BusinessMagazin

Tag: administrator

  • Administratorul unui complex hotelier din Eforie Sud, cercetat pentru evaziune fiscală

    Poliţiştii constănţeni, împreună cu inspectori ai ANPC, au făcut, vineri, verificări la mai multe unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică din staţiunea Eforie, unde au dat amenzi şi au ridicat mai multe kilograme de produse din carne şi carne, care erau expirate sau depozitate în mod necorespunzător.

    Pentru abaterile constatate, două dintre unităţile controlate au fost amendate cu câte 20.000 de lei, iar activitatea de alimentaţie publică a acestora a fost suspendată până la remedierea deficienţelor.

    De asemenea, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au întocmit dosar penal pentru evaziune fiscală pe numele unui bărbat de 63 de ani, administrator al unui complex hotelier din Eforie Sud.

    Anchetatorii au stabilit că acesta nu a înregistrat în evidenţele contabile sumele încasate de la turişiti între 4 iunie şi 13 august, în valoare de peste 70.000 de lei.

    Totodată, acelaşi complex comercial a subînchiriat diferite spaţii comerciale, încasând 21.500 de euro, pe care nu a declarat-o organului fiscal teritorial.

     

  • Reinventarea produselor de lux

    “Dacă aş putea să aleg câte ceasuri îmi doresc, aş cumpăra cel puţin 20 de ceasuri din magazin, dar preferatul meu în acest moment este acest Vacheron din aur“, povesteşte Max Igor Müller, administratorul reţelei româno-elveţiene de bijuterii şi ceasuri de lux Helvetansa, în timp ce înlocuieşte modelul Vacheron Constantin de pe mâna sa cu ceasul său mai simplu, cu spate transparent ce permite vizualizarea mecanismului, marca Baume & Mercier.

    Max Igor Müller este de trei ani responsabil de activităţile companiei Helvetansa, care operează prin două magazine în Bucureşti şi o reprezentanţă în Mamaia şi care a avut venituri de 2,2 milioane de euro anul trecut. Müller şi-a asumat misiunea de a reorganiza activitatea firmei după ce anterior a lucrat timp de patru ani ca manager pentru o companie din industria modei din Hong Kong şi încă şase ani în calitate de consultant pentru compania-mamă a Helvetansa, La Boutique Suisse, fiind responsabil de managementul punctelor de distribuţie ale companiilor din Polonia, Cehia, România şi Rusia, perioadă în care a fost şi brand manager pentru mărci precum Vulcain, Pilgrim, Carl F. Bucherer, Davidoff şi Viceroy pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Rusia.

    Micile îmbinări sub forma semnului maltez ale brăţării, mişcarea fină a mecanismului şi mai ales faptul că este alcătuit în totalitate din aur roşu fac din ceasul preferat al lui Müller şi cea mai scumpă piesă din magazin, cu un preţ care se ridică la 60.000 de euro. „Mi-ar plăcea să cumpăr şi alte ceasuri, dar problema cu un astfel de hobby este că e foarte scump.“

    La fel au considerat probabil şi românii pasionaţi de ceasuri şi cu dare de mână, care, înainte de 2008, nu puneau prea multe întrebări legate de bani şi cumpărau cele mai speciale piese din magazine. Acum, chiar şi aceştia au întors foaia. „Segmentul de lux a fost extrem de afectat. Dacă în trecut am vândut piese foarte scumpe, precum ceasuri cu mecanism tourbillon ale căror preţuri ajungeau la 250.000 de euro, iar media preţurilor era de 20-25.000 de euro, după 2008 preţul pentru cele mai scumpe ceasuri a scăzut la 50-60.000 de euro, iar preţul mediu al ceasurilor vândute este de 10.000 de euro“, explică Müller schimbarea uriaşă a industriei în care activează.

    Până la izbucnirea crizei, Helvetansa vindea anual şase-opt ceasuri cu mecanism tourbillon cu un preţ mediu de 150.000 de euro anual. După 2008, nu a mai vândut niciunul. Vânzările slabe s-au reflectat în afacerile magazinelor din Bucureşti, din apropierea Pieţei Revoluţiei şi de pe Calea Victoriei, dar şi în cadrul reprezentanţei Helvetansa deschise în cadrul hotelului Vega din Mamaia. În 2009, veniturile companiei ajunseseră la 19,1 milioane de lei (aproximativ
    4,2 milioane de euro), iar în 2010 s-au înjumătăţit, pierderile companiei ajungând la 2,1 milioane de lei (cca 500.000 de euro).

    Dezechilibrul a fost principalul motiv pentru care Max Igor Müller a preluat rolul de administrator al companiei româno-elveţiene. A continuat astfel demersul început de tatăl său în urmă cu două decenii, când compania La Boutique Suisse a acceptat să livreze lui Adrian Stoican, fondatorul afacerii Helvetansa, primul lot de ceasuri elveţiene de pe piaţa autohtonă, format din mărcile Doxa şi Candino. Cumpărătorii români au fost receptivi la lux, iar Helvetansa a ajuns să importe treptat Tissot, Longines, Ebel, Hermès, IWC, Vacheron Constantin, Piaget, Cartier, Daniel Roth, ajungând să aibă un portofoliu format din 25 de branduri, la care se alătură alte câteva mărci de bijuterii: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, Pilgrim sau Ti Sento.

    Ca urmare a declinului economic, fondatorul a ieşit din afacere, iar Helvetansa a fost integrată total în afacerea societăţii elveţiene La Boutique Suisse. „Greşeala noastră a fost că nu am acumulat rezerve în perioada de boom, însă am căutat soluţii pentru a ne păstra deschise uşile“, explica Müller. Cea mai dificilă decizie pe care a luat-o a fost închiderea primului magazin Helvetansa, deschis în 1996, care implica şi concedierea angajaţilor de acolo. „Nu a fost deloc uşor, dar am reuşit să echilibrăm astfel situaţia, iar perspectivele sunt mai pozitive decât în urmă cu câţiva ani“.

    Optimismul lui Müller reiese din vânzările din prezent: Helvetansa vinde între 500 şi 1.000 de ceasuri de peste 5.000 de euro anual, un rezultat încă departe de cele de dinaintea crizei, dar satisfăcător comparativ cu ce s-a întâmplat în timpul acesteia.

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogaţi români, a preluat de curând clubul de fotbal Rapid, urmând să devină acţionar unic.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

     

  • Bernie Ecclestone: Am fost un pic idiot să plătesc o sută de milioane de dolari

    Cu toate acestea, Ecclestone, care şi-a reafirmat nevinovăţia, a precizat că este bucuros că a scăpat de acuzaţii.

    “În final, ce s-a întâmplat este şi bine, şi rău. Bine este că judecătorul a spus, mai mult sau mai puţin, că am fost achitat, iar ei (n.r. – procurorii) chiar nu au avut un caz. Deci am fost un pic idiot să fac ce am făcut ca să rezolv. Oricum, este făcut şi terminat, deci e bine. Sunt mulţumit, totul este în regulă. Asta îmi permite acum să fac ce ştiu cel mai bine, să conduc Formula 1. M-am retras din motive evidente, dar mă voi întoarce. Totul a revenit la normal”, a spus Ecclestone, pentru Press Association Sport, citată de planetf1.com.

    Bernie Ecclestone, “omul care a construit Formula 1 timp de trei decenii, singurul care ştie tot despre acest sport”, după cum îl caracterizează fostul pilot Niki Lauda, îşi poate relua acum locul în fruntea Marelui Circ. Din cauza acestei proceduri judiciare, britanicul de 83 de ani a fost nevoit să se retragă din Consiliul de Administraţie al Delta Topco, societatea care deţine astăzi drepturile comerciale ale Formulei 1 şi la care acţionarul principal este CVC Partners. Însă el şi-a continuat activitatea executivă în cadrul Formula One Management (FOM), componenta operaţională a Delta Topco în Formula 1.

    Tribunalul din Munchen a anunţat, marţi, că a pus capăt procesului de corupţie în care era judecat Bernie Ecclestone, în schimbul achitării sumei de o sută de milioane de dolari (74 milioane de euro) de către omul de afaceri britanic, un record în Germania.

    Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record.

    Din 100 de milioane de dolari, 99 de milioane vor reveni Landului Bavaria, iar un milion va intra în contul unei fundaţii pentru ajutorarea copiilor. Termenul de plată este de o săptămână.

    Ecclestone, 83 de ani, a scăpat astfel de o eventuală condamnare, rămânând cu cazierul nepătat. El risca până la zece ani de închisoare dacă era găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noul director de achiziţii şi logistică al Hidroelectrica

     Cerchez a fost selectat pentru acest post în cadrul proiectului de recrutare a managerilor Hidroelectrica derulat de Euro-Insol şi Hidroelectrica în anul 2013 cu firma Pedersen&Partners, unde s-a clasat pe primul loc.

    Din octombrie 2009 şi până la angajarea la Hidroelectrica a fost director de achiziţii la Ţiriac Holdings (Ţiriac Auto, Ţiriac AIR, Ţiriac Real Estate şi Ţiriac Financial). Anterior aceste funcţii, el a lucrat la Hewlett Packard Bucureşti & Geneva, pe poziţia de director de achiziţii (2005-2007) şi director de strategie şi achiziţii din noiembrie 2007 până în octombrie 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR vrea să cumpere energie electrică la Bursa Română de Mărfuri

     “Operatorii economici interesaţi vor depune la BRM oferta pentru întreaga cantitate, de 20.500 MWh, din care 17.000 MWh energie electrică de joasă tensiune şi 3.500 MWh energie electrică de medie tensiune, modalitatea de calcul a preţului fiind stipulată în documentaţia de licitaţie”, se arată într-un comunicat al CFR.

    Perioada de livrare a energiei, utilizată în staţiile de cale ferată, secţiile şi clădirile administrative ale companiei, este 1 septembrie 2014 – 30 august 2015, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea documetaţiei şi a ofertelor este 17 iulie, şedinţa de tranzacţionare urmând să aibă loc în aceeaşi zi.

    Evaluarea ofertelor se va realiza prin compararea propunerilor financiare determinate prin însumarea valorilor rezultate din înmulţirea preţului total (care va sta la baza încheierii contractului) cu cantitatea maximă aferentă fiecărui tip de energie (medie şi joasă tensiune), precizează compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

     Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu l-a schimbat din funcţie pe responsabilul cu privatizarea Complexului Energetic Hunedoara

     “Este important în contextul actual să luăm măsuri pentru eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara. Din acest motiv, am decis numirea în funcţia de administrator special a unui profesionist, cu o bună reputaţie în sectorul energetic”, a declarat Nicolescu într-un comunicat.

    Mangu este şi şef de lucrări la Departamentul de Management, Ingineria Mediului şi Geologie al Universităţii din Petroşani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima comună din România care intră în insolvenţă: are datorii de peste un milion de euro

    Comuna Ardeoani din judeţul Bacău este prima din România care intră în insolvenţă, după ce Tribunalul Bacău a hotărât deschiderea procedurii generale a insolvenţei, numind un administrator judiciar.

    Conform datelor furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, aceasta este prima comună din România în cazul căreia s-a pronunţat intrarea în insolvenţă, însă pe rolul unor instanţe din ţară se mai află şi alte solicitări de acest gen. Cauza insolvenţei este, conform administratorului judiciar, neonorarea obligaţiilor de finanţare a comunei de către Guvern şi CJ Bacău. Pentru acoperirea datoriilor de peste şase milioane de lei, comuna Ardeoani a primit de la CJ Bacău suma de 5 lei.

    Aninoasa, primul oraş intrat în insolvenţă

    Tribunalul Hunedoara a dispus, în iunie anul trecut, deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare. Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

    Potrivit statisticilor, doar 5% din procedurile de insolvenţă nu se termină în faliment.

  • Sunt soţ şi soţie şi fac 18 milioane de euro dintr-o resursă care nu se va termina niciodată

    Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.

    Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.

    Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.

    Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.

    Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.

    Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.

    În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.