat” şi un grup ”relativ sărac”.

    “Ne-am dorit o mai bună înţelegere a importanţei psihologice a banilor în dezvoltarea unor relaţii romantice, deoarece despre acest subiect se cunoaşte foarte puţin. În acest fel, oamenii ar avea o mai bună perspectivă a relaţiilor în care se află”, a explicat profesorul Darius Chan, de la Departamentul de Psihologie a Universităţii din Hong Kong.

    Pentru primul experiment, cercetătorii au cerut studenţilor să răspundă la întrebări cu privire la starea lor financiară, folosind o scală diferită în funcţie de starea atribuită. Acest lucru a fost realizat în conformitate cu aşteptările că cei din grupul “bogat” ar alege probabil cea mai mare sumă de bani enumerată, în timp ce cei din grupul “sărac” ar face selecţii din partea de jos a grilei.

    Mai multe puteti citi pe www.zf.ro

  • Jumătate din parizerul analizat conţine piele de pasăre, emulsie din şorici, zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi!

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. 

    73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!

    La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui ş.a.m.d

    În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari şi alte substanţe. 

    Toate produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
    La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

    La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfaţi.

    73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. Aditivul prezent şi la crenvruşti.

    Top 10 mărci de  parizer după conţinutul de carne:

    1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc şi 4 aditivi;
    2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc şi 6 aditivi;
    3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;
    4. Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui)
    5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);
    6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);
    8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);
    9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)
    10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

    Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:

    1. DiaVist (parizer cu şuncă) conţine 19 aditivi;
    2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) conţine 16 aditivi;
    3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) conţine 15 aditivi;
    4. Fox (parizer mini) conţine 13 aditivi;
    5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) conţin 11 aditivi;
    6. Reinert (parizer feliat) conţine 10 aditivi;
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) conţin 9 aditivi;
    8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) conţin 8 aditivi alimentari;
    9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
    10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

     

  • Înşelătoria secolului, confirmată. Dezinfectanţii Hexi Pharma au picat testul

    “Există diferenţe de concentraţie între valorile declarate şi cele măsurate”, a spus secretarul de stat.

    Conform acestuia, de exemplu, la clorura de amoniu, pe eticheta substanţa activă avea o concentraţie de 15%, iar valoarea măsurată era de 5,18%.

    La un produs pe bază de iod, concentraţia pe etichetă era de 10%, în timp ce analize au arătat o concentraţie de 7,41%, iar la un alt produs pe ambalaj era trecut o concentraţie de 12%, în timp ce din analize a reieşit că este diluat de 10 ori, având o valoare măsurată de doar 1,23%

    “Cam acestea sunt rezultatele analizelor, unele diferenţe sunt mai mari, unele mai mici”, a spus Victor Strâmbu.

    Potrivit secretarului de stat, tot astăzi s-a finalizat şi controlul efectuat de Inspecţia Sanitară de stat la firma Hexi Pharma şi s-a decis s-a decis retragerea din spitale a produselor neconforme, retragerea care urmează să se facă în cel mai scurt timp posibil.

    “Am cerut Institutului Naţional de Sănătate publică să transmită o listă cu producătorii şi cu produsele similare din România. Există 18 companii, precum şi mulţi importatori şi distribuitori. Deci, aprovizionarea cu biocide nu este o problemă”, a mai spus aceasta, adăugând că va transmite spitalelor să retragă din uz dezinfectanţii firmei Hexi Pharma. 

    Secretarul de stat a anunţat că firma Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

    Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
    “Nu excludem să ne îndreptăm în civil împotriva companiilor respective. Nu vorbim de o anchetă penală, ci de una administrativă” a declarat Dan Suciu.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

     

  • Înşelătoria secolului, confirmată. Dezinfectanţii Hexi Pharma au picat testul

    “Există diferenţe de concentraţie între valorile declarate şi cele măsurate”, a spus secretarul de stat.

    Conform acestuia, de exemplu, la clorura de amoniu, pe eticheta substanţa activă avea o concentraţie de 15%, iar valoarea măsurată era de 5,18%.

    La un produs pe bază de iod, concentraţia pe etichetă era de 10%, în timp ce analize au arătat o concentraţie de 7,41%, iar la un alt produs pe ambalaj era trecut o concentraţie de 12%, în timp ce din analize a reieşit că este diluat de 10 ori, având o valoare măsurată de doar 1,23%

    “Cam acestea sunt rezultatele analizelor, unele diferenţe sunt mai mari, unele mai mici”, a spus Victor Strâmbu.

    Potrivit secretarului de stat, tot astăzi s-a finalizat şi controlul efectuat de Inspecţia Sanitară de stat la firma Hexi Pharma şi s-a decis s-a decis retragerea din spitale a produselor neconforme, retragerea care urmează să se facă în cel mai scurt timp posibil.

    “Am cerut Institutului Naţional de Sănătate publică să transmită o listă cu producătorii şi cu produsele similare din România. Există 18 companii, precum şi mulţi importatori şi distribuitori. Deci, aprovizionarea cu biocide nu este o problemă”, a mai spus aceasta, adăugând că va transmite spitalelor să retragă din uz dezinfectanţii firmei Hexi Pharma. 

    Secretarul de stat a anunţat că firma Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

    Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
    “Nu excludem să ne îndreptăm în civil împotriva companiilor respective. Nu vorbim de o anchetă penală, ci de una administrativă” a declarat Dan Suciu.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

     

  • Universitatea „Babeş-Bolyai”, pe primul loc în România la relevanţa cercetării şi calitatea conţinutului publicat

    Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca este pe primul loc în România la relevanţa cercetării, calitatea conţinutului publicat şi vizibilitatea din online, conform Ranking Web of Universities, un top care analizează peste 20.000 de universităţi din toată lumea, potrivit Mediafax.

    Potrivit unui comunicat al UBB transmis, marţi, din România au fost analizate 108 universităţi, luându-se în considerare mai mulţi indicatori.

    „UBB se află pe primul loc în România la relevanţa cercetării, calitatea conţinutului publicat şi vizibilitatea din online. Conform Ranking Web of Universities (Webometrics), un top care analizează peste 20.000 de universităţi din toată lumea, Universitatea <<Babeş-Bolyai>> se situează pe primul loc în România şi pe locul 787 în lume. Din România au fost analizate 108 universităţi, luându-se în considerare indicatori precum impactul din mediul online (numărul total de linkuri externe pe care domeniul web al universităţii le primeşte de la terţe părţi), prezenţa online (poziţia în motoarele de căutare şi vizibilitatea globală pe internet), deschiderea (numărul total de documente publicate pe site-uri dedicate, conform Google), excelenţa (calitatea articolelor ştiinţifice publicate în jurnale internaţionale cu impact ridicat, aflate în primele 10% cele mai citate într-un anumit domeniu)”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii universităţii clujene au subliniat că Webometrics este un top realizat de Cybermetrics Lab, un grup de cercetare din cadrul Consiliul Superior pentru Cercetări Ştiinţifice din Spania, începând cu anul 2004.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.