BusinessMagazin

Tag: american

  • Arhitectul american care ar fi putut rezolva gratis problema traficului din Bucureşti, ignorat de Nicuşor Dan. „Dragoste cu sila nu se face”

    Michael Horodniceanu, americanul originar din România, care a rezolvat problema traficului din New York, a fost în juriul emisiunii ŞTIU de la Aleph News.

    Michael Horodniceanu: „În 2020 am avut o discuţie cu Nicuşor Dan, care era candidat pentru Primăria Bucureşti, şi mi-am oferit serviciile mele, pro bono, în ajuta oraşul să fie mai bun din punct de vedere transport public şi transport rutier”.

    Michael Horodniceanu: „Eu sunt foarte ocupat şi la New York cu multe lucruri tehnice şi dacă nu am primit răspunsul am crezut că nu este nevoie. Ştiţi cum se spune, dragoste cu sila nu se face”.

    Michael Horodniceanu este românul care i-a uimiti pe americani cu felul în care a pus la punct infrastructura din New York.

    „Am avut un noroc care apare numai o dată în viaţă: să mi se ofere această poziţie de a construit infrastructura metroului şi a două linii de tren din New York. Nouă ani am făcut asta şi am avut un buget de peste 20 de miliarde de dolari şi am reuşit în nouă ani să termin patru proiecte.

    A rămas un proiect pe care l-am lăsat la 78%, apoi am ieşit şi am lăsat pe alţii să termine să acest proiect, iar eu m-am reîntors după 40 de ani la Departamentul de Inginerie Civilă la Universitatea din New York şi am o poziţie în care caut să aduc inovaţii în construcţii”, a spus Michael Horodniceanu la Aleph News.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Joe Biden a anulat până acum 3 miliarde de dolari în credite studenţeşti. Ce implică măsurile preşedintelui american

    De când a devenit preşedinte în luna ianuarie, Joe Biden a anulat peste 2,8 miliarde de dolari în împrumuturi studenţeşti, scrie Forbes.

    Astăzi, liderul de la Casa Albă a anulat 500 de milioane de dolari în credite pentru studenţi, acoperind un număr de circa 18.000 de debitori.

    La jumătatea lunii martie, Biden a decis anularea unor credite oferite către aproximativ 72.000 de studenţi. Valoarea împrumuturilor ajungea la un miliard de dolari.

    Ulterior, preşedintele SUA a finalizat o nouă rundă de anulări, ştergând astfel 1,3 miliarde de dolari în credite studenţeşti pentru 41.000 de debitori cu dizabilităţi parţiale sau totale.

    Americanii au reacţionat diferit la mişcările efectuate de Joe Biden. Anularea împrumuturilor studenţeşti a fost văzută ca un stimulent, dar şi ca un transfer masiv de avere.

    Departamentul pentru Educaţie din Statele Unite estimează că, din martie 2020 până pe 30 septembrie 2021, studenţii care au obţinut credite vor primi o reducere a împrumuturilor de 90 de miliarde de dolari ca rezultat al CARES Act, un pachet de cheltuieli de 2.200 de miliarde de dolari, care a mai inclus o compensare suplimentară pentru lucrătorii strămutaţi în timpul pandemiei şi o serie de stimulente pentru reţinerea angajaţilor.

    Totuşi, mai mulţi susţinători ai preşedintelui spun că cei 2,8 miliarde de dolari reprezintă aproximativ 0,1% din datoriile restante create prin intermediul împrumuturilor studenţeşti – 1,7 trilioane de dolari.

     

  • Povestea românului care la vârstă de 10 ani era trimis la ocnă, la muncă silită şi cum a reuşit să ajungă la conucerea unei companii recunoscută in toată lumea

    A venit în Statele Unite în anii ’50 ca refugiat politic şi a reuşit să-şi construiască o carieră care a culimnat cu numirea în funcţia de CEO al companiei internaţionale de advertising Young&Rubicam, scrie CNN Money. Născut în România în 1939, Peter Georgescu a fost despărţit de părinţii lui în 1947, atunci când instaurarea Cortinei de Fier în Europa i-a împiedicat pe aceştia să se întoarcă în ţară, dintr-o călătorie de afaceri în New York.

    A locuit cu bunicii după acest episod, dar a fost arestat şi trimis la ocnă, la muncă silită, la numai 10 ani, împreună cu fratele său. În 1953, părinţii care între timp deveniseră cetăţeni americani au fost obligaţi de diplomaţii români din America să devină spioni, dacă vor să-şi mai vadă copiii, a povestit Georgescu pentru CNN. După ce aceştia au refuzat, au apelat la FBI pentru a-i ajuta să-şi reupereze copiii din România. În sprijinul lor a intervenit însuşi preşedintele Eisenhower, astfel că băieţii au reuşit să-şi reîntâlnească părinţii în Statele Unite, în 1954.

    După reîntregirea familiei, Georgescu a fost invitat să înveţe la exclusivista Exeter Academy, chiar dacă în acel moment nu ştia limba engleză. Pe el, “visul american” l-a ajutat să devină cea mai bună versiune a sa. “Nu numai că sunt în viaţă datorită Americii şi a poporului american, dar am obţinut ajutor pe tot parcursul vieţii”, a spus imigrantul din România.

    De aceea, Georgescu este mâhnit de felul în care a ajuns societatea americană şi de faptul că este scindată, nu numai la nivel de venituri şi oportunităţi, dar şi în ceea ce priveşte valul anti-imigraţionist alimentat de administraţia Trump. “America este o ţară de imigranţi. Puterea şi energia pe care imigranţii o aduc Americii este extraordinară. Ei au văzut întotdeauna această ţară ca pe un tărâm al oportunităţilor, un loc unde pot învăţa şi în care îşi pot trăi viaţa după valorile pe care le împărtăşesc de ani de zile.

    Acum nu mai recunosc această ţară, care a preferat să spună ‘America de primul loc’”, a explicat Georgescu într-o emisiune televizată. Ultima lui carte – “Capitalists, Arise: End Economic Inequality, Grow the Middle Class, Heal the Nation”, face un apel la sectorul privat să ia atitudine în acest sens. „Problema este aceea că marile corporaţii au mai mulţi acţionari care pun interesele lor mai presus de cele ale cosumatorilor.

    Sigur, acţionarii sunt importanţi, dar la fel de importanţi sunt consumatorii. Şi angajaţii. Şi comunitatea din care fac parte”, a spus el. În opinia lui Georgescu, “corporaţiile nu-şi mai permit să se dezvolte fără să le pese de comunitate sau de naţiune.” Sau să nu le pese de angajaţi. “Angajaţii trebuie să fie trataţi bine, pentru că un angajat nefericit nu-şi va petrece nopţile gândindu-se cum să crească productivitatea şi cum să fie mai bun în ceea ce face”, a mai spus omul de afaceri.

  • Alphabet este o maşină de făcut bani. Gigantul american din spatele Google a raportat vânzări de peste 55 mld. dolari în T1, în creştere cu 34%. Profitul a crescut cu 160%

    Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat venituri record în primul trimestru din 2021, pe fondul unei creşteri semnificative a pieţei de advertising şi marketing digital, potrivit WSJ.

    Gignatul a raportat venituri de 55,31 miliarde de dolari în T1 2021, o creştere de 34% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut. Trebuie menţionat că în T1 2020 veniturile din advertising au fost afectate de momentul în care pandemia de Covid-19 a lovit în toată lumea.

    Totodată, profitul a crescut cu circa 160%. Potrivit MarketWatch, Alphabet a raportat un profit de 17,93 miliarde de dolari, adică 26,29 de dolari per acţiune în primul trimestru din 2021, în comparaţie cu un profit de 6,84 miliarde de dolari, adică 9,87 de dolari per acţiune în T1 2020.

    Astfel, profitul a atins un nivel record pentru al treilea trimestru la rând, ceea ce a declanşat o creştere de 4,5% a acţiunilor după închiderea şedinţei de tranzacţionare.

    Veniturile s-au ridicat la 55,31 de miliarde însă după eliminarea costurilor cu achiziţia de trafic (TAC), acestea se situează la 45,6 miliarde de dolari – o îmbunătăţire faţă de nivelul de 33,7 miliarde de dolari din T1 2020.

    Rezultatele au depăşit aşteptările analiştilor, în contextul în care un sondaj FactSet arăta un profit estimmat la 15,75 de dolari per acţiune.

    Un alt aspect important al evoluţiei ţine de marja operaţională a companiei, care s-a îmbunătăţit la 30%, în comparaţie cu 19% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Pandemia a generat „vânt în pânze” pentru businessul de advertising digital al companiei, în contextul în care mai mulţi oameni au trăit online în timpul primului an de pandemie, utilizând Google pentru majoritatea nevoilor şi curiozităţilor pe care le aveau, respectiv YouTube pentru entertainment. Brandurile s-au aliniat şi au mutat banii dinspre print, TV şi promoţii în magazine înspre universul online.

    Conform WSJ, veniturile companiei din produsele-cheie s-au situat la 31,88 de miliarde de dolari, iar aici este inclus motorul de căutare, Gmail-ul şi Google Maps. Per total, aceste produse au înregistrat o creştere de 30%. În cazul YouTube, veniturile au crescut cu 49%, până la 6 miliarde de dolari.

  • Imperiul lui Trump, în derivă: Averea fostului preşedinte american a scăzut cu miliarde dolari în timpul mandatului

    Când a preluat preşedinţia Statelor Unite, Donald Trump a lăsat în urmă un imperiu construit în câteva decenii, dar patru ani mai târziu activele lui valorează mai puţin, iar averea i-a scăzut cu aproape 25%, potrivit Bloomberg.

    Averea lui Trump a scăzut de la 3 miliarde de dolari la 2,3 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index. Pandemia pe care a promis că o va face să dispară când era preşedinte îi răvăşeşte compania, iar manifestările violente care au definit finalul mandatului său i-au deteriorat şi brandul.

    Publicaţia americană a analizat documente financiare, documente de creditare, a realizat interviuri cu foşti executivi şi analişti din industrie, scoţând la iveală cât de problematică este situaţia pentru Trump şi pentru compania sa.

    Pandemia de Covid-19 a lovit puternic în piaţa clădirilor de birouri şi în cea a facilităţilor turistice – ambele fiind extrem de importante în imperiul fostului preşedinte american.

    Totodată, asaltul asupra Capitoliului a afectat relaţia sa cu brokerii de credite şi cu creditorii. În următorii patru ani, credite în valoare de cel puţin 590 de milioane de dolari ajung la scadenţă, iar mai mult de jumătate din această sumă este garantată personal de Donald Trump.

    Este de menţionat că Trump şi-a mai revenit în trecut. O revenire economică post-pandemie ar putea să majoreze valoarea proprietăţilor sale. Totodată, el ar putea continua să vândă cărţi, să se întoarcă la televiziune sau să lanseze o reţea socială care să concureze cu Twitter. Chiar dacă lucrurile merg prost, ar putea profita de acest lucru şi să îşi reducă taxele – aşa cum a făcut ani de zile.

    În ceea ce priveşte proprietăţile rezidenţiale, acestea valorează 1,7 miliarde de dolari, în scădere cu 26% în perioada 2016-2021, iar asupra lor planează datorii de peste 256 de milioane de dolari.

    Cele două clădiri de birouri din New York şi San Francisco gestionate sub firma Vornado au înregistrat o scădere a valorii de la peste 760 de milioane de dolari la 685 de milioane de dolari.

    În acealaşi timp, proprietatea de la adresa 40 Wall St. a scăzut ca valoare de la 550 de milioane de dolari la 277,7 milioane de dolari, iar unii chiriaşi îşi doresc să plece. Cushman & Wakefield, brokerul care intermedia închirierea clădirii, a tăiat toate legăturile cu Trump după ce susţinătorii săi au răvăşit Capitoliul.

    Trump Tower înregistrează probleme similare. Proprietarii de apartamente de aici aşteaptă de luni întregi cu unităţile la vânzare şi nu reuşesc să scape de ele nici cu discounturi atractive.

    În ceea ce priveşte proprietăţile turistice, adică resorturi şi hoteluri, acestea sunt evaluate la 558,9 milioane de dolari, în scădere cu 42% din 2015 până în 2020. Acestea generează venituri de 90,8 milioane de dolari, dar asupra lor planează datorii de 330 de milioane de dolari.

    Toate celelalte proprietăţi ale preşedintelui american, de la hotelul din Washington, până la complexul Doral din Miami sau Mar-a-lago, înregistrează scăderi de cel puţin 20-30%.

  • Care model de capitalism, cel european sau cel american, va rezista mai bine în faţa şocului pandemiei?

    De aproape un an, mari segmente ale economiei europene sunt profund îngheţate. Subvenţii de mii de miliarde şi credite ieftine ţin companiile în viaţă, în timp ce schemele guvernamentale de şomaj tehnic ţin muncitorii acasă.

    Cu astfel de politici liderii europeni pariază că odată ce pan­demia se va tempera vor putea dezgheţa economia de 18.000 mld. de dolari a regiunii. Este un efort intenţionat de încetinire a unui proces supranumit de mulţi economişti drept distrugere creativă, care reflectă o alegere politică: europenii sunt în general mai puţin toleranţi faţă de ajustările brutale cerute de modelul american de capitalism, scrie The Wall Street Journal.

    Însă în condiţiile în care pandemia se prelungeşte, iar eforturile de vaccinare sunt lente, unii strategi, economişti şi executivi de companii se tem că această conservare a economiei pe o perioadă atât de lungă va aduce dificultăţi în adaptarea acesteia la schimbările seismice aduse de criză. Iar acest lucru ar putea amâna recuperarea economiei.

    În timp ce Europa îşi ţine economia suspendată într-o stare de animare suspendată, SUA creează deja noi joburi şi businessuri. Reacţiile diferite iscă o întrebare care va fi probabil dezbătută ani la rând: Care model economic va rezista mai bine în faţa turbulenţelor descătuşate de pandemie?

    Abordarea americană „este mai brutală, dar şi mai flexibilă“, arată Nicholas Bloom, economist la Stanford University.

    În timp ce guvernele de ambele părţi ale Atlanticului s-au străduit să diminueze declinul declanşat de pandemie, America a luat mai puţine măsuri pentru a stopa reorientarea muncitorilor şi capitalului.

    Economia zonei euro s-a contractat de peste două ori mai mult decât cea americană anul trecut şi se va redresa mai lent în acest an, potrivit FMI, în mare parte pentru că guvernele europene au adoptat restricţii sociale dure.

    Europa a înregistrat cu mult mai puţine falimente de companii anul trecut decât în oricare dintre ultimii cinci ani, în timp ce falimentele din SUA s-au menţinut în intervalul de dinaintea pandemiei. Cererile de creare de noi businessuri au crescut cu 42% în SUA în decurs de 6 luni până în septembrie în termeni anuali, dar au scăzut uşor în Franţa şi Germania, potrivit Oxford Economics.

    Productivitatea a crescut de asemenea în SUA în timpul pandemiei, dar a rămas neschimbată sau a scăzut în Germania, Franţa, Italia şi Spania. SUA devansaseră deja Europa la productivitate din anii í90, în mare măsură pentru că firmele europene au adoptat mai lent noi tehnologii. Eliminarea joburilor şi companiilor neviabile este în general responsabilă pentru aproximativ jumătate din creşterea productivităţii pe termen lung, spun unii economişti.

    Între timp, pandemia accelerează o tranziţie către noi modele digitale şi automatizare a proceselor, iar dacă ajustarea va fi amânată, costurile vor fi crescute. Jumătate din companiile germane au stopat sau amâna proiecte de transformare şi inovare ca urmare a programelor de şomaj tehnic.

    Economiştii şi executivii de business spun de asemenea că subvenţiile ar putea creşte procentul de companii zombie. În Germania, procentul unor astfel de companii ar putea creşte la 20% din numărul total de companii în acest an de la 7% înainte de pandemie.

     

  • Fratele mai mic al lui Elon Musk a vândut acţiuni Tesla de peste 25 milioane de dolari în februarie

    Kimbal Musk, fratele mai mic al lui Elon Musk şi membru în consiliul de administraţie al Tesla, a vândut acţiuni Tesla în valoare de 25,6 milioane de dolari, conform unor documente depuse la ASF-ul american (SEC), citate de Bloomberg.

    În vârstă de 48 de ani, fratele şefului Tesla a vândut în data de 9 februarie acţiunile la un preţ mediu de 852,12 dolari. Acţiunile producătorului de vehicule electrice au scăzut cu 5,3% miercuri şi au închis şedinţa la preţul de 804,82 dolari per acţiune. Tesla a înregistrat o creştere de 743% pe bursă în 2020 şi are un avans de 14% în 2021.

    Kimbal Musk a rămas cu 599.740 de acţiuni Tesla în prezent, care valorează la preţul de miercuri 483 de milioane de dolari în total. Oamenii din echipa Tesla controlează compania în proporţie de 19,6%, potrivit datelor agregate de Bloomberg.

    Fratele lui Elon Musk este CEO şi co-fondator al The Kitchen Restaurant Group.

  • Victorie istorică: Google îngenunchează în Franţa şi îi va plăti pe editori şi jurnalişti pentru conţinut

    Compania Google, parte a gigantului Alphabet, a ajuns la un acord cu editorii de conţinut din media franceză, la câteva luni după ce autoritatea de concurenţă a ţării i-a cerut gigantului american să înceapă să plătească editorii de conţinut şi agenţiile de ştiri pentru conţinutul pe care îl preia de la ei, potrivit Bloomberg.

    Gigantul american a lansat un comunicat de presă împreună cu Alliance de la Presse dăInformation Generale, în care anunţau că Google va negocia cu publisherii înţelegeri individuale, în funcţie de mai mulţi factori, precum volumul de materiale publicate şi preluate.

    Nici compania, nici sindicatul nu au oferit detalii financiare.

    Editorii de conţinut şi companiile media au încercat să pună presiune pe Google şi pe Facebook de un deceniu deja, iar UE încearcă să gândească o legislaţie unitară, însă francezii nu au mai aşteptat.

  • Un american a uitat parola şi nu poate accesa contul cu bitcoini, în valoare de 240 mil. dolari

    Un american a cumpărat 7.000 de monede bitcoin în 2011, când valora sub 100 de dolari, iar acum ar avea 240 de milioane de dolari. Însă nu poate intra în cont pentru a retrage banii.

    Moneda virtuală există încă din 2008. Lucru care a dus la o situaţie cu adevărat incredibilă. Cam 20% din totalul de Bitcoin existent este pierdut pentru totdeauna, pentru că mulţi utilizatori care au cumpărat monede la început au pierdut accesul la cont.

    Unul dintre cazuri este cel al programatorului Stefan Thomas, care şi-a spus povestea pentru New York Times. El a cumpărat 7 mii de monede Bitcoin în 2011 când acesta valorau sub 100 de dolari. Acum ar avea 240 de milioane de dolari. Însă nu poate intra în cont pentru a retrage banii. Parola era scrisă pe o hârtie care s-a pierdut cu ani în urmă. A avut zece încercări să ghicească parola. Primele opt tentative au fost fără succes. Dacă greşeşte de încă două ori, pierde banii pentru totdeauna.

    Cazul său nu este singular. În urmă cu câţiva ani un galez a aruncat la gunoi un hard drive care îi oferea acces la 7.500 de monede virtuale.

    „Toate fişierele care eu credeam că îmi sunt necesare erau deja pe noul computer. În momentul în care l-am pus în tomberon acasă, am stat puţin pe gânduri. În mintea mea îmi spuneam: <nu ai mai aruncat un hard drive până acum. De ce să începi acum? Nu ar trebui să faci asta>. Era un fel de demon în mintea mea. Dar tot l-am aruncat”, a povestit James Howells, angajat IT.