Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in
august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a
ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de
recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei
europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o
alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde
participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a
formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru
Hellenic Postbank.
Oferta de pret a Piraeus Bank – 372 de milioane de euro pentru
77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic
Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul
Postbank si un discount de 50% pentru ATE.
Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care
Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de
rezistenta financiara, “unul dintre obiectivele ofertei pentru
ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de
solvabilitate ale Piraeus” si ca o fuziune a celor trei banci, care
ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca
marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active
si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu
si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.
ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta
financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea
nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de
capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei
agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai
pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de
talie mica pe piata bancara romaneasca.
Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care
guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros
Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o
fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de
stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se
confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a
anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala “alianta” cu o banca
straina, “daca aceasta este suficient de mare si de puternica”.
RAMANE CUM AM STABILIT
Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare
concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului.
Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui
consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in
sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor
implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie.
Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept
consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial
n-a fost inca facut.
Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu
un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa
detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua
institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca
Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ
cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009,
atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat
pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la
11% a provizioanelor pentru credite neperformante.
Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie
Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene,
“din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din
cauza presiunilor asupra profiturilor”. Mai curand ar functiona, in
opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura
in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, “daca nu
va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va
reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce
la economii de costuri”.
La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul
al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor
neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta
puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale
Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului
bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca
“imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta
16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa
contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca”.