BusinessMagazin

Tag: Albalact

  • Profitabilitatea Albalact a crescut de patru ori in 2009

    “Sunt foarte multumit de performantele financiare ale companiei.
    Chiar daca bugetul planificat pentru 2009 a fost mai mare,
    rezultatele obtinute sunt foarte bune in <peisajul> economic
    in care am evoluat”, declara Raul Ciurtin, presedintele si
    directorul general al Albalact Alba Iulia. El a compleaza ca aceste
    rezultate au fost obtinute intr-un an in care piata lactatelor a
    fost dominata de preturile mici, un consum de baza scazut ca
    valoare, lupta pentru promotii si pentru spatiul de pe raft. “A
    fost un an greu, marcat de competitie acerba si ofensive de
    preturi, in care multi au incercat sa castige cote de piata, dar
    foarte putini au castigat. Cei mai multi au pierdut si cota, si
    profitabilitate. La asta s-a adaugat presiunea marilor retaileri
    care au incercat sa-si impuna agresiv brandurile proprii. In aceste
    conditii, noi suntem multumiti ca am avut si in 2009 o crestere
    importanta de business obtinuta intr-un mod profitabil”, declara
    Raul Ciurtin, presedintele si directorul general al Albalact Alba
    Iulia.

    Albalact a incheiat perioada dificila determinata de procesul de
    consolidare inceput in anul 2007, cand a deschis fabrica noua de la
    Oiejdea, in judetul Alba, si continuat in 2008, cand a cumparat
    pachetul majoritar de actiuni al societatii Raraul Campulung
    Moldovenesc. Anul trecut, detinerea societatii Albalact in cadrul
    capitalului social al SC Raraul SA a crescut pana la nivelul de
    93,6%. In 2009, compania si-a concentrat obiectivele in primul rand
    pe adaptarea cat mai eficienta si vizionara a strategiei la
    realitatile economice, lucru care i-a asigurat un ritm de
    dezvoltare peste cel al pietei lactatelor – care a crescut cu
    aproximativ 5%, potrivit estimarilor APRIL.
    In a doua jumatate a anului trecut, fabrica Raraul Campulung
    Moldovenesc a inceput sa functioneze la o capacitate extinsa, cu
    investitii noi de aproximativ 2 milioane de euro, concentrand
    productia pe branzeturi. Albalact a lansat produse noi pe segmentul
    branzeturilor traditionale si a repozitionat brand-ul Raraul, cu un
    nou logo si un nou design de ambalaj. La sfarsitul anului, Albalact
    a relansat si iaurturile Fulga, bogate in proteine, cu ambalaj nou,
    un portofoliu mai mare si o noua campanie de comunicare.

    In primul trimestru al anului 2010, Albalact a inregistrat o cifra
    de afaceri cu 4,44% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a
    anului 2009, ajungand la 64.441.706 lei, fata de 61.699.559 lei cat
    era anul trecut. Profitul a crescut si el de 2,2 ori (cu 121%) in
    primul trimestru din 2010, ajungand la 4.615.222 lei, in timp ce in
    primul trimestru al anului 2009, profitul inregistrat de Albalact a
    fost de 2.085.121 lei. Aceasta in conditiile in care in primele
    luni din anul 2010, piata lactatelor a stagnat.

    “Pentru anul acesta, compania Albalact bugeteaza o crestere de 10%
    a afacerii, dar o profitabilitate mult mai buna. Si 2010 va fi un
    an greu pentru intreaga economie, inclusiv pentru industria
    lactatelor, care va stagna la nivelul de anul trecut. Nu vom asista
    la schimbari esentiale in comportamentul consumatorilor, acestia
    indreptandu-se in general tot catre produsele de baza. In aceste
    conditii preferam sa avem o crestere mai mica a cifrei de afaceri,
    dar sa mizam pe un profit mai bun. Compania va continua sa-si
    extinda distributia, portofoliul de produse si reteaua de clienti
    in retail, vom avea lansari noi, dar si promotii. Lucrurile bine
    gandite in acest moment vor da roade si pot accelera cresterea
    companiei pe termen lung”, spune Raul Ciurtin, presedintele si
    directorul general al Albalact Alba Iulia.
    Cu o traditie de 38 de ani pe piata romaneasca a lactatelor,
    Albalact a ajuns in top 4 producatori de lactate din Romania in
    2009.

    Pe piata lactatelor Albalact este singurul producator romanesc din
    esalonul marilor producatori, in care mai sunt prezente companiile
    Friesland Foods Romania, Danone, Hochland si Lactalis (fosta La
    Dorna).

  • Raul Ciurtin este noul director general al Albalact

    Traian Simion a coordonat strategiile de dezvoltare si
    consolidare ale companiei Albalact in calitate de director general
    timp de doi ani, dupa ce alti doi ani si jumatate a lucrat in
    companie.
    “La momentul numirii mele in functia de director general al
    Albalact, am declarat ca accept aceasta functie cu convingerea ca
    si in Romania se pot face lucruri bune in orice domeniu daca ne
    pastram consecventi in utilizarea principiilor si pasilor corecti
    din punct de vedere managerial”, spuneTraian Simion, fostul
    director general al Albalact Alba Iulia.

    Sub managementul lui Traian Simion, compania Albalact a intrat pe
    segmentul branzeturilor traditionale, achizitionand 93,6% din
    actiunile Raraul Campulung Moldovenesc. Ca director general, Traian
    Simion a coordonat si planul de marketing pentru noile lansari de
    produse, dar si pentru rebranduirea iaurturilor Fulga si produselor
    Raraul.

    Traian Simion s-a alaturat echipei Albalact in octombrie 2005, cand
    compania se afla in plin proces de rebranding. Ca director
    comercial, Traian Simion a construit, in 2006, strategia de lansare
    si propulsare a brand-ului Zuzu si a contribuit la cresterea cu
    702% a vanzarilor companiei.

    “Traian Simion s-a dovedit a fi un manager de valoare, iar
    contributia sa in evolutia companiei Albalact a fost importanta.
    Albalact continua sa creasca, iar eu voi prelua planurile de
    dezvoltare ca director general, pe o perioada nedeterminata”, spune
    Raul Ciurtin, presedintele si directorul general Albalact Alba
    Iulia.

  • Albalact a ajuns sa detina 93,6% din actiunile Raraul Campulung Moldovenesc

    In toamna anului 2008, Albalact, care este unul dintre
    principalii procesatori de lactate de pe piata romaneasca, a
    achizitionat 77% din actiunile Raraul pentru a dezvolta productia
    de branzeturi traditionale romanesti. Pana la sfarsitul acestui an,
    Albalact va intra pe segmentul branzeturilor sub brandul
    Raraul.

    Cifra de afaceri a companiei Albalact a crescut cu 30,6% in
    prima jumatate a acestui an, comparativ cu aceeasi perioada a
    anului trecut, depasind 116 milioane de lei in semestrul I 2009,
    fata de aproape 90 de milioane de lei in primul semestru al anului
    2008. Profitul net inregistrat de companie in primul semestru al
    acestui an este de aproape 3 ori mai mare decat profitul obtinut in
    aceeasi perioada a anului 2008. Astfel, in semestrul I 2009,
    profitul net a ajuns la 2,8 milioane de lei lei in 2009.

    Albalact este listata la categoria a II-a Bursei de Valori
    Bucuresti si se afla pe locul 4 in topul producatorilor de lactate
    din Romania. Compania produce peste 60 de sortimente de lapte,
    iaurt, smantana, unt si branza sub marcile – Fulga, Zuzu si De
    Albalact.

    Pe piata lactatelor sunt prezente companii internationala
    puternice ca Danone, Friesland Foods si Lactalis (care a preluat la
    inceputul anului trecut Dorna Lactate).

    Cititi mai multe despre cea mai mare companie romaneasca din
    domeniul lactatelor
    aici    .

  • Cum sa-ti cuceresti propria tara

    Din biroul nefinisat, pus intentionat la coada pe lista de investitii pentru ca productia si bunul mers al afacerii primeaza, Vasile Armenean, proprietarul celui mai mare producator roman de inghetata, coordoneaza indeaproape activitatea celor 400 de angajati ai sai. Gaseste din cand in cand timp sa arunce o privire pe site-ul Ministerului de Finante sa vada daca principalul sau competitor, Nestlé Ice Cream, si-a facut publice rezultatele.

    E curios sa vada daca vanzarile sale de 20 mil. euro din 2008 au fost sau nu mai mari decat ale Nestlé, pentru ca in 2007 fusese la doar un pas de liderul pietei. Vasile Armenean este insa unul dintre putinii romani care au o situatie confortabila – vanzarea de inghetata e inca in plin sezon, iar pentru cele mai multe dintre problemele cu care se confrunta a gasit deja solutii. Majoritatea oamenilor de afaceri romani – ca, de exemplu, Dan Viorel Sucu (Mobexpert), Dragos Paval (Dedeman) sau Ioan si Viorel Micula (European Drinks) – mai degraba sunt presati sa gaseasca variante pentru a depasi un hop ce se dovedeste mai mare decat s-au asteptat.

    Deblocarea vanzarilor, finantarea activitatilor curente, recuperarea datoriilor sunt doar o parte din problemele care, daca nu sunt tratate cu atentie, ii pot duce pe multi la faliment. Si intr-adevar, criza a facut ca numarul companiilor romanesti ce au pretentii la un loc fruntas in domeniile lor sa se limiteze si mai mult. Mai mult ca oricand in ultimul deceniu, piata este dificila pentru toate firmele, fie ele internationale sau romanesti. “Toate companiile trebuie sa inteleaga acum care sunt punctele forte si cele slabe si, acolo unde este cazul, sa reactioneze si sa se repozitioneze cat mai repede posibil”, considera Hein van Dam, partener in cadrul departamentului de consultanta financiara al Deloitte Balkans.

    La prima vedere, talerul avantajelor inclina de partea marilor grupuri gratie fortei financiare, accesului mai usor la credite si echipelor de management cu mai mare experienta. Acestea nu sunt insa in mod exclusiv doar atuurile multinationalelor, spun conducatorii firmelor romanesti. Raul Ciurtin, presedintele Albalact si cel care detine impreuna cu tatal sau pachetul majoritar de actiuni al firmei de lactate, spune ca un rol cheie in cresterea afacerii lor l-a jucat tocmai “crearea unei echipe de management consolidate, profesioniste, cu viziune moderna si mai ales aplicarea unor strategii de dezvoltare care sa raspunda nevoilor din piata”.

    Albalact a ajuns pe pozitia a patra in randul procesatorilor de lactate, inregistrand in ultimii ani cote de crestere anuale care au depasit chiar si 40%, mult peste cresterea sectorului sau a concurentilor principali – lucru care arata ca o companie romaneasca se poate lupta cu marile companii multinationale. “Nu doar puterea financiara conteaza – dovada ca am crescut mult in ultimii ani, pe o piata foarte competitiva, in care sunt prezente multinationale puternice”, declara Ciurtin. El adauga ca strategiile bune, investitiile facute unde si cand trebuie si echipa consolidata sunt factori esentiali in dezvoltarea unei companii, alaturi de capital, bugetele de marketing si marirea portofoliului.

    In opinia lui Dan Ostahie, proprietarul celui mai mare retailer electroIT de pe piata romaneasca, multinationalele nu au niciun avantaj fata de firmele independente, mai ales in aceasta perioada, cand vanzarile tuturor firmelor de profil s-au prabusit. In primul semestru, vanzarile Altex au fost cu 50% mai mici decat in perioada similara a anului trecut, situatie care, cred reprezentantii companiei, se reflecta la nivelul intregii piete. “Cand esti bolnav, nu conteaza cati bani ai, important e tratamentul”, crede Ostahie, care argumenteaza ca apartenenta la o multinationala nu fereste pe nimeni de greutatile cu care se confrunta acum retailul electroIT.

    Din punctul lui de vedere, poate fi chiar mai periculos: “daca o multinationala decide sa renunte la o anumita zona, taie operatiunile dintr-o tara sau o regiune si te poti trezi in deriva”. Toate aceste elemente se regasesc si in afacerile altor antreprenori romani, care se confrunta insa cu alte tipuri de dificultati, adancite de vremea de criza. In opinia lui Dan Viorel Sucu, proprietarul Mobexpert, ce detine pozitia dominanta pe piata mobilei, una din cele mai mari probleme pentru antreprenorii romani este ca societatile mari nu se comporta ca niste firme romanesti, nici macar in cazul companiilor cu capital exclusiv autohton – asa putine cate au mai ramas.

     

  • Profit de 3 ori mai mare pentru Albalact

    Profitul net inregistrat de companie in primul semestru al acestui an este de peste 2,8 milioane de lei, adica de aproape 3 ori mai mare decat profitul obtinut in aceeasi perioada a anului 2008.
    Albalact a deschis anul trecut o fabrica noua in judetul Alba si a cumparat pachetul majoritar de actiuni al societatii Raraul Campulung Moldovenesc. In toamna anului trecut, Albalact a relocat productia de lactate in noua fabrica de la Oiejdea, care a presupus o investitie de peste 17 milioane de euro.

    La scurt timp, Albalact a achizitionat 77% din actiunile societatii Raraul SA Campulung Moldovenesc pentru intrarea pe categoria branzeturilor, dupa reconfigurarea strategiei de dezvoltare. Compania a deschis un centru logistic nou langa Bucuresti, cu o investitie de 3 milioane de euro, si urmeaza sa incheie prima etapa de modernizare a fermei proprii din Vaidei (Hunedoara), care a necesitat o alta investitie de aproape 2 milioane de euro. In toamna acestui an, Albalact a planificat finalizarea investitiilor si pentru fabrica Raraul Campulung Moldovenesc.

    Potrivit ultimelor estimari ale APRIL, piata lactatelor ar putea creste anul acesta cu 5%-7%. In industria FMCG, consumul continua sa creasca din puncte de vedere cantitativ, ca si pana acum, numai ca valoarea lui este mai mica, apreciaza reprezentantii Albalact. Oamenii cumpara la fel de multe lactate, dar s-au orientat spre produse de baza ieftine. Promotiile de pret au devenit strategia de baza in aceasta perioada. Marii producatori mizeaza acum pe lactatele cu valoare mai mica, iar retailerii joaca si ei pe promovarea puternica a marcilor lor private.

    SC Albalact SA a fost privatizata in anul 1999 si este listata la categoria a II-a Bursei de Valori Bucuresti. Albalact se afla in acest moment pe locul 4 în topul producatorilor de lactate din Romania si produce peste 60 de sortimente de lapte, iaurt, smantana, unt si branza sub marcile – Fulga, Zuzu si De Albalact.Pe piata lactatelor sunt prezente companii internationala puternice ca Danone, Friesland Foods si Lactalis (care a preluat la inceputul anului trecut Dorna Lactate).

    Cititi mai multe despre cea mai mare companie romaneasca din domeniul lactatelor aici.

  • Margarina se zbate sa ia fata untului

    Unilever a decis sa reia anul acesta campania publicitara “Este bine sa mananci margarina”, lansata toamna trecuta la televiziune si pe print. “Am pornit de la faptul ca in Romania s-a creat o prejudecata fata de margarina”, spune Otilia Priceputu, brand manager Rama si Becel la Unilever South Central Europe.

    Desigur, rolul campaniei ar fi sa comunice beneficiile margarinei, dupa cativa ani in care au proliferat informatiile despre efectele negative ale consumului de margarina asupra organismului. Dar oare nu e prea tarziu? Daca la inceputul anilor 2000, margarina cunostea un adevarat boom, astazi consumul casnic scade in mod constant. Care sunt explicatiile? Raspunsul e simplu: diversitatea optiunilor si cresterea puterii de cumparare.

    Astazi, nu numai untul este o alternativa la margarina, ci orice alt produs, iar consumatorii au de unde sa aleaga. “Trebuie luata in considerare atat schimbarea obiceiurilor de consum, inclusiv in ceea ce priveste luarea micului dejun, cat si cresterea preferintei pentru alte alimente, cum ar fi cereale pentru micul dejun, iaurt, crema de branza sau altele”, afirma Raluca Raschip, consumer tracking director la compania de cercetare a pietei GfK Romania.

    Cifrele GfK arata ca in 2007 consumul casnic de margarina a scazut in valoare cu 14% fata de anul precedent, in timp ce consumul de unt a crescut in volum cu 50%. Categoriile concurente pot fi comparate si din punctul de vedere al profilului socio-demografi  al gospodariilor. Consumatorii de margarina sunt, in general, familii numeroase (4-5 membri), cu varsta capului gospodariei intre 30 si 49 de ani, dar si peste 60 de ani, cu copii pana in 14 ani. De cealalta parte a baricadei se afla consumatorii de unt: familii mai tinere, formate din 3-4 membri, din mediul urban si cu venituri mai ridicate, conform GfK.

    Unilever si Orkla Foods sunt principalii producatori de margarina de pe piata romaneasca, acoperind peste 90% din volumul acestei categorii. Cei doi mari jucatori au detinut 96,6% din volumul categoriei si 97,6% din valoarea acesteia in perioada martie 2007 – februarie 2008, potrivit unui studiu al MEMRB. Unilever este prezent pe piata margarinei cu un portofoliu de trei branduri: Delma, Rama si Becel. Cele trei branduri se adreseaza unor consumatori diferiti. Delma (prezenta pe piata in cinci sortimente) are avantajul pretului accesibil, in timp ce Rama (prezenta in trei variante) mizeaza pe continutul nutritional mai ridicat. Becel este un produs adresat segmentului premium, lansat in mai 2007.

    La inceputul anului trecut, Unilever a lansat si margarina pentru gatit Delma Universal. “In cursul anului trecut, consumul de margarina a continuat sa fie relativ stabil, iar segmentul margarinei pentru gatit a inregistrat o usoara crestere in volum. Ne asteptam ca in 2008 consumul de margarina tartinabila sa fie stabil, iar consumul de margarina pentru gatit sa isi continue cresterea intr-un ritm mai ridicat decat in 2007”, spune Otilia Priceputu.

    Orkla Foods Romania este prezenta pe piata cu cinci branduri: Wiesana, Unirea, Delecta, Holland si Bunatati de la Bunica. La momentul achizitionarii Royal Brinkers Romania, in 2005, in portofoliul Orkla a intrat si marca Matinal, care a fost ulterior retrasa din productia de margarina, dar pastrata in cea de mustar. “Piata de margarina se imparte din punctul de vedere al ambalarii si al utilizarii in margarina la caserole – folosita pentru sandvisuri si gatitul usor – si margarina la pachet, destinata in special realizarii aluaturilor, a prajiturilor, a cremelor, dar si pentru prajit. Orkla este prezenta in ambele segmente, fiind lider de piata in segmentul de pachete”, spune Adriana Dragomir, senior brand manager la Orkla Foods Romania.

  • Albalact are un nou director financiar

    Dumitru Dragomir a fost director financiar la doua companii multinationale importante – Artima SA (Enterprise Investors) si MOL Romania. Are totodata o experienta bogata in industria FMCG, ocupand mai multe pozitii manageriale si de supervizare in departamentele financiare ale Ursus SA si ale Companiei de Bere Romania SA.

    In cadrul Albalact, Dumitru Dragomir va coordona obiectivele strategice, operationale si tactice pentru departamentul financiar, avand sub conducere o echipa de 18 specialisti.

    Noua mutare in echipa de management a Albalact vine la scurt timp dupa numirea in functia de director general a lui Traian Simion, care timp de doi ani si jumatate a dezvoltat echipa de vanzari si strategiile de marketing ale companiei, in calitate de director comercial.

    Albalact produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si De Albalact si se afla in prezent printre primii cinci producatori de lactate din Romania, conform MEMRB.

  • Ponturi banoase de pe Rasdaq

    In ciuda scaderilor generalizate, exista si companii care au avut randamente pozitive in cele aproape trei luni scurse de la inceputul anului. Mai putin printre companiile tranzactionate pe piata principala a bursei, insa printre societatile de pe Rasdaq se afla si titluri cu randamente peste media pietei si cu perspective foarte bune pentru 2008.

    Din pacate, problema cu piata secundara este absenta informatiilor, mai ales a rezultatelor la zi. Fara toate datele financiare sau cele referitoare la actionariatul companiei, este dificil sa iei o decizie de investitie.

    Discutia despre piata Rasdaq – reglementata sau nu – este lunga si complicata.

    Nefiind prinsa in reglementarile Bursei de Valori atunci cand a avut loc fuziunea, Rasdaq are inca in vigoare regulamentul din 1998, in care sunt prevazute obligatii pentru emitentii de pe piata secundara. Nerespectarea acestora nu atrage insa penalizari, drept pentru care multe societati listate nu au prezentat date la zi. Din aceasta cauza, tranzactionarea pe Rasdaq este influentata puternic de zvonuri si de stirile aparute in presa.

    Dificultatile legate de reglementare afecteaza investitorii atunci cand se cauta informatii reale si verificate; tranzactionarea gen “cumpara pe zvon si vinde pe stire” este des utilizata in cazul “rasdacelor”, asa cum sunt denumite de brokeri si investitori societatile cotate.

    “Comorile” listate pe Rasdaq, adica actiunile care cresc mai mult de 100% intr-un an, au si deficiente la capitolul lichiditate, ceea ce inseamna ca investitorul poate avea surpriza de a nu gasi contrapartida atunci cand vrea sa marcheze profitul. Valoarea redusa de tranzactionare pentru o “rasdaca” nu inseamna cateva sute de mii de lei pe zi, ci cateva tranzactii pe luna.

    Iar transferarea unui pachet de cateva zeci de actiuni poate majora pretul unui titlu cu maximul permis (25%) intr-o singura sedinta. Din fericire, majoritatea investitorilor cunosc aceste neajunsuri, iar gasirea unor companii cu perspective sanatoase de crestere nu e imposibila.

    Vom incerca si noi sa vedem care sunt posibilele “vedete” de anul acesta de pe piata secundara. Un bun exemplu de emitent listat la Rasdaq, categoria a III-a, este Zarea Bucuresti (simbol ZARE), producator de vin.

    Contrar evolutiei bursei in general, actiunea a crescut de la inceputul anului cu nu mai putin de 45%, de la o cotatie de 1,54 lei la sfarsitul anului trecut pana la 2,24 lei la jumatatea lunii martie.

    Rezultatele preliminare pentru 2007 nu justifica ascensiunea, ba chiar dimpotriva. Un profit net de cateva sute de mii de lei, asortat cu datorii de 25,5 milioane de euro (suma mai mare decat cifra de afaceri) si creante de 16,3 milioane de euro.

    Adica fabricantul de vin din Bucuresti are de dat 9,2 milioane de euro, suma imensa comparativ cu profitul realizat. De ce a crescut ZARE cu aproape 50% chiar si dupa publicarea rezultatelor financiare? Raspunsul vine din sectorul imobiliar.

    Compania are sediul pe un teren din sectorul 1 al Capitalei, teren pe care a decis sa il vanda catre un dezvoltator imobiliar spaniol, cu suma de 40 de milioane de euro (47,6 milioane de euro cu TVA). Cu acesti bani, compania isi permite relocarea sediului social si a capacitatilor de productie, plus investitii si achitarea datoriilor.

    De ce nu recomanda brokerii astfel de actiuni? Din cauza riscului mare. Daca actionarii Zarea, spre exemplu, vor decide amanarea valorificarii terenului pana anul viitor, titlul se va deprecia la fel de repede, iar revenirea va fi amanata pana cand compania va decide vanzarea terenului.

    Un alt motiv pentru care brokerii evita recomandarea unor societati cu posibilitati mari de crestere este si pastrarea informatiilor pentru conturile discretionare, daca ofera acest produs. Conturile discretionare sunt detinute de investitorii care isi plaseaza economiile in actiuni listate, dar nu se pricep sau nu doresc sa se ocupe activ de investitie.

    Pentru acestia, care dau si comisioane mai ridicate decat cei ce aleg singuri cum sa tranzactioneze, casele de brokeraj pastreaza titluri pe care nu le recomanda decat atunci cand este necesar, cum ar fi cazul cand se doreste atragerea atentiei investitorilor asupra unei actiuni cu perspective pozitive, in scopul de a-i creste lichiditatea.

    O alta companie care a crescut in 2008 este Romaero Bucuresti, simbol RORX, listata pe piata alternativa XMBS a Rasdaq. Societatea, care se ocupa cu constructii si reparatii de aeronave si nave spatiale, are o capitalizare de aproximativ 75 de milioane de euro, dupa ce la maximele de anul trecut a avut o valoare de piata de 145 de milioane de euro, mult pentru o companie tranzactionabila doar pe piata secundara.

    Piata XMBS este caracterizata de negocierea extrabursiera a pretului, cu cotatii informative, adica executarea unui ordin afisat poate fi refuzata de catre broker.

  • Fosta fabrica Albalact, la mezat

    O alegere intre cele doua variante va fi luata in urma convocarii Adunarii Generale a Actionarilor din data de 26 februarie 2008 la sediul nou din localitatea Oiejdea. O alta decizie asteptata in urma sedintei AGA este listarea societatii Albalact la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti.

    Noul spatiu de productie este plasat la Oiejdea, la cativa km de orasul Alba Iulia si a fost deschis in septembrie anul trecut, in urma unei investitii de circa 11 milioane de euro. Fabrica se intinde pe o suprafata de 11.000 de metri patrati.

    Actionarii vor supune aprobarii si un plan amplu de investitii in mai multe ferme de vaci. "Intentia noastra este sa dezvoltam ferma proprie existenta la Vaidei, in Hunedoara, dar si sa construim sau sa achizitionam alte ferme noi. Unul din planurile strategice ale Albalact este tocmai asigurarea unei cantitati cat mai mari de materie prima de calitate din surse proprii, in contextul in care procurarea laptelui ca materie prima a devenit o problema serioasa in intreaga Europa. Urmeaza sa discutam dimensiunea investitiilor si etapele de dezvoltare”, a adaugat Raul Ciurtin, presedintele Albalact.

    Albalact se afla in acest moment printre primii cinci producatori de lactate din Romania, in top mai aflandu-se Friesland Foods, Danone, Hochland si La Dorna.

  • Ioan Dirzu si Mihai Miron, in CA la Albalact

    „Am propus numirea lui Mihai Miron in Consiliul de Administratie pentru ca are competente in categoria baby food (alimente pentru copii), categorie in care vom dezvolta produse din sub brandul Fulga in cursul acestui an”, a declarat Raul Ciurtin, presedintele Albalact. In prezent, Mihai Miron detine si administreaza o fabrica de lapte praf pentru copii si o ferma de vaci in judetul Alba.

    Cifra de afaceri a Albalact a crescut cu 64,33% in primele noua luni ale anului, pana la 111 milioane de lei, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
    In prezent, compania produce peste 60 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu si Albalact. Fiecare dintre aceste marci detine cate o treime din valoarea vanzarilor. Compania se afla acum printre primii cinci producatori de lactate din Romania, intre care se afla Friesland Foods, Danone, Hochland si La Dorna.