Epicentrul seismului de 7,5 grade a fost în Munţii Hindu Kush, la frontiera Afganistanului cu Pakistanul.
Potrivit celor mai recente date, cel puţin 228 de persoane au murit în Pakistan, iar alte 1.000 au fost rănite.
În Afganistan s-au raportat 33 de morţi şi peste 200 de persoane rănite, iar în Kashmirul indian au murit două persoane.
Bilanţul precedent era de 129 de morţi în Afganistan, Pakistan şi India.
Cel puţin 12 eleve au murit într-o busculadă în timp ce încercau să iasă din clădirea şcolii din cauza cutremurului, în provincia Takhar, din Afganistan. Alte 30 de eleve au fost rănite, fiind transportate la spitalul din provincia Takhar, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului provinciei Takhar, Sonatullah Taimor.
Centrul de Geologie din SUA a evaluat cutremurul din sudul Asiei de luni la o magnitudine de 7,7, epicentrul său fiind localizat în provincia Badakhshan, din nordul Afganistanului, aflată la graniţă cu Tadjikistan şi cu China.
Potrivit Centrului de Geologie din SUA, cutremurul a avut o adâncime de 213 kilometri şi s-a produs la 73 de kilometri de capitala provinciei Badakhshan, Fayzabad.
“Au fost raportate victime şi pagube” în multe zone din Badakhshan, a precizat Abdullah Humayoon Dehqan, directorul de management al dezastrelor naţionale din provincia Badakhshan.
Accesul la electricitate a fost întrerupt în aproape toată regiunea capitalei afgane, Kabul, unde cutremurul a fost resimţit pentru 45 de secunde, timp în care clădirile s-au deplasat, pereţii au crăpat şi maşini au fost răsturnate. Autorităţile din capitala afgană nu pot fi contactate din cauza că accesul la mijloacele de comunicare este în continuare restricţionat în toată ţara.
Cutremurul a fost resimţit şi în Pakistan, potrivit unui oficial al Departamentului de Meteorologie, Zahid Rafiq. În Islamabad, clădirile s-au deplasat şi s-a creat panică pe străzi, în timp ce oamenii erau evacuaţi din clădiri.
Cel puţin cinci persoane au murit în nord-vestul Pakistanului şi peste 100 de oameni au fost răniţi în urma prăbuşirii clădirilor în provincia Khyber Pakhtunkhwa, potrivit unui oficial din cadrul echipelor de intervenţie, Mohammad Bilal.
În regiunea de sud a Asiei, s-au mai produs cutremure puternice de magnitudini asemănătoare.
În 2005, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,6 au murit 75.000 de persoane.
În luna aprilie a acestui an, în Nepal a avut loc cel mai mare cutremur din istoria ţării, fiind înregistrate 9.000 de decese şi peste 900.000 de gospodării distruse sau avariate.
“Simt că mulţi aliaţi sunt dispuşi să rămână mai mult timp dacă va fi nevoie”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Deşi forţele afgane au recucerit oraşul strategic Kunduz, din nordul ţării, ocuparea sa pentru scurt timp de către talibani, luna trecută, a subliniat preocupările privind capacităţile forţelor de securitate afgane, antrenate de NATO.
Secretarul american al Apărării, Ashton Carter, le-a cerut aliaţilor, în cursul întâlnirii, să ia în considerare menţinerea unui nivel mai mare al trupelor, pentru a oferi mai mult timp necesar antrenării forţelor afgane.
El a precizat ulterior că “mai multe ţări au indicat că sunt dispuse să-şi schimbe planurile”.
“Acum trebuie să vedem cum vom proceda şi dacă vom rămâne mai mult timp”, a declarat ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen.
Conform planului actual, Statele Unite îşi vor reduce nivelul trupelor la 1.000 de militari după 2016, dar acest aspect este în curs de revizuire. Carter şi comandantul militar american din Afganistan, generalul John Campbell, insistă pentru menţinerea unui nivel mai mare al trupelor.
Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS
Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.
Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.
În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.
Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.
Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.
Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.
Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.
Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.
În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.
Cum au apărut Talibanii.
În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.
Talibanii au păstrat tăcerea, în timp ce luptele continuau joi.
Cucerirea oraşului a reprezentat o lovitură importantă pentru preşedintele Ashraf Ghani, care marchează un an de când a fost ales în funcţie.
Militari afgani au preluat controlul asupra biroului guvernatorului, biroului şefului poliţiei şi sediului agenţiei de informaţii, a declarat pentru BBC Afghan Sayed Sarwar Hussaini, un purtător de cuvânt al şefului poliţiei din Kunduz. “Cadavre de talibani zac peste tot”, a spus el.
Pe reţele de socializare au fost postate imagini cu forţe guvernamentale în oraş, despre care Sediq Sediqqi, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, afirmă că a fost “golit” de insurgenţi.
Locuitorii din Kunduz erau neliniştiţi după o noapte de bombardamente şi în urma unor informaţii potrivit cărora militanţii au creat puncte de control şi au plasat mine pe drumuri, pentru a împiedica oamenii să plece iar trupele să intre în oraş.
Potrivit unor informaţii de presă, bărbaţi şi băieţi din oraş ar fi obligaţi să lupte alături de talibani, care au confiscat echipament, muniţie şi vehicule de poliţie şi au jefuit bănci.
Forţe străine
Armata americană (US Army) a confirmat că forţe speciale şi consilieri militari americani şi din cadrul NATO se află în zonă, dar a negat că sunt implicate în confruntări pe teren. “Însă este vorba despre situaţii periculoase, iar dacă vor fi nevoiţi să se apere o vor face”, a declarat un purtător de cuvânt.
Situaţia la fortul strategic de la Kunduz, situat pe un deal, capturat de către talibani miercuri, era neclară.
Militanţi au asediat fortăreaţa Bala Hisar timp de două zile, iar aproximativ 200 de membri ai personalului afgan de securitate au abandonat poziţia după ce au rămas fără hrană şi muniţie, potrivit unor oficiali afgani din domeniul securităţii.
De asemenea, în ultimele zile au apărut informaţii despre confruntări în provincia vecină Baghlan, unde o fostă bază NATO ar fi vizată de un atac susţinut.
Lupte s-ar purta şi în unele districte din provincia Takhar, la est de Kunduz, potrivit unor informaţii. Talibanii au revendicat, în plus, că au cucerit un district din provincia Farah (vest).
Potrivit unui corespondent BBC, talibanii încearcă să deschidă fronturi multiple, pentru a distrage atenţia militarilor afgani de la Kunduz.
Capturarea oraşului a consolidat, pe de altă parte, poziţia noului lider taliban, mollahul Mansour, a cărui succesiune a fost contestată de o parte a mişcării.
Atac surpriză
Kunduzul, care are o populaţie de aproximativ 300.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari oraşe afgane, iar ca nod de transport pentru nordul ţării deţine o importanţă strategică. El este, de asemenea, grânarul regiunii şi deţine resurse minerale semnificative.
Militanţii şi-au intensificat violenţele în întreaga ţară după ce NATO şi-a încheiat misiunea de luptă în Afganistan, în decembrie anul trecut, menţinând o forţă “reziduală” de aproximativ 13.000 de oameni care să ofere formare forţelor afgane şi să participe la operaţiuni împotriva terorismului.
Aproximativ 10.000 de membri ai acestei forţe sunt americani, iar această criză a sporit unele temeri cu privire la intenţia Washingtonului de a-şi retrage şi mai mulţi oameni. Astfel, unii comandanţi militari ar dori să menţină câteva mii de oameni în Afganistan după 2016.
În provincia Kunduz au avut loc o serie de atacuri, începând din aprilie, în contextul în care talibanii îşi unesc forţele cu alţi insurgenţi.
Atacul din noaptea de luni spre marţi a fost rapid şi a luat forţele afgane prin surpriză.
Luptători puternic înarmaţi au luat oraşul cu asalt, în câmp deschis, din mai multe direcţii, ajutaţi de către militanţi infiltraţi, care au pătruns în oraş cu ocazia recentele sărbători.
Ei au copleşit rapid mai multe puncte de control ale poliţiei, care apărau perimetrul oraşului, după care au înaintat spre centru.
“O bază a coaliţiei a fost atacată vineri, 7 august. Un militar NATO şi doi insurgenţi au murit în schimbul de focuri”, a declarat colonelul american Brian Tribus, un purtător de cuvânt al NATO.
În atacul care a vizat Baza militară Integrity, situată în apropierea aeroportului din Kabul, au murit şi opt agenţi de securitate afgani.
Într-un alt atac comis vineri la Kabul, cel puţin 15 oameni au murit, iar alţi aproximativ 300 au fost răniţi. Un camion-capcană a explodat la intrarea într-o bază militară din capitala Afganistanului, în apropierea unor blocuri de locuinţe, în cartierul Shah Shaheed. Distrugerile provocate au fost de mare amploare chiar şi pentru standardele sumbre de la Kabul. Mai multe clădiri s-au prăbuşit, iar numeroase vehicule au fost distruse. Explozia a generat un crater cu diametrul de câţiva metri.
Autorităţile afgane au interzis vânzarea puştilor Kalaşnikov şi a altor arme de jucărie, după ce acestea au rănit mai mult de 100 de persoane în timpul ceremoniilor care au marcat sfârşitul Ramadanului.
Armele de jucărie care trag cu gloanţe de cauciuc sau de plastic sunt foarte populare în rândul copiilor afgani, iar vânzările cresc semnificativ la sfârşitul Ramadanului.
Peste 100 de copii şi adolescenţi au suferit răni la ochi în ultimele trei zile de festivităţi, care s-au încheiat duminică, potrivit Ministerului afgan de Interne.
“Ministrul de Interne, Nur ul-Haq Ulumi, a ordonat forţelor de poliţie să confişte toate armele de jucărie … care pot duce la traume fizice şi psihice”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Guvernul afgan încearcă să reducă influenţa acestor jucării asupra tinerilor din ţară, unii analişti apreciind că există o legătură între jocurile de război din copilărie şi violenţa adulţilor.
Un bancher în madagascar, un specialist în servicii de facility management în india, un somelier format într-un restaurant cotat cu trei stele michelin din caraibe sunt doar câţiva din românii care şi-au construit cariere solide în ţări care atrag mai puţini profesionişti decât ţările dezvoltate. în mozambic, madagascar, kenya, malawi, ghana, liberia, sierra leone sau india, viaţa de zi cu zi şi construcţia unei cariere diferă radical de ce se întâmplă în românia şi, într-un cadru mai larg, în europa. care sunt experienţele de până acum, ce i-a determinat să aleagă aceste ţări, care sunt plusurile şi minusurile acestor alegeri povestesc bancherul, somelierul şi specialistul în facility management.
Sunt singurul director de bancă din Madagascar care nu are gardă de corp, colegii mei se distrează spunând că majoritatea gărzilor de corp ar trebui să fie protejate de mine pentru că îmi ajung până la umăr. Ne distrăm pe tema asta, dar am încercat, la fel cum am procedat pe vremuri şi în Afganistan, o variantă de «camuflaj»“, spune Adrian Chindriş, care povesteşte, într-o zi călduroasă de vară, pentru Business Magazin, experienţa sa de bancher în Madagascar. A venit în ţară în concediu, pentru că „în fiecare an am trei-patru săptămâni de concediu, dar pentru asta trebuie să renunţ la multe weekenduri libere din timpul anului“, explică el relaxat, cumva cumpănit, poate o reminiscenţă a originii sale de clujean sau poate apanajul profesiei de bancher.
Chindriş este unul din cele câteva zeci sau poate chiar sute de români care au mandate în ţări în care conaţionalii noştri sunt mai puţin întâlniţi în comparaţie cu destinaţiile ca SUA, Canada sau Europa. În Madagascar, de pildă, nu numai că nu există o comunitate de români, dar nici nu „există vreunul de care să ştiu eu,“ spune Chindriş. Adaugă că un român a avut, totuşi, un mandat de câteva luni în cadrul Orange în Madagascar. Ţara are rezonanţă la nivel mondial mai degrabă mulţumită seriei de filme „Pinguinii din Madagascar“, dar acolo nu există nici zebre, nici lei şi cu atât mai puţin pinguini. De fapt, singurul personaj real este lemurianul King Julien. „Este o ţară extraordinar de săracă, de coruptă, o fostă colonie franceză. Un loc în care un român se adaptează repede, pentru că dreptul francez este prezent şi acolo, ca şi la noi.
Forma sistemelor economice şi sociale seamănă cu cea de la noi. Au un trecut socialist căruia nu vor să-i spună comunism, dar recunosc clădirile, construcţii ministeriale de tip sovietic“, spune Adrian Chindriş, care de doi ani deţine funcţia de CEO al Accés Banque Madagascar. Spune că s-a gândit cam zece minute înainte de a accepta postul, dar a cântărit faptul că nu era la primul contact cu o ţară exotică.
După ce şi-a încheiat în 2010 mandatul de conducere a instituţiei de microfinaţare CAPA Finance (acum Patria Credit) pe piaţa românească, a urmat o perioadă în care s-a concentrat pe consultanţă în microcreditare, creditare rurală, finanţare IMM, eficientizare de procese şi de management. Iar proiectele pentru care a lucrat l-au purtat în Africa de Est şi de Sud, în Afganistan, Georgia şi Zambia, perioada cuprinsă între 2010 şi 2013 fiind cea în care a avut misiuni de la câteva săptămâni la şase luni. Banca pe care o conduce acum este, conform estimărilor, pentru că nu există date oficiale, a cincea din sistem în funcţie de active, plasate în jurul a 30 de milioane de euro, în creştere cu 27% în 2014 şi cu 21% în 2013, an în care a preluat mandatul. În acelaşi interval şi numărul de clienţi a crescut de la 28.000 la 34.000, cea mai mare pondere (peste 90%) fiind reprezentată de aşa-numiţii clienţi micro, cu activităţi în agricultură sau în zona urbană, în comerţ sau servicii medicale.
Valoarea medie a unui credit se plasează în jurul a 800 de euro, aprobarea se face în două, maxim, trei zile; „Nu folosim documente financiare, ci doar de identificare, dovada vecinătăţii, avem tehnicile noastre de înlocuire a documentelor pe care în România, de exemplu, un mic antreprenor trebuie să le ofere băncii“. De regulă, creditul se rambursează, prin plăţi lunare, între 9 şi 12 luni, iar din acest punct de vedere, arată Chindriş, nu e nimic diferit faţă de România. Dar în rest, diferenţele sunt enorme.
”Îmi îndrept gândurile către militarii noştri răniţi în Afganistan. Sunt alături de ei în aceste momente de grea încercare şi le doresc însănătoşire grabnică. Asigur familiile celor răniţi că militarii noştri vor primi cele mai bune îngrijiri medicale”, a transmis preşedintele Iohannis printr-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Patru militari români care acţionează în cadrul misiunii “Resolute Support” din Afganistan au fost răniţi, joi dimineaţă, în jurul orei 9.00, în urma exploziei unei maşini-capcană, aceştia aflându-se într-o misiune de patrulare, anunţă Ministerul Apărării.
În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor la faţa locului şi au fost transportaţi la spitalul din Kandahar, unde se află internaţi în stare stabilă, precizează MApN.
Militarii executau o misiune de patrulare terestră, la aproximativ opt kilometri Sud-Est de Baza militară de la Kandahar.
Atacul a vizat angajaţii guvernamentali care îşi aşteptau salariile. Cel puţin 33 de persoane au fost ucise şi alte 100 rănite.
Explozia a avut loc în faţa băncii, a precizat şeful poliţiei din regiune, Fazel Ahmad Sherzad. El a explicat că deflagraţia a fost provocată de un atacator sinucigaş pe o motocicletă.
Angajaţii guvernamentali şi personalul militar aşteptau pentru a-şi ridica salariile în faţa New Kabul Bank, unde a avut loc explozia, a precizat Sherzad.
Atacul nu a fost încă revendicat, iar poliţia a anunţat că a descoperit o altă bombă în apropiere şi a distrus-o printr-o explozie controlată.