BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Este oficial: Petre Daea revine pentru a treia oară la conducerea Ministerului Agriculturii: “În agricultură toate proiectele sunt importante, dar unul este vital: irigaţiile. Mă voi ocupa din prima oră a activităţii mele de irigaţii”

    Petre Daea, un ministru care şi-a făcut simţită prezenţa în timpul activităţii sale, a revenit la conducerea Ministerului Agriculturii, potrivit anunţului făcut la conferinţa de presă susţinută de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, care a fost publicată pe pagina de Facebook a partidului. El a mai ocupat această funcţie în Gu­vernul Dăncilă, în perioada2017-2019, dar şi în anul 2004.

    “Văd agricultura cum am văzut-o întotdeauna. Trebuie să facem în fiecare zi ceea ce trebuie, astfel încât să ii fie bine ţării şi fermierii să simtă acest lucru. (…) În agricultură toate proiectele sunt importante, dar unul este vital: irigaţiile. Mă voi ocupa din prima oră a activităţii mele de irigaţii”, a spus Petre Daea, noul ministru al Agriculturii.

    Acesta îl înlocuieşte pe Adrian Chesnoiu, de asemenea membru PSD, acuzat de abuz în serviciu.

    „Am decis, împreună cu colegii, că înlocuitorul în acest moment al domnului Adrian Chesnoiu este fostul ministru Petre Daea, un om cu experienţă şi un om care nu trebuie să înveţe ministerul şi problemele pe care le au agricultorii şi fermierii, un patriot foarte iubit de toţi cei care activează mai ales în agricultură”, a declarat Ciolacu, la finalul şedinţei Consiliului Politic Naţional al PSD.

    Petre Daea, este doctor agronom, iar începuturile sale profesionale au fost ca şef de fermă şi inginer şef la CAP Şiseşti, în judeţul Mehedinţi. În politică, mai exact în PSD, a intrat în 2001, iar în anul 2004 a fost ales ministru în cadrul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. 

     

  • Petre Daea este propunerea social-democraţilor pentru a prelua Ministerul Agriculturii – surse

    „Propunerea noastră este Petru Daera”, au precizat pentru MEDIAFAX surse social-democrate.

    Consiliul Politic Naţional al Partidului Social Democrat s-a reunit miercuri, la Camera Deputaţilor.

    „Avem vreo cinci sau şase variante. Am avut discuţii cu colegii mei. Din cele cinci sau şase o să venim cât mai repede cu o propunere”, spunea pe 27 iunie Marcel Ciolacu, întrrebat cine va fi propus să preia Ministerul Agriculturii în locul lui Adrian Chesnoiu.

    Întrebat dacă Petre Daea ar putea reveni la conducerea Ministerului Agriculturii, liderul PSD a spus: „Este unul dintre numele propuse de anumiţi colegi”.

    Funcţia de ministru al Agriculturii a devenit vacantă după demisia lui Adrian Chesnoiu.

    „Nu am săvârşit nicio faptă de natură penală sau de corupţie şi mi-am desfăşurat mereu cu integritate şi cu dedicare activitatea mea executivă”, a spus Chesnoiu.

    Procurorii fac o investigaţie în legătură cu presupuse intervenţii ale ministrului în cadrul unor concursuri de angajare.

  • Preţurile grâului, porumbului şi orzului s-au dublat faţă de acum doi ani, dar sunt mai mici decât acum o lună: „În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi remunerată foarte bine“

    Preţul grâului a fost de 401 euro pe tonă, al porumbului de 333 euro pe tonă şi al orzului de 326 euro pe tonă în data de 30 iunie, în portul Constanţa, potrivit raportului de preţuri publicat săptămânal de Comisia Europeană. Preţurile sunt duble faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, conform calculelor ZF pe baza datelor publice. 

    „Preţurile sunt mai mari faţă de anii trecuţi, dar şi contextul este diferit faţă de anii anteriori. Creşterea aceasta este una obişnuită după perioadele provocatoare. (…) În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi remunerată foarte bine şi se vor face investiţii masive în acest domeniu”, spune Alexander Degianski, board director la Forest & Biomass România.

    Compania din vestul României, din judeţul Timiş, care are aproxiativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale, a început recoltarea orzului. În anumite zone din ţară se recoltează deja şi rapiţa şi grâul. În ceea ce priveşte rapiţa, preţul acesteia a fost de 687,75 euro/tonă în data de 30 iunie pe bursa paneuropeană EuroNext de la Paris, mai mare cu 85% faţă de acum doi ani.

     

  • Preţurile grâului, porumbului şi orzului, vara, s-au dublat în doi ani. „În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi plătită foarte bine şi se vor face investiţii masive“

    ♦ România este cel mai mare exportator de porumb din UE în perioada iulie 2021 –  26 iunie 2022 şi pe locul doi la grâu după Franţa, arată datele Comisiei Europene.

    Preţul grâului a fost de 401 euro/tonă, al porumbului de 333 euro/tonă şi al orzului de 326 euro pe tonă în data de 30 iunie în portul Constanţa, potrivit raportului de preţuri publicat săptămânal de Comisia Europeană. Preţurile sunt duble faţă de acceaşi perioadă a anului 2020, conform calculelor  făcute de ZF pe baza datelor publice. 

    „Preţurile sunt mai mari faţă de anii trecuţi, dar şi contextul este diferit faţă de anii anteriori. Creşterea aceasta este una obişnuită după pe­rioa­dele provocatoare. Aşa s-a întâmplat după Marea Criză Economică din America (1929 – 1933 – n.red.), apoi după cele două războie mon­diale, în anii ’80, după anul 2008, după 2020 şi anul acesta din cauza războiului din Ucraina. In­di­ca­torii economici au scăzut de fiecare dată, dar pre­ţul cerealelor, al gazului şi al petrolului au crescut. În următorii 3-5 ani, cred că agricultura va fi re­mu­nerată foarte bine şi se vor face investiţii ma­sive în acest domeniu“, spune Alexander Degianski, board director la Forest & Biomass România.

    Compania din vestul României, din judeţul Timiş, care are aproxiativ 5.000 de hectare de teren agricol pe care produce cereale, a început recoltarea orzului. În anumite zone din ţară se recoltează deja şi rapiţa, şi grâul. În ceea ce priveşte rapiţa, preţul acesteia a fost de 687,75 euro/tonă în data de 30 iunie pe bursa paneuropeană EuroNext de la Paris, mai mare cu 85% faţă de acum doi ani.

    Totuşi, preţurile cerealelor sunt mai mici faţă de acum o lună sau faţă de perioadele de vârf de la începutul lunii martie, după izbucnirea războiului din Ucraina.

    Scăderea a venit ca urmare a începerii campaniei de recoltare, când oferta este mai mare, şi a creşterii solicitării infrastructurii din România, folosite şi pentru a transporta marfa din Ucraina.

    „Preţurile cerealelor au scăzut nu doar pe bursele internaţionale, ci şi în portul Constanţa şi vor mai scădea din cauză că se va supraglomera când va veni şi marfă din Ucraina şi din România, mai ales că nu sunt suficiente spaţii de depozitare. Acum se recoltează orzul la noi şi preţul este în jur de 300 euro/tonă în port. Problema este că fermierii nu au vrut să facă contracte futures şi vor vinde tot deodată, aşteptând preţuri mai mari. De exemplu, dacă anul trecut până acum aveam contracte futures pentru 100.000 tone, acum avem pentru 10.000 tone. Sigur o să se producă blocaje“, a spus Ion Alexandru, acţionar al traderului de cereale VP Cereale BZ din judeţul Buzău, unul dintre cei mai mari traderi cu capital autohton. 

    Alexandru Baciu, proprietarul Fermei Baciu din Călăraşi, a spus recent la emisiunea ZF Agropower că fermierii nu vând la preţul de pe burse, ci fie la un preţ de vânzare direct din câmp, fie la un preţ de livrare „n portul Constanţa, iar transportul pentru 110 km, de la Călăraşi până în portul Constanţa acum 25 de euro/tonă, faţă de 11-12 euro/tonă anul trecut. De altfel, a menţionat că transportatorii preferă să cumpere marfă din Ucraina la un preţ mai mic, ceea ce nu este în avantajul fermierilor români, care nu au spaţii de depozitare.

    Conform calculelor ZF pe baza datelor Comisiei Europene, preţurile grâului, porumbului şi orzului sunt duble faţă de acum doi ani, 2020 fiind un an marcat de secetă. Orzul a mers în tandem cu celelalte culturi, pentru că producţia este importantă pentru furaje, adică pentru hrana animalelor, pentru industria berii, căci din acesta se face malţ, dar şi pentru specialităţile din panificaţie. Faţă de acum 20 de ani, fiecare dintre acestea, plus rapiţa, au avut creşteri de preţ de peste 200%, fiind sub 100 euro/tonă la începutul anilor 2000, potrivit datelor de la EuroNext.

    Evoluţia preţurilor cerealelor pe burse este foarte atent urmărit de executivii din agrobusinessul românesc, mai ales de cei din comerţ, pentru că România este unul dintre cei mai mari exportatori din UE. În perioada 1.07.2021 – 26.06.2022, România a exportat 6,36 milioane de tone de grâu, situându-se pe locul al doilea după Franţa cu 8,21 milioane de tone de grâu, conform datelor publicate de Comisia Europeană. La exportul de porumb, cu 4,14 milioane de tone, România s-a situat pe primul loc în UE, având, de altfel, un procent de peste 70% din exportul total al UE. Exportul de orz a fost de 1,68 de milioane de tone, conform aceleaşi surse.

    Anul 2021 a fost cel mai bun an agricol pentru România şi a realizat o producţie de peste 34 de milioane de tone de cereale. Pentru acest an, estimările sunt mai mici, în jur de 25-30 de milioane de tone.

     

  • AFF: Agricultura din judeţele Moldovei, în moarte clinică din cauza secetei

    Asociaţia Forţa Fermierilor (AFF) atrage atenţia despre situaţia dramatică în care se află multe regiuni din ţară din cauza secetei.

    „Dorim să ne referim în cele ce urmează la regiunea Moldovei, unde lipsesc aproape complet sistemele de irigaţii de unde primim semnale disperate din partea membrilor noştri din filialele judeţene respective. În această zonă, sunt situaţii unde lucrurile stau mai prost decât în 2020, care a fost un an catastrofal din punct de vedere meteorologic pentru majoritatea regiunilor agricole ale ţării! Spre exemplificare, în multe ferme din Moldova, conform informaţiilor primite de la membrii AFF din zonă, producţiile de grâu nu vor depăşi două tone de grâu la hectar în cel mai bun caz, fiind cazuri în care vorbim şi de sub o tonă la hectar”, arată sursa citată.

    Pentru aceşti fermieri, aceste producţii, în condiţiile creşterii de costuri cu inputurile şi cu carburanţii, înseamnă colaps financiar: „Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât nici culturile de primăvară, în special porumbul, nu arată deloc bine, pârjolite fiind de seceta agresivă. Dezastru la grâu, dezastru la porumb, pentru mulţi agricultori din zona Moldovei aceasta înseamnă că fermele lor vor fi în moarte clinică la finalul acestui an. Solicităm decidenţilor de la nivelul Guvernul şi Parlamentului să adopte de urgenţă de decizia politică de a relansa investiţiile în Canalul Siret-Bărăgan, singura soluţia pentru construcţia unui sistem de irigaţii viabil în regiunea Moldovei”.

    Asociaţia Forţa Fermierilor va transmite acest mesaj şi în cadrul evenimentul Agrointeligenţa EXPO, organizat într-o fermă performantă din Sascut, judeţul Bacău, în data de joi, 23 iunie, şi care vizează lansarea unei campanii naţionale de sprijinire a investiţiilor în irigaţii, atât în modernizarea sistemelor existente cât şi construcţia de obiective noi, care să îi salveze pe fermierii români de seceta cronică instalată şi care să întărească securitatea alimentară a României.

  • Fermierii ruşi se luptă să supravieţuiască sancţiunilor occidentale

    Evgheni Shifanov, coproprietar al unei ferme organice din Rusia, spune că afacerea sa resimte im­pactul sancţiunilor occidentale şi nu mai poate comercializa cereale în Europa, notează France24.

    Însă Shifanov adoptă o mină curajoasă, spunând că se reorien­tează către ţări foste sovietice ca Belarusul, cât şi către clienţi locali.

    Afacerea acestuia este una din numeroasele ferme mici care au apărut în număr mare în Rusia în ultimul deceniu.

    În timp ce Rusia pare să domine în actualul conflict cu Occidentul privitor la cereale, experţii spun că propriul sector agricol al ţării se îndreaptă către vremuri grele.

    Perspectivele pentru sezonul actual sunt bune, ministerul rus al agriculturii anticipând o recoltă de 130 de milioane de tone, însă fermi­erii admit că au probleme de la lan­sarea sancţiunilor occidentale.

    „Avem probleme logistice“, arată Shifanov. „Avem cumpărători peste graniţe, dar nu putem livra acolo, aşa că trebuie să ne mulţumim cu piaţa internă“. Asemenea multor companii ruseşti, ferma s-a lansat în achiziţii de panică în primele săptă­mâni ale crizei, cumpărând ambalaje pentru un an peste care se aşterne acum praful.

    Unul dintre partenerii lui Shifanov e în criză de lipici necesar pentru etichete. „Era importat din Europa“, spune Shifanov. Se încear­că găsirea unei soluţii via China, însă logistica este com­plicată.

    Un alt fermier, Roman Tikonov, spune că ferma sa încearcă să opereze fără piese de schimb străine.

    Şi piaţa de cereale din Rusia se ajustează la noile condiţii.

    Înaintea războiului, preţul grâu­lui era deja ridicat, la aproximativ 300 de dolari pe tonă, însă acum a depăşit 400 de dolari.

    Andrei Sizov, director al So­vecon, o companie rusească de consultanţă în agricultură, spune că Rusia îşi comercializează acum cere­alele, ca şi petrolul, la un discount.

    „Discountul legat de război pentru cerealele ruseşti se ridică la 20 de dolari pe tonă“, arată acesta.

    Sizov remarcă de asemenea că fermierii nu numai că se confruntă cu costuri mai mari de producţie din cauza inflaţiei, dar autorităţile au introdus în 2021 taxe stricte la export ce „iau aproximativ 30% din veniturile acestora“.

    „Ironia este că actualele preţuri ridicate la grâu se datorează în principal războiului rusesc, dar fermierii ruşi nu beneficiază de ele“.

  • Războiul din Ucraina: fermierii din sudul ţării au început să recolteze cerealele

    Fermierii din Ucraina au finalizat campania de însămânţare a cerealelor, dar, din cauza războiului, Ministerul Agriculturii nu a prezentat nicio o evaluare oficială.

    Anterior, oficialii ucraineni au declarat că fermierii plănuiau să semene 14,2 milioane de hectare de cereale de primăvară în acest an, în scădere de la 16,9 milioane de hectare în 2021, din cauza invaziei ruseşti.

    Administraţia regională din Odesa a anunţat că fermierii locali au început treieratul orzului de iarnă şi că producătorii vor recolta cereale timpurii de pe 1,06 milioane de hectare, inclusiv orz de iarnă de pe 244.000 de hectare.

    De asemenea, fermierii vor recolta grâu de iarnă de pe 551.000 de hectare de teren.

    În 2021, Ucraina a recoltat 84 de milioane de tone de cereale, în creştere de la 65 de milioane de tone în 2020.

  • Opt modificări legislative cu impact pe piaţa muncii adoptate în 2022

    Guvernul şi Parla­mentul au ini­ţiat şi aprobat cel puţin opt mo­dificări legis­lative cu impact pe piaţa muncii în primele cinci luni din 2022, arată o sinteză realizată de ZF. Creşterea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară, este una din­tre cele mai importante modifi­cări, care intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022. Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

    „Am avut şi în perioada 2017- 2018 astfel de modificări care au făcut ravagii în toate domeniile, cum a fost transferul de contribuţii, creşterile de salarii minime, creşteri de salarii bugetare, iar unele nu au fost foarte inspirate. E acelaşi dezmăţ ca atunci. Majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei de acum mai mult încurcă decât să rezolve probleme, e o formă de a încerca majorarea salariului minim fără să fie obligatorie, iar de la finalul anului să se facă majorarea efectivă. Este şi discriminatorie, pentru că dacă ai 1 leu peste salariul minim, nu poţi beneficia de facilitate“, a spus consultantul fiscal Emilian Duca. ZF a realizat o sinteză a principalelor modificări legislative cu impact pe piaţa muncii care au intrat în vigoare în acest an.

    1. Iulie 2022: angajaţii au acces la Revisal pentru a-şi putea dovedi vechimea în muncă

    • Angajaţii şi foştii angajaţi au acces online la datele lor din registrul de evidenţă al salariaţilor, aflat pe portalul Revisal administrat de Inspecţia Muncii. Cu datele extrase din Revisal, aceştia pot dovedi vechimea în muncaă şi/sau specialitate, iar legea intră în vigoare pe 26 iulie 2022.

    • Act normativ: Legea nr. 144/2022 – modificare Codul muncii, Monitorul Oficial nr. 502/ 23 Mai 2022.

    2. Iunie 2022 – decembrie 2022: salariul minim creşte cu 18% în industria alimentară şi în agricultură

    • Salariul minim creşte de la 2.550 de lei brut pe lună la 3.000 de lei brut pe lună în perioada iunie- decembrie 2022 pentru circa 300.000 de salariaţi din industria alimentară şi din agricultură. În valori nete, salariile minime ale angajaţilor din aceste sectoare vor creşte cu 250 de lei pe lună, de la 1.524 de lei net în prezent la 1.774 de lei net.

    Ca urmare a acestei majorări, angajatorii vor fi scutiţi de plata unor taxe şi impozite, după modelul facilităţilor acordate anterior în construcţii.

    • Act normativ: Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Monitorul Oficial nr. 489/17 Mai 2022.

    3. Iunie – decembrie 2022: angajatorii pot creşte, voluntar, salariul minim cu 200 de lei neimpozitaţi

    • Angajatorii pot majora, voluntar, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei (fără a include sporuri şi alte adaosuri). Prevederile nu se aplică în cazul personalului bugetar.

    • Act normativ: OUG nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modifi­carea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, Monitorul Oficial nr. 494/18 Mai 2022.

    4. Mai 2022: Kurzarbeit a fost prelungit până la 31 decembrie 2022

    • Angajatorii afectaţi de criza economică internaţională, inflaţie şi războiul din Ucraina pot reduce în continuare timpul de muncă al angajaţilor dacă nu au comenzi, la fel ca în perioada pandemiei. Pentru angajaţi, măsura prevede acordarea în continuare a indemnizaţiei de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru în cazul celor afectaţi de reducerea timpului de muncă cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară. Pentru freelanceri (PFA, drepturi de autor etc.) este prelungită perioada de acordare a indemnizaţiei de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale pentru profesioniştii prevăzuţi de Codul civil. Măsura face parte din schema de sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă (programul Kurzarbeit).

    • Act normativ: ordonanţă de urgenţă, 30 mai 2022 – urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

    5. Aprilie 2022: părinţii pot încheia contracte de muncă cu bonele

    • Părintele sau reprezentantul legal al copilului şi bona pot încheia un contract individual de muncă,  pe lângă modalităţile existente până în prezent (contract de muncă încheiat de bonă cu o persoană juridică sau desfăşurarea activităţii bonei ca persoană fizică autorizată). Părintele care a încadrat o bonă cu contract individual de muncă are obligaţia de a-i întocmi un dosar personal pe care să îl prezinte la solicitarea inspectorilor de muncă, în caz contrar fiind prevăzute sancţiuni. Conform datelor Inspec­ţiei Muncii, în august 2021, existau mai puţin de 15.000 de contracte de muncă înregistrate pentru ocupaţiile de bonă, baby sitter, îngrijitor de copii şi guvernantă.

    • Act normativ: Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi com­pletarea Legii nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă.

     

    6. Aprilie 2022: Diurnele şoferilor din transporturi internaţionale, scutite de taxe salariale în plafonul a 3 salarii

    • O modificare adusă Codului Fiscal „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare  ca venituri salariale. De acum încolo, dacă diurna şoferului depăşeşte echivalentul a 3 salarii de bază, ce va fi încasat peste acest nivel va fi impozitat ca venit salarial.

    În sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, dar pentru care s-au plătit în ultimii ani taxe aferente salariului minim (de 480 de euro). Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani, potrivit estimărilor ZF.

    • Act normativ: Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, Monitorul Oficial, 31 martie 2022.

     

    7. Ianuarie 2022: 100.000 de muncitori din state non-UE pot fi admişi pe piaţa muncii

    • Oficial, 100.000 de cetăţeni din state non-UE pot veni să lucreze în 2022 România, contingentul de muncitori străini care pot veni să lucreze fiind dublu faţă de anul 2021.

    • Act normativ:  Hotărâre de Guvern nr. 132/27.01.2022 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022, Monitorul Oficial nr. 90/28.01.2022

     

    8. Ianuarie 2022: Salariul minim a crescut cu 11%

    • Salariul minim brut a crescut de la 2.300 de lei brut în 2021 la 2.550 de lei brut pe lună în 2022, respectiv o creştere de 10,9%. Peste 1,2 milioane de salariaţi din România, adică un sfert din total, câştigă salariul minim pe economie.

    • Act normativ: Hotărârea Guvernului nr. 1071/2021 (Monitorul Oficial 950 din 5 octombrie 2021).

    Sursă: ZF, Ministerul Muncii, Tax Focus- Emilian Duca

  • Când sustenabilitatea stă la aceeaşi masă cu businessul. Ce este agricultura regenerativă şi cum funcţionează ea? În timp ce produci şi îţi îndeplineşti misiunea de a hrăni populaţia, regenerezi solul

    Circa 30% din gazele cu efect de seră din atmosferă vin din agricultură, de la sămânţă, la transport, comercializare şi depozitare. E vorba de tot lanţul de producţie, spune Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Cercetare în Permacultură.

    „De aceea, e nevoie de o tranziţie de la convenţional la regenerativ. În timp ce produci şi îţi îndeplineşti misiunea de a hrăni populaţia, regenerezi solul”, explică el.

    Institutul, care este la bază un ONG, deţine o fermă în judeţul Dâmboviţa unde mizează pe modelul agriculturii regenerative. E vorba de un teren de 5 hectare, suprafaţă din care doar o parte e cultivată cu legume, pe restul fiind, momentan, plantată lucernă.

    „La ferma Sol şi Suflet construim un model de producţie regenerativ-organic pe care să îl dăm mai departe generaţiei viitoare de fermieri. Încercăm să răspundem la toţi indicii de performanţă, economici, sociali, de mediu. Vrem să avem o reţea de astfel de ferme în România. Âsta e obiectivul nostru şi totul pleacă de la modelul de producţie.”

    Ce face Sol şi Suflet e ceva diferit şi de agricultura convenţională şi de cea ecologică. Sunt folosite alte tehnici, alte unelte.

    După atâţia ani de agricultură, există în Europa o eroziune severă a solului pe o suprafaţă similară cu cea a Greciei Asta înseamnă că terenul nu mai dă randament şi trebuie să faci ceva să-l readuci la viaţă.
    „Asta e şi esenţa agriculturii regenerative, ne bazăm pe faptul că solul e un organism viu. Trebuie să găsim tehnicile care fac ca solul să se autoregenereze. Noi suntem nişte îngrijitori ai acestui pământ.”

    Există tehnologii şi strategii de management pentru asta. În timp ce produci, poţi creşte fertilitatea, poţi să sechestrezi carbon în sol şi atunci reduci gazele cu efect de seră. Totul cu acelaşi impact financiar.

    „Miza noastră la Sol şi Suflet e să facem o agricultură care oricum bifează indicii de performanţă economică. Pentru că altfel e doar un vis şi nu putem răspândi acest model de producţie. Tranziţia e deja definită de Comsisia Europeană, Green New Deal e deja public.”

    Institutul de Cercetare în Permacultură a mai avut proiecte în domeniu precum Grădina din Curtea Şcolii, Grădinărit urban sau Grădinescu – o reţea de grădini urbane din România, acest proiect fiind făcut la invitaţia Kaufland România. În 2017, Institutului de Cercetare în Permacultură a implementat zece grădini urbane din iunie până în decembrie.

    De altfel, Kaufland a susţinut financiar, cu 260.000 de euro, proiectul fermei Sol şi Suflet din Dâmboviţa.

    “Institutul e ONG, înfiinţat în 2015, misiunea fiind să avem cât mai multe centre de practică şi învăţare în permacultură şi agricultură regenerativă în România. Uşor-uşor, ne îndreptăm spre a ne îndeplini obiectivele şi misiunea.”

     

     

  • Sprijin de 300 de milioane de euro pentru IMM-urile din agricultură

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat vineri că va finanţa, prin Programul Operaţional Competitivitate, microgranturi şi granturi pentru capital de lucru în valoare de 300 milioane euro destinate IMM-urilor din domeniul agriculturii.

    MIPE a publicat, vineri, în consultare publică proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru IMM-urilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, iniţiat împreună cu Ministerul Agriculturii şi şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT).

    Potrivit unui comunicat al MIPE, administratorul schemei de ajutor de stat va fi MAT în parteneriat cu agenţiile pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului.

    „Acordarea finanţărilor face parte din pachetul de măsuri <Sprijin pentru România>, adoptat de Guvernul României şi vizează reducerea impactului semnificativ generat de creşterea preţurilor la produsele de bază şi derivatele acestora, precum şi acordarea de sprijin pentru redresarea întreprinderilor din domeniul agriculturii, pisciculturii, acvaculturii şi industriei alimentare, unele dintre cele mai afectate de efectele pandemiei COVID-19”, se arată în comunicat.

    Pentru acordarea de microgranturi este alocată suma de 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru este alocat un buget de 250 milioane euro.

    Conform proiectului, vor putea beneficia de aceste ajutoare de stat: IMM -uri, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale, societăţi cooperative agricole, cooperative agricole, grupuri şi organizaţii de producători şi întreprinderi familiale.

    Microgranturile vor fi în valoare de 5.000 euro, iar valoarea granturilor pentru capital de lucru va fi stabilită în funcţie de cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, astfel:

    -5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 şi 13.500 euro;
    -15% din cifra de afaceri, fără a depăşi valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro;
    -max. 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro.