Total neobişnuit pentru o reprezentanţă diplomatică, Ambasada Statelor Unite la Bucureşti a transmis, în ultimele şase zile, de trei ori acelaşi mesaj, în diferite forme.
Principalul destinatar pare să fie premierul României, Victor Ponta. Parlamentarii s-au opus marţi, 9 iunie, începerii urmării penale a lui Victor Ponta, care şi-a păstrat astfel imunitatea. Americanii au reacţionat primii:
Ce i-au transmis premierului român reprezentanţii lui Obama la Bucureşti citiţi în continuare
La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.
Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.
Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).
Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.
La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.
Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.
Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).
Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.
Diplomat de carieră, Klemm este începând din ianuarie consilier al subsecretarului pentru management la Departamentul de Stat. În perioada 2012-2015 a fost principalul asistent al secretarului în Biroul pentru Resurse Umane al departamentului, iar înainte de această funcţie a ocupat postul de coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la ambasada din Kabul, în Afganistan (2010-2012).
Klemm a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est din 2007 până în 2010 şi ofiţer de rang II pentru afaceri economice la ambasada americană din Tokio, în perioada 2006-2007. Din 2004 până în 2006 a fost director adjunct al Biroului pentru Dezvoltarea Carierei în Biroul pentru Resurse Umane. În 2000 şi 2001 a fost director adjunct al Biroului pentru UE şi Afaceri Regionale din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.
“Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Documentul remarcă, totodată, cu îngrijorare, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, precizează Ambasada britanică.
Misiunea diplomatică apreciază “rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupţiei” şi sprijină eforturile sale constante în această direcţie.
“Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental şi anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu”, mai afirmă Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.
Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova.
Numărul total al senatorilor este de 168, majoritatea fiind, astfel, de 85 de parlamentari.
Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate.
Votul a fost secret, cu bile.
Potrivit unor surse oficiale, întâlnirea Însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson, cu preşedintele Traian Băsescu vine la o zi după ce reprezentantul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a avut o discuţie cu preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, pentru a-i transmite felicitările Guvernului SUA la alegerea ca preşedinte al României.
După întâlnirea cu Klaus Iohannis, Dean Thomson a venit şi la Guvern pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta.
Guvernul SUA l-a felicitat, săptămâna trecută, pe Klaus Iohannis pentru alegerea în funcţie, dar şi pe ”români, care au mers la vot în număr mare, atât în ţară, cât şi în străinătate, într-o demonstraţie exemplară de participare civică”, potrivit unui comunicat remis de Ambasada SUA la Bucureşti.
“România este un partener strategic important al Statelor Unite şi ne bucurăm să continuăm cooperarea strânsă cu România şi noul său preşedinte. Relaţiile dintre ţările noastre vor rămâne puternice, întemeiate fiind pe valorile şi obiectivele noastre comune”, se preciza în comunicatul reprezentanţei diplomatice americane.
Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.
Conform MAE, la nivelul secţiilor de votare din Belgia, până la ora 16.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 7.900 de persoane: 2.130 de persoane la sediul Ambasadei, 2.000 de persoane la sediul Secţiei consulare, 2.100 de persoane la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE şi 1.700 persoane la sediul Institutului Cultural Român.
Aceasta reprezintă un număr de trei ori mai mare faţă de primul tur de scrutin, la aceeaşi oră. La ora 14.00, adică la jumătatea zilei de vot, a votat aproximativ acelaşi număr de persoane cât au votat pe durata întregii zile de vot la primul tur de scrutin.
Potrivit datelor MAE, la secţiile de votare din Austria, până la ora 13.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 3.750 de persoane: aproximativ 1.350 de persoane la secţia organizată la Ambasada României de la Viena, aproximativ 1.400 la cea de la Institutul Cultural Român şi aproximativ 1.000 la Graz.
De asemenea, secretarul de stat Carmen Burlacu a precizat că la Roma a existat o situaţie specială, ziua de duminică fiind declarată Zi fără automobile. Urmare a demersurilor Ambasadei României în Italia, primarul Romei a aprobat o derogare de la aceste restricţii, pentru ca toţi cetăţenii români care vor să-şi poată exercita dreptul de vot la secţiile din Roma. Burlacu a spus că încă de la ora 15.00, ora locală, fuseseră deja depăşite cifrele totale de prezenţă din primul tur de scrutin pentru întreaga zi.
Această tendinţă a alarmat oficialii de la Washington, care s-au plâns de aceste tratamente oficialilor ruşi la cel mai înalt nivel, inclusiv preşedintelui Vladimir Putin, relatează ABC News, în pagina electronică.
Americanii susţin că nivelul hărţuirii a crescut intens în acest an, pe fondul deteriorării relaţiilor SUA-Rusia din cauza crizei ucrainene. Ambasada a remarcat această creştere în momentul în care au început protestele antiguvernamentale din Rusia, la sfârşitul lui 2011.
Unele dintre acţiuni par meschine. De câteva ori, oficialii americani au găsit lucrurile mutate la întoarcerea acasă sau vreo fereastră deschisă în miezul iernii. Alteori agenţii de securitate ruşi au încercat să interfereze cu activitatea diplomatic, perturbând de exemplu întâlnirile publice cu contacte ruseşti. Gardieni în uniformă oferiţi de Rusia pentru a păzi ambasada au hărţuit vizitatorii şi chiar angajaţii care încercau să intre în clădire.
Ruşii care lucrau sau se întâlneau cu diplomaţii au fost, de asemenea, intimidaţi, afirmă oficialii americani. Câţiva au fost avertizaţi de indivizi obscuri să renunţe la contactele cu oficialii americani. Autorităţile ruse au sporit presiunea şi asupra programelor desfăşurate de ambasada Statelor Unite.
Experţii susţin că scopul acestor acţiuni intruzive este diferit de supravegherea sub acoperire sau încercările de a recruta spioni, fiind vorba despre presiune psihologică. “Nu este doar o modalitate de a submina personalul ambasadei, ci de a-i face pe oameni să se gândească la acesta ca fiind toxic şi cu care nu merită să discuţi, să fii văzut”, a declarat Mark Galeotti, profesor la Universitatea din New York, specializat în probleme de securitate ruseşti.
Viaţa sub supraveghere constantă a fost multă vreme o realitate acceptată de oficialii americani care lucrau în Rusia. Cei mai mulţi au declarat însă că nu îşi simţeau ameninţată siguranţa fizică. Dar incidentele din prezent par să aibă ca scop tratarea cu ostilitate a Statelor Unite.
Într-o încălcare gravă a protocolului diplomatic, unele dintre cele mai agresive acţiuni l-au vizat pe Michael McFaul, ambasador al SUA la Moscova până în februarie.
Raportul inspectorului general descrie tratamentul aplicat ambasadorului ca un “un nivel de hărţuire meschin şi grav care depăşeşte experienţele predecesorilor săi”. Ambasadorul McFaul a fost urmărit aproape peste tot unde mergea într-un mod agresiv şi uneori ameninţător, atât de agenţi de securitate ruşi, cât şi de televiziunile ruseşti pro-Kremlin, chiar şi atunci când mergea la evenimente private împreună cu familia.
Într-un episod notabil, potrivit oficialilor, McFaul a rămas în parcarea Ministerului rus de Externe după ce poliţia l-a oprit pe şoferul său pentru o infracţiune minoră şi i-a ridicat pe loc permisul de conducere. Ambasadorul însuşi s-a plâns în mod constant de modul în care era tratat. În cele din urmă el a scris pe Twitter că cineva i-a spart e-mailul şi îi interceptează convorbirile telefonice.
Diplomaţii veterani au declarat că au fost şocaţi de tratamentul la care a fost supus McFaul, dar au adăugat că s-au confruntat cu o hărţuire similară în calitate de oficiali de rang inferior la Moscova, în timpul Războiului Rece.