BusinessMagazin

Tag: adolescenti

  • Ce scriu adolescenţii de azi în social media. Topul postărilor din 2016

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX
     

  • Un parlamentar vrea să le ia adolescenţilor una dintre cele mai mari plăceri

    Este vorba despre o iniţiativă care îi vizează pe toţi copiii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.

    Aceştia nu vor mai putea să cumpere sucuri care conţin zahăr, dacă un proiect depus în Parlament devine lege. Iniţiatorul mai vrea ca pe ambalaje să existe avertismente, la fel ca pe pachetele de ţigări, cât şi o taxă care să crească preţul acestor produse.

    Un pahar de suc de 250 de mililitri conţine nu mai puţin de zece cuburi de zahăr. Aproape dublu faţă de cât are nevoie un copil într-o zi. De aceea, un deputat vrea ca pe sticlele şi cutiile de suc să existe avertismente, dar şi scumpirea acestor produse, scrie botosaneanul.ro

    Gheorghe Udrişte, iniţiatorul legii – sucurile cu zahăr interzise copiilor: „Aplicarea pe recipienţi care conţin asemenea băuturi a unor anunţuri de avertizare în sensul că, de exemplu, zahărul dăunează grav sănătăţii. În sensul că nu este permis copiilor sub 16 ani.”
    Şerban Damian, nutriţionist: „E bine să se înţeleagă că un consum ocazional nu dăunează. E vorba de cantitate şi de frecvenţa consumului”.

  • Un parlamentar vrea să le ia adolescenţilor una dintre cele mai mari plăceri

    Este vorba despre o iniţiativă care îi vizează pe toţi copiii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.

    Aceştia nu vor mai putea să cumpere sucuri care conţin zahăr, dacă un proiect depus în Parlament devine lege. Iniţiatorul mai vrea ca pe ambalaje să existe avertismente, la fel ca pe pachetele de ţigări, cât şi o taxă care să crească preţul acestor produse.

    Un pahar de suc de 250 de mililitri conţine nu mai puţin de zece cuburi de zahăr. Aproape dublu faţă de cât are nevoie un copil într-o zi. De aceea, un deputat vrea ca pe sticlele şi cutiile de suc să existe avertismente, dar şi scumpirea acestor produse, scrie botosaneanul.ro

    Gheorghe Udrişte, iniţiatorul legii – sucurile cu zahăr interzise copiilor: „Aplicarea pe recipienţi care conţin asemenea băuturi a unor anunţuri de avertizare în sensul că, de exemplu, zahărul dăunează grav sănătăţii. În sensul că nu este permis copiilor sub 16 ani.”
    Şerban Damian, nutriţionist: „E bine să se înţeleagă că un consum ocazional nu dăunează. E vorba de cantitate şi de frecvenţa consumului”.

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Doi puşti de 14 ani au venit cu o idee de afacere surprinzător de simplă. Au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • Doi puşti de 14 ani au venit cu o idee de afacere surprinzător de simplă. Au obţinut o finanţare de 50.000 de dolari

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • Ce seriale ne-au impresionat în 2016

    The Night Of este un serial poliţist care îl are ca personaj central pe Nasri Khan, un tânăr care ajunge într-o situaţie extrem de nefericită. Naz, aşa cum este alintat tânărul, fură taxiul tatălui său pentru a ajunge la o petrecere; pe drum el întâlneşte o domnişoară cu obiceiuri îndoielnice şi petrece noaptea cu ea. Când se trezeşte, o găseşte pe fată ucisă şi de aici începe o serie de probleme. Naz face toate greşelile pe care ar putea cineva să le facă în situaţia dată; vorba unui coleg de redacţie: „Zici că nu s-a uitat în viaţa lui la un film poliţist”.

    Pilotul a fost extrem de bine realizat şi m-a ţinut în tensiune până spre final; nu acelaşi lucru pot spune şi despre al doilea episod (singurele care au apărut până la data scrierii acestui articol), care are însă meritul de a dezvolta povestea protagoniştilor. Este un serial bun, care are potenţial – rămâne de văzut dacă producătorii vor profita de recenziile bune de până acum.

    Un alt serial nou este Billions, care aduce la un loc actori de primă mână, precum Damien Lewis şi Paul Giamatti. Este o dramă, care detaliază lupta dintre miliardarul Bobby Axelrod (Lewis) şi unul dintre cei mai buni procurori din New York – Chuck Rhoades (Giamatti). Acuzat de speculă şi manipularea bursei, Axelrod încearcă prin orice metodă să scape de ancheta care îl vizează, dar procurorii găsesc noi şi noi motive de a-l pune sub acuzare.

    Billions nu e un serial foarte alert, dar interpretarea de excepţie a actorilor îl face să se numere printre favoriţii la premiile Emmy. Primul sezon a avut un final extrem de bine realizat, care ne-a făcut să aşteptăm cu nerăbdare sezonul doi, confirmat pentru anul 2017.

    Ballers este un nou serial produs de HBO, care se vrea un soi de cronică a vieţii de fotbalist profesionist. În rolul principal îl regăsim pe Dwayne „The Rock” Johnson, care se apropie de limitele superioare ale talentului său actoricesc. El îl interpretează pe Spencer Strasmore, un fost jucător de fotbal american transformat în manager financiar; alături de el stă Joe (Rob Corddry, pe care îl veţi recunoaşte din Pain & Gain sau What Happens in Vegas), omul care l-a angajat pentru contactele sale din trecut.

    Serialul este bine realizat şi are multe momente amuzante, iar formatul de 30 de minute este inspirat; sezonul 2 a debutat recent pe HBO, aşa că nu trebuie să vă mulţumiţi doar cu cele zece episoade ale primei serii.

    Trebuie să amintesc şi de Mr. Robot, povestea unui hacker care în timpul zilei lucrează pentru o companie respectabilă de software, iar noaptea pune beţe în roată răufăcătorilor cibernetici. Chiar dacă a ajuns la al doilea sezon, Mr. Robot e un serial încă proaspăt; primele două episoade ale sezonului 2 s-au îndepărtat puţin de elementele tehnice prezentate anterior, dar aduc în faţă latura întunecată a personajului principal, interpretat de excelentul Rami Malek (Need for Speed, Night at the Museum). Un alt nume important din distribuţie este Christian Slater (The Name of the Rose, True Romance).

  • EY: Generaţia Z are deja aşteptări clare privind viitorul loc de muncă

    Adolescenţii care păşesc astăzi pe piaţa muncii sau pe băncile facultăţii au deja aşteptări bine conturate privind traseul lor profesional şi mediul în care doresc să lucreze. EY a intervievat în cadrul studiului Global generations 3.0 peste 3,200 de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, cunoscuţi de asemenea ca Generaţia Z , privind factorii de încredere importanţi pentru ei în luarea deciziilor de angajare pe viitor. Două treimi dintre aceştia (66%) pun cel mai mare preţ pe echitatea privind remuneraţia, promovarea şi oportunităţile de învăţare la viitorul loc de muncă, arată cercetarea EY.

    Majoritatea respondenţilor la nivel global (58%) declară că experienţa de lucru a părinţilor lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.

    De cealaltă parte, cei care spun că experienţa părinţilor a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: “părintele nu a primit o mărire de mulţi ani” (39%); “părintele nu îşi agreează sau nu are încredere în şeful său” (33%); “părintelui nu îi place locul de muncă”; “nu îşi agreează / nu are încredere în colegi” (30% fiecare); şi “nu agreează / nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenţi resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori atunci când părinţii lucrează pentru o companie care a concediat angajaţi în urma unei restructurări.

    Cei mai importanţi cinci factori indicaţi de respondenţii din Generaţia Z pentru a avea încredere într-un şef sunt: “mă tratează cu respect” (71%); “are un comportament etic” (65%); “remunerează şi promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcţie de gen, etnie sau mod de gândire” (64%); “comunică deschis şi transparent” (62%); şi “ia decizii înţelepte de business” (61%).

  • AVERTISMENTUL unui psiholog: Pokemon go generează un comportament autist

    Pokemon Go, cel mai popular joc la ora actuală, a ajuns şi în România, iar pokemania a pus deja stăpânire pe amatorii de jocuri video, însă psihologii atrag atenţia asupra efectelor negative, pornind de la dependenţă şi până la un comportament autist.

    Contactat de MEDIAFAX, psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat psihologia la Oxford şi care lucrează de ani de zile în domeniu, în România, inclusiv cu adolescenţi, spune că e prea devreme să putem măsura efectele jocului, însă putem deduce, din experienţa jocurilor video, că va avea un efect similar asupra psihicului jucătorilor. „Astfel de jocuri sunt foarte atrăgătoare, îţi captează atenţia, „captivant” este cel mai potrivit cuvânt pentru Pokemon Go. Practic, este un joc atât de captivant încât ajungi să ignori realitatea din jurul tău, nu este ca o carte, spre exemplu, care este un obiect static, îţi pune mintea în mişcare dar nu interacţionează cu tine. Jocul, în schimb, prin asta atrage, prin interacţiune, prin feedback şi stimulează dorinţa naturală de a explora, de a cerceta, şi curiozitatea. Este util pentru persoanele care suferă de anxietate, care se izolează social stând numai în casă. Ceea ce face un astfel de joc este să-ţi schimbe dispoziţia mentală pe moment”, a explicat Copăceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A murit pentru că a bătut la uşa greşită. Cazul cu care poliţia americană nu s-a mai confruntat până acum

    Doi adolescenţi de 15 ani din Chicopee (statul Massachusetts) au băut mai multe sticle de alcool, după care au plecat să îşi caute un prieten. Ajunşi în faţa unei uşi care semăna cu a prietenului lor, aceştia s-au apropiat, iar unul dintre ei a bătut la uşă. Iar acest lucru i-a fost fatal.

    Deocamdată, adolescentul de 15 ani nu a fost identificat, iar poliţia caută în continuare răspunsuri, autorităţile precizând că nu s-au mai confruntat cu un asemenea caz, scrie Washington Post.

    Află aici ce s-a întmplat după ce tânărul a bătut la uşă. Cazul cu care poliţia americană nu s-a mai confruntat până acum