BusinessMagazin

Tag: ajutor

  • Cum să facem să fim mai fericiţi? Un studiu Harvard dezvăluie câteva elemente esenţiale pentru o viaţă mai lungă şi mai fericită

    Acesta a fost realizat pe 268 de absolvenţi Harvard avantajaţi din punct de vedere social născuţi în jurul anului 1920. Apoi, sunt analizaţi 456 de oameni dezavantajaţi social, născuţi în jurul anilor 1930. Sunt analizate şi 90 de femei înzestrate din punct de vedere intelectual, din clasa de mijloc, născute în jurul anului 1910. George Vaillant, profesor la Harvard Medical School, a condus derularea cercetării timp de aproape trei decenii.


    Publicaţia internaţională Business Insider a sintetizat rezultatele studiului în 6 sfaturi pentru o viaţă fericită:

    1. Evitaţi fumatul şi alcoolul: în majoritatea categoriilor analizate, lipsa fumatului înainte de vârsta de 50 de ani a fost singurul factor important a cărui lipsă conduce la o îmbătrânire mai sănătoasă. În ceea ce priveşte alcoolul, acesta nu generează doar probleme de sănătate, ci, pe termen lung, vă face mai puţin fericit şi distruge relaţiile.


    2. Anii dedicaţi educaţiei sunt buni: mai multă educaţie nu înseamnă neapărat venituri mai mari sau un IQ mai mare, ci obiceiuri mai bune şi vieţi mai sănătoase.

    3. O copilărie fericită: afecţiunea de care s-au bucurat adulţii analizaţi în copilărie s-a reflectat într-o viaţă de adult mai bună. Pentru bărbaţii din ambele clase, cel mai bun element care a prezis venituri mai mari nu reprezenta clasa socială a părinţilor, ci cât de mult iubiţi i-au făcut să se simtă părinţii lor. Când cineva găseşte o soţie iubitoare sau un prieten de încredere în viaţa adultă, răul făcut în copilărie prin lipsa afecţiunii poate fi reparat.


    4. Relaţiile sunt totul: mulţi dintre bărbaţii şi femeile care erau înzestraţi atât intelectual, cât şi material, nu au evoluat bine în viaţa adultă fiindcă cea mai mare diferenţă a făcut-o abilitatea oamenilor de a se înţelege cu ceilalţi. Vieţile oamenilor din grupurile analizate au demonstrat că aptitudinile sociale – denumite cumva inteligenţă emoţională – nu strălucirea intelectuală sau clasa socială a părinţilor – au condus la o adaptare mai bună la bătrâneţe. Să îmbătrâneşti frumos înseamnă să oferi altora bucurie când se poate, să o primeşti recunoscător când îţi este oferită şi să fii suficient de lacom ca să te dezvolţi pe tine însuţi între cele două.

    Rugat să concluzioneze rezultatele cercetării, Vaillant a răspuns: „Fericirea înseamnă iubire. Stop.”

    Aşadar ce i-a diferenţiat pe cei care au reuşit faţă de cei care au eşuat? A ajuns să fie unul dintre cei mai buni indicatori pentru o viaţă plină de succes:
    5. Abilitatea de a face faţă vieţii, mai exact, modul în care răspundeţi gândurilor şi sentimentelor dureroase produse de oameni dificili şi de spectacolul mai puţin optimist pe care îl produce viaţa. Cei care reuşesc folosec metode precum altruismul, umorul, concentrarea pe aspectele pozitive ale unei situaţii, abilitatea de a nu vă lua mult prea în serios.

    6. „Generativitatea”: înseamnă construirea de comunităţi – depinzând de oportunităţile pe care societatea le pune la dispoziţie, poate însemna să lucrezi în calitate de consultant, ghid, mentor sau coach pentru tineri adulţi. Cercetarea arată că între 30 şi 45 de ani, nevoia noastră de realizări se află în declin şi nevoia noastră de a aparţine de o comunitate scade. Când suntem tineri, suntem puţin egoişti şi acest lucru este normal fiindcă trebuie să învăţăm cum să ne construim o nouă viaţă. Când adolescenţa se încheie, cel mai bun mod prin care să ne îmbunătăţim viaţa este să nu fim egoişti şi să ne concentrăm pe cei aflaţi în jurul nostru.

     

  • Tânărul programator român care vrea să revoluţioneze monedele digitale

    La 24 de ani, inventatorul Ionuţ Budişteanu a lansat împreună cu o echipă de români moneda digitală WebDollar, despre care spune că va deveni moneda internetului şi se axează pe descentralizare şi universalitate.

    „WebDollar este o monedă digitală făcută de noi de la zero, scrisă pe un blockchain de JavaScript de la zero. Suntem primul sau al doilea blockchain scris pe JavaScript din lume, pentru că toţi ceilalţi au vrut să cloneze bitcoin, au luat bitcoin, au schimbat cinci linii de cod şi aia a fost. Foarte puţine blockchainuri sunt de la zero, maximum 15, iar unul dintre ele este al nostru. Vrem să facem o monedă a internetului, şi ca să fie o monedă a internetului trebuie să foloseşti Java, pentru că este cel mai folosit limbaj de programare. Orice dispozitiv electronic care are internet are un browser pe care rulează JavaScript”, a spus Ionuţ Budişteanu, în cadrul unei conferinţe TEDx.

    Platforma WebDollar oferă tuturor utilizatorilor ocazia de a mina monedă şi de a câştiga bani în schimbul acestor monede. Minarea poate fi efectuată direct din browserul de internet, indiferent de complexitatea computerului sau de puterea de calcul a acestuia. Un blockchain este consolidat prin minare, iar toate tranzacţiile care circulă prin intermediul acelui blockchain sunt validate de mineri sau de „pooluri” de mineri. „Poolul este un grup de minare. În blockchainuri este o competiţie pe care unul singur o câştigă o dată la 40 de secunde în cazul nostru, 10 minute în cazul bitcoin. Practic, cine are cea mai mare putere de calcul pentru a rezolva problema matematică respectivă câştigă 12,5 bitcoin odată la 10 minute. În sistemul nostru, îţi dăm posibilitatea de a-ţi crea propriul pool, poţi mina şi primi banii pe secundă. Avem acum 9.000 de calculatoare care minează solo. Toată lumea concurează pentru următorul pool de 6.000 de WebDollari. Acum, 100.000 de WebDollari echivalează cu 250 de euro în trading”, spune Budişteanu.


    Pentru a putea fi achiziţionată, şi nu doar obţinută prin minare, o criptomonedă trebuie să fie listată pe o platformă de exchange, cea mai mare din lume fiind Binance. „În momentul de faţă nu ne-am listat pe exchange, am lansat proiectul abia acum o lună. Acum trebuie să terminăm poolurile de minare şi sperăm ca într-o lună să ne listăm şi pe exchange. Fiind o comunitate foarte descentralizată, nu avem bani să plătim către Binance 5 milioane de dolari ca să intrăm pe exchange. Creştem organic comunitatea, exact cum a fost cu bitcoin.”Proiectul îşi propune să se bazeze pe descentralizare. „WebDollar este un protocol open source, suntem o comunitate, nu o firmă, fundaţie sau organizaţie. Vrem să facem ceva similar cu bitcoin, să nu fie centralizat şi să nu fie controlat de o companie, de investitori. Noi nu am acceptat niciun fel de prevânzare, niciun fel de investitori”, explică programatorul.


    Tehnologia blockchainului este testată de mai mulţi jucători mari din industriile lumii, în special în sfera contabilă şi cea bancară. Bănci precum JPMorgan Chase şi UBS testează tehnologii precum cea a criptomonedei Ripple pentru a transfera bani cu taxe mai mici. „Ripple nu este un blockchain, este un sistem foarte centralizat în care peste 70% dintre monede le au creatorii. (…) Noi chiar suntem în contact cu cei de la Google, pentru că toată lumea încearcă să creeze un sistem financiar foarte bun.”
    Ionuţ Budişteanu face programare de peste 15 ani şi a fost unul dintre pionierii domeniului în România. „Fac programare din clasa a III-a. Am început să învăţ singur pentru că îmi doream să construiesc un joc. În clasa a III-a făceam filme 3D, iar în clasa a patra am vrut să învăţ mai mult pentru a crea jocul. Aveam tutoriale pe CD, cumpăram CD-uri, îmi amintesc că mă duceam la şcoală cu discheta şi îmi luam coduri de acolo”, îşi aminteşte Ionuţ Budişteanu.
    Însă, câţiva ani mai târziu, acesta a devenit interesat de tehnologia din spatele criptomonedelor. „Eu mai am o firmă în Râmnicu Vâlcea unde produc roboţi industriali, iar la început nu am dat atât de multă atenţie blockchainului. Nu aprofundasem, ştiam doar lucrurile de bază, ştiam că e un sistem descentralizat, ştiam că se bazează pe o putere mare de calcul, dar aveam impresia vagă că e un sistem cam tras de păr. Apoi am văzut că nu este aşa, că funcţionează foarte bine şi am decis să îl facem pe al nostru.”
    Acum, prin noul proiect, Ionuţ Budişteanu vrea să rezolve atât problema unei monede unice a internetului, cât şi cea a sistemelor financiare, pe care le consideră imperfecte. „Problema este că sunt bănci care merg una faţă de alta pe încredere. În sistemele noastre totul e despre descentralizare şi neîncredere, iar băncile se bazează total pe încredere. În multe ţări sunt probleme cu sistemele bancare, şi în Statele Unite, şi în Mexic. Consider că monedele digitale pot rezolva această problemă pentru că poţi verifica istoricul tranzacţiilor, pentru că atunci când te duci la un exchange, oriunde să scoţi banii respectivi, trebuie să treci prin procedura de KYC (n.red.: Know Your Customer – procedura de identificare prin care orice portofel virtual este asociat unei persoane). Din punctul meu de vedere, viitorul va fi al monedelor digitale, pentru că totul este într-o continuă schimbare.”


    Deşi astăzi este pornit să schimbe lumea finanţelor şi internetul, Budişteanu îşi aminteşte că în liceu toată lumea îi spunea că se joacă prea mult pe calculator. „Toată lumea spunea că fac ceva cu carduri. A trebuit chiar să mă mut de la un liceu, pentru că am fost acuzat că am spart conturile profesorilor. Întotdeauna eşti asociat cu lucruri ilegale, că eşti pe calculator. Culmea, oamenii care stau pe calculator sunt cei care schimbă lumea. (…) Nu îmi place că oamenii sunt întotdeauna interesaţi de lucrurile negativiste. Şi noi, românii, suntem foarte prost văzuţi în străinătate. S-a creat această ştampilă, iar străinii au învăţat-o foarte uşor. Greu de învăţat că românii sunt inteligenţi, greu de învăţat că românii fac lucruri interesante.”

  • Cum funcţionează primul magazin din România care analizează comportamentul clienţilor

    Elementul de  noutate:
    Integrarea celor nouă componente de IoT (Internet of Things) permite colectarea, centralizarea şi prelucrarea eficientă a datelor privind nevoile şi comportamentul clienţilor în magazin. Elementele de inovaţie existau şi au fost integrate în noul concept de magazin inteligent, care poate fi replicat atât pentru alte companii de retail, cât şi în alte sectoare de business. Vodafone România a proiectat soluţia, a organizat resursele necesare realizării ei şi a identificat sectorul unde un astfel de suport poate asigura susţinerea dezvoltării activităţii – sectorul retail. Printre avantaje se numără şi faptul că aceste componente de IoT pot fi implementate fără a interfera cu operaţiunile curente ale companiei-client şi fără a afecta infrastructura existentă.

    Descrierea inovaţiei:
    Vodafone România şi Mega Image au lansat primul magazin inteligent din România, situat în bulevardul Barbu Văcărescu nr. 201. Magazinul dispune de nouă soluţii de tip Internet of Things complet funcţionale şi integrate într-o platformă digitală complexă. Acestea ajută Mega Image să identifice nevoile clienţilor, să le înţeleagă comportamentul, pentru a putea măsura şi îmbunătăţi eficienţa operaţiunilor din magazin, pentru a creşte satisfacţia cumpărătorilor şi pentru a oferi o experienţă de calitate ridicată în magazin.

    Soluţiile centralizează informaţii şi oferă statistici privind traficul clienţilor şi zonele de interes ale vizitatorilor, suport optimizat pentru monitorizarea stocurilor, afişarea de conţinut digital pentru publicitate personalizată, pentru o promovare a produselor adaptată pe segmente de cumpărători şi pentru gestionarea cozilor de aşteptare, furnizează semnal Wi-Fi în magazin, precum şi un sistem de feedback şi asistenţă imediată pentru clienţi. Spre exemplu, soluţia care identifică zonele de interes ale cumpărătorilor monitorizează, prin intermediul senzorilor inteligenţi, cele mai frecventate rute din magazin.

    Cu ajutorul datelor disponibile, reprezentanţii Mega Image pot înţelege mai bine nevoile cumpărătorilor şi le pot pune imediat la dispoziţie diverse beneficii, precum facilitarea accesului la produsele care îi interesează şi reducerea timpului de aşteptare. Toate aceste componente sunt integrate într-un concept digital complet, flexibil, ce poate fi replicat şi în alte unităţi comerciale, în funcţie de nevoile specifice ale companiilor de retail.

    Efectele inovaţiei:
    Principalele efecte ale inovaţiei sunt profilarea optimizată a clienţilor şi evaluarea corectă a comportamentului lor în magazin, redesenarea modelului de business al clientului, disponibilitatea în timp real a datelor despre evoluţia stocurilor din magazin (ceea ce îi dă companiei posibilitatea de a asigura o alimentare mai rapidă cu articolele care lipsesc), reducerea pierderilor prin scăderea cantităţii de marfă care trebuie aruncată, reacţia promptă a personalului de deservire (soluţia pentru asistenţa clienţilor) şi gestionarea îmbunătăţită a cozilor, ceea ce înseamnă un timp redus de aşteptare pentru clienţi.

  • O primărie din Suceava, care a epuizat bugetul, a primit ajutor de urgenţă pentru a plăti salariile şi carburanţii

    Consilierii judeţeni au aprobat luni, un proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului şi au alocat o sumă de 50.000 de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliului Judeţean Suceava cu titlul de ajutor pentru oraşul Solca, aflat într-o situaţie de extremă dificultate, după ce a cofinanţat mai multe proiecte de investiţii.
     
    Primăria are datorii către furnizorii de carburanţi şi materiale pentru deszăpezire şi riscă să nu poată plăti salariile celor 30 de angajaţi până la finalul anului.
     
    “Am ajuns la fundul sacului şi trebuie să îi mulţumim Consiliul Judeţean pentru sprijinul acordat în momentul acesta. Bani sunt bineveniţi pentru că ne trebuie şi la salarii şi mai avem încă facturi neachitate. Avem datorii la carburanţi, la materiale antiderapante. Noi am primit materialele, dar nu le-am achitat. Prin bunăvoinţa şi agenţilor economici ele au fost furnizate, dar trebuie să le plătim. La o parte din proiectanţi nu avem toate facturile achitate… Am mai avea încă nevoie de două milioane de lei ca să fim la zi. Am avut multe proiecte anul acesta. A trebuit să plătim utilităţi şi mediu ceea ce ne-a destabilizat puţin bugetul dar am avut şi partea noastră de cofinanţare la proiecte. Am avut proiecte multe şi sumele sunt destul de mari. Sperăm să vină Moş Crăciun cu sacul plin şi după rectificarea de Guvern să ajungem la zi. Suntem optimişti”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul oraşului Solca, Cornel Ţehaniuc.
     

  • Aplicaţiile de altădată

    Un artist britanic, Thomas Olliver, şi-a imaginat exact acest lucru, prezentând cele mai populare aplicaţii online de azi sub forma unor gadgeturi din anii ’80 în cadrul proiectului Re:Birth. Astfel, în viziunea sa, WhatsApp ar fi un aparat de emisie-recepţie, Facebook un pager, serviciul de muzică Spotify un walkman, iar Instagram un aparat foto de unică folosinţă, din acelea care se aruncau după ce se termina filmul inclus în ele, în timp ce Netflix ar fi un dispozitiv de vizionat diapozitive. 

  • Cine vrea să fie milionar?

    Andrei Pitiş are la activ proiectele din care a devenit el milionar, Vector Watch, primul smartwatch românesc, care a fost cumpărat de americanii de la Fitbit, Clever Taxi – care a fost cumpărat de grupul german Daimler prin Mytaxi, Bittnet – listat la bursă, şi Froala, un start-up ieşit pe piaţă în 2014, cumpărat de o companie americană.
    Pentru a ajuta 100 de români să devină milionari în euro, trebuie să lucreze cu 400, spune Pitiş, iar ca să ajungă aici, trebuie să facă o platformă. „Este clar că nu pot să fac singur asta.”
    Nu-mi amintesc ca vreun alt om de afaceri român să aibă o idee la fel de generoasă, să împartă milioanele de euro cu alţii.
    Problema este dacă cei care au idei, cei care încearcă ceva nou în acestă lume de sute de milioane de idei din IT, vor să devină milionari.
    Pentru a ajunge acolo trebuie să ieşi din ideea ta, pe care o consideri genială şi pe care vrei să nu o fure nimeni. Ea trebuie scoasă dintre cei patru pereţi pentru a fi testată, criticată, copiată etc.
    Mai mult decât atât, trebuie să accepţi să vină şi alţii în companie, adică să-ţi dai, să-ţi vinzi o bucată din business „pe nimic, pe seminţe”, aşa cum este expresia.
    Pentru a atrage know-how, pentru a atrage relaţii, pentru a deschide alte uşi, pentru a fi introdus către investitori, către lumea celor care au mai mulţi bani, trebuie să fii dispus să dai ceva aproape gratis.
    Iar aici foarte mulţi se împotmolesc şi nu înţeleg de ce nu înaintează, de ce nu reuşesc să scoată capul la suprafaţă, de ce li se închid uşi.
    Cum să-mi dau ideea pe seminţe?
    Şi în loc să se deschidă, se închid în birou, se închid în bordei şi rămân acolo sperând că vor veni „americanii”.
    Face parte din cultura noastră.
    Daniel David, poate cel mai cunoscut sociolog român la ora actuală, autorul cărţii „Psihologia poporului român”, spune într-un interviu pentru Adevărul: Profilul psihocultural actual al României se caracterizează prin structura colectivistă, cu neîncredere faţă de cei din afara colectivului, concentrarea puterii sociale cu tendinţe spre autoritarism, interpretarea incertitudinii aduse de viitor ca pericol, cu frica faţă de schimbare şi cantonarea în prezent şi controlul comportamentului social mai degrabă prin pedepse decât prin recompense, cu vânarea greşelilor.
    El adaugă: Deşi inteligenţa şi creativitatea noastră se ridică la nivelul celor din ţările dezvoltate, România nu se remarcă în Uniunea Europeană ca o ţară competitivă, inovativă, performantă economic, în educaţie sau sănătate. Dacă am învăţa să avem încredere unii în ceilalţi, am coopera mai bine şi am fi astfel în stare să construim împreună instituţii sociale moderne, care să ne utilizeze potenţialul intelectual bun pe care îl avem.
    Andrei Pitiş are o idee generoasă, dar are nevoie şi de start-up-uri, şi de antreprenori dispuşi să se deschidă, dispuşi să accepte să se vândă mai întâi ieftin, dispuşi să lucreze pentru alţii pe nimic la început. Şi chiar mult timp după aceea.
    Iar acest lucru ar fi în contradicţie cu profilul nostru psihocultural. Ne este frică de viitor, nu cooperăm, considerăm că autoritarismul e cea mai bună formă de management şi avem o frică strămoşească de a ne apăra şi de a nu fi furaţi.
    Întrebarea şi provocarea pe care a lansat-o Andrei Pitiş este: Dacă aveţi idei, veniţi la mine, vreau să vă fac milionari.

  • Coaliţia pentru Dezvoltarea României: Textul actual al Legii Turismului nu va ajuta la ieşirea din conul de umbră a turismului

    După 15 ani de dezbatere şi nenumărate forme „finale“ ale Legii Turismului, Guvernul României a pus în dezbatere publică şi transparenţă decizională o nouă versiune, reamintesc reprezentanţii CDR, într-un comunicat de presă.
     
    „În repetate rânduri industria turismului din România a solicitat o lege care să: pună sub o unică umbrelă toate reglementările din turism; rezolve problema promovării potenţialului turistic românesc pe plan intern şi internaţional; ajute la rezolvarea celei mai mari provocări a industriei, care este lipsa forţei de muncă; diminueze semnificant birocraţia din domeniu. În ceea ce priveşte promovarea, solicitarea a fost, şi este în continuare, reglementarea corectă a ceea ce numim ORGANIZAŢIA DE MANAGEMENT A DESTINAŢIEI (la nivel local, regional şi naţional), reglementare discutată acum peste 10 ani cu Organizaţia Mondială a Turismului, prevăzută în Master-Planul de turism de la acel moment, şi chiar şi în planul de guvernare actual”, au precizat reprezentanţii Coaliţiei.
     

  • Afacere cu luxul altora

    Aceasta are magazin la New York şi-îşi propune să ajute clientele să se despartă de articolele vestimentare sau accesoriile pe care nu le mai poartă produse de marile case de modă, pe care le vinde mai apoi altor doritoare.

    Patroana firmei, Julie Wainwright, se adresează, scrie Financial Times, clientelor de modă de lux, care cumpără lucruri noi şi nu le deranjează nici să cumpere câte ceva la mâna a doua şi consideră că un serviciu aşa cum este cel oferit de TheRealReal ajută de fapt şi casele de modă pentru că, atunci când cineva aduce ceva de vânzare la magazinul său, îşi face de fapt loc în dulap pentru alte produse noi. 

  • Teo Trandafir, despre câţi bani are cu adevărat: „Eu chiar cred că banii îţi aduc fericirea”

    „Coroboraţi cu generozitatea, cu empatia, cu experienţa personală, care îţi arată cât de mult poţi suferi dacă nu eşti ajutat, banii reprezintă o pârghie foarte importantă, să nu fim ipocriţi”, spune vedeta Kanal D

    ”Eu chiar cred că banii îţi aduc fericirea, pentru că uite, să luăm o situaţie concretă, să zicem că prietenul tău cel mai bun prieten se îmbolnăveşte foarte grav şi singură lui speranţa este să meargă să facă o operaţie foarte scumpă într-o ţară străină… România nu îl ajută, că asta e ţara, prietenii nu îl ajută, pentru că nu au bani, dar tu poţi să îl ajuţi şi asta te face fericit.

    Oamenii care consideră că banii nu aduc fericirea n-au avut bani niciodată şi se alină cu asta. Dacă ai avut parte de mult la viaţa ta, ştii cât contează. Dacă poţi să ajuţi pe cineva şi să salvezi o viaţă, dacă poţi să te ajuţi pe tine sau pe cineva, dacă poţi să arăţi unui prieten, unui apropiat sau unui duşman un semn al aprecierii tale, eu zic că banii fac diferenţa, pentru că nu poţi să trimiţi la nesfârşit oamenilor gânduri bune, pozitivism, salutări calde.

    E un om căruia îi moare copilul cu zile şi tu îi spui: „Să sperăm că totul va fi bine!”? Nu, îi spui „De cât ai nevoie ca să te duci cu copilul la Viena?”, „20.000…”, „I-ai!”, „Când trebuie să ţi-i dau înapoi?”, „Nicodată, sunt pentru copil!”. Da, banii aduc fericirea şi salvează vieţi. Orice salvează vieţi aduce fericirea. Şi medicii aduc fericirea.

    Banii luaţi ca atare nu au valoare. Nu te fac fericit, pentru că îţi pun în cârcă o grămadă de îndatoriri, o grămadă de energii negative care îţi vin din toate părţile, de invidii exacerbate, pe care nu le poţi controla nicicum.

    Unii îşi imaginează întotdeauna că ai mai mult. Şi te urăsc, practic, degeaba. Da, banii coroboraţi cu generozitatea, cu empatia, cu experienţa personală care îţi arată cât de mult poţi suferi dacă nu eşti ajutat reprezintă o pârghie foarte importantă, să nu fim ipocriţi”, a povestit Teo Trandafir.

  • Românul care a inceput o afacere în Cluj şi a dus-o pe trei continente

    Carte de vizită

    Dan Isai împreună cu Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş au înce­put în 2012 cu circa 20.000 de euro afacerea Salad Box şi au dus-o anul trecut la afaceri de  circa 25 de milioane de euro

    În strategia de anul viitor a Salad Box intră  concentrarea pe plan internaţional: după Europa şi Statele Unite, vor extinde reţeaua de restaurante şi în Asia

    Este de părere că transparenţa şi corectitudinea te vor ajuta chiar şi într-un eşec şi orice om de afaceri trebuie să ştie să depăşească un moment dificil cu reputaţia nepătată, chiar dacă financiar este afectat

    Pe lista lui de pasiuni intră tot ce ţine de outdoor şi care îi oferă doza necesară de adrenalină: de la snowboard la mountain biking etc.; este pasionat şi de călătorii, pe care le consideră atât o investiţie în el, cât şi în business

    Salad Box, brand românesc ajuns pe trei continente. „Înainte de a ieşi la export trebuie să ai activitatea consolidată pe plan intern“