Într-un discurs rostit la un eveniment organizat de Chatham House, în Londra, Joseph Biden a avertizat că “Rusia este în declin, dar este agresivă”.
“Ruşii utilizează toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a destabiliza şi a genera disensiuni”, a afirmat Joseph Biden, citat de publicaţia britanică Express.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Pe acelaşi model, Clujul, Timişoara, Aradul şi Oradea vor să creeze o asociere în urma căreia să deblocheze dezvoltarea acestei zone.
„S-a scurs ceva timp de când noi, domnul primar Bolojan (n.r. Oradea), Falcă (n.r. Arad), Boc (n.r. Cluj-Napoca), am convenit să constituim Patrulaterala Vestului. E o structură informală, menită să ne permită, pe de-o parte, să facem schimb de idei între noi, de experienţă, dar şi să iniţiem împreună proiecte mari, care ies din matca celor patru oraşe şi au impact regional şi răsfrângere naţională şi europeană.Ce ar însemna să avem o legătură rapidă între cele patru oraşe sau o autostradă între cele patru oraşe? Pentru că relaţiile dintre ele sunt foarte strânse”, a anunţat Nicolae Robu, citat de tion.ro.
Tudor Duică: „Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles”.
Primarii celor patru mari oraşe din Transilvania şi Banat au creat o alianţă care îşi propune să le conecteze prin autostrăzi şi linii ferate de mare viteză. Pentru viitoarele proiecte, edilii nu stau la mila Bucureştiului şi vor să obţină finanţare direct de la Bruxelles.
Primarul Timişoarei a ţinut să anunţe el colaborarea, de altfel fiind şi primul vorbitor în cadrul mesei rotunde la care a participat. Susţine că se doreşte ca Patrulaterala Vestului să fie un exemplu de conlucrare şi de cooperare.
„Noi vrem ca în această echipă să dăm şi un exemplu naţional de conlucrare, de cooperare pentru abordarea de proiecte mari, care sunt inaccesibile fiecăruia în parte. În primul rând pentru că nu ai cum să obţii o sursă de finanţare dacă vii cu o bucăţică dintr-un astfel de proiect mare, trebuie să vii cu întregul. Or, se ştie că UE are şi proiecte majore şi se pot obţine bani şi direct de la Bruxelles. Sunt mai multe surse de finanţare şi noi vrem să ajungem să accedem la ele şi vom începe să lucrăm efectiv în cadrul acestei patrulaterale a vestului”, a completat Robu.
Edilul Timişoarei spune că nu doreşte să se creadă că în strategia celor patru primari intră doar infrastructura. În egală măsură, potrivit lui Robu, colaborarea lor pune accent pe cultură, pe educaţie, pe sănătate, pe afaceri.
Potrivit primarului din Arad, Gheorghe Falcă, cele patru oraşe au semnat, de fapt, un document de lucru, iar scopul este scoaterea la lumină a frumuseţilor din fiecare zonă.
„Cele patru oraşe au semnat un document de lucru şi apoi vrem să semnăm cu alţi primari. Sunt patru mari teme, una este Capitală Culturală Europeană. Cultura se poate întinde pe tot ceea ce înseamnă zonele frumoase din Caraş, de potenţialul istoric din Hunedoara, de ceea ce înseamnă vinurile din Arad, de ceea ce înseamnă apele termale din Oradea, de ceea ce înseamnă potenţialul turistic al Clujului”, a spus şi Gheorghe Falcă.
Parteneriatul este foarte important şi pentru oraşul Oradea, din punct de vedere al conectivităţii, pentru că există o legătură foarte importantă între aceste oraşe, a ţinut să precizeze şi Ilie Bolojan.
Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri, în staţiunea Soci, cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto. În cursul conferinţei de presă, Vladimir Putin a fost întrebat ce părere are despre extinderea infrastructurii militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor Rusiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că Statele Unite vor pierde un aliat puternic şi sincer dacă nu îşi schimbă atitudinea faţă de ţara sa, a transmis televiziunea Haberturk, preluată de AFP şi Reuters.
“Pentru noi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezintă o ameninţare, iar reacţia ar fi extrem de negativă”, a declarat Vladimir Putin.
“Extinderea infrastructurii şi capabilităţilor NATO este o îngrijorare pentru noi, cât şi creşterea numărului personalului în regiuni în care nu ar trebui să fie”, a afirmat liderul de la Kremlin, adăugând că, în anumite regiuni, numărul personalului militar a crescut până la 10.000 de oameni.
Potrivit preşedintelui rus, Rusia reacţionează la “ceea ce se întâmplă în jurul ei”.
Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.
Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.
Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.
Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.
Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.
Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării
Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.
Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.
Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.
Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.
Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.
Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării
“Reiterăm susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional. În conformitate cu angajamentele internaţionale, cerem Rusiei să retragă forţele staţionate în cele trei ţări fără acordul lor. Condamnăm puternic anexarea ilegală şi nelegitimă a regiunii Crimeea, pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte”, se arată în Declaraţia oficială a summitului NATO de la Bruxelles.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pot să vă spun că nu există acest pericol. Nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Preşedintele Trump nu a fost agresiv, a spus lucrurilor pe nume. Ne-am despărţit în ideea că NATO este cea mai puternică alianţă, este unică şi că vom merge împreună mai departe. Dar impreună ne-am angajat să facem NATO şi mai puternică, inclusive Germania”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summit-ul de la Bruxelles.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am avut un summit foarte intens”, le-a declarat Merkel reporterilor, adăugând că Donald Trump a cerut o schimbare în cadrul contribuţilor la Alianţă.
Liderul de la Casa Albă a afirmat că ţările NATO ar trebui să aloce în cele din urmă 4% din PIB pentru apărare, sugerând o dublare a obiectivului de 2% stabilit anterior la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014.