BusinessMagazin

Tag: activitate

  • ANPC cere încetarea activităţii magazinului Altex pentru false reduceri de Black Friday

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a cerut, joi, închiderea activităţii online şi offline a magazinului Altex, după ce acesta a anunţat reduceri de Black Friday, deşi produsele nu erau, în realitate, ieftinite.

    La ora transmiterii acestei ştiri, oficialii ANPC susţin o conferinţă de presă la care anunţă ce decizie vor lua în cazul acestui magazin.

    Reacţia Altex la decizia ANPC: „Nu putem fi corecţi într-o piaţă în care nimeni nu e”

    Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Bucureşti-Ilfov a făcut verificări în ultimele zile, în mediul online, pentru a vedea modul în care se desfăşoară campania Black Friday, un vârf al promoţiilor anuale, anunţă ANPC într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Noi măsuri urmează să intre în vigoare: Restaurantele pot funcţiona cu activitate permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a propus, vineri, ca restaurantele, cafenelele, ş.a.m.d. pot funcţiona cu activitate permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 05.00-21.00.

    Activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este interzisă pentru o perioadă de 30 zile, precum şi organizarea şi desfăşurarea evenimentelor private (nunţi, botezuri, mese festive etc.), a concertelor şi spectacolelor.

    Accesul la toate activităţile şi evenimentele organizate în perioada de 30 de zile conform hotărârii CNSU va fi permis doar persoanelor vaccinate sau trecute prin boală.

     
     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă

    Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: ANAF a publicat un ghid pentru contribuabilii persoane fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei „Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă” care aduce clarificări legate de obligaţiile fiscale pentru persoanele fizice care obţin venituri din activităţi sportive, scrie ZF.

    Participanţii la activitatea sportivă cum sunt: sportivii, antrenorii, medicii, asistenţii medicali, maseurii, kinetoterapeuţii, cercetătorii, arbitrii care pot încheia contracte de activitate sportivă conform Art. 67¹ alin. (1¹) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

    Contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă datorează impozit pe venit.

    Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut şi se reţine la sursă la momentul plăţii venitului.

    De asemenea, persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Cota de contribuţii de asigurări sociale este de 25%.

    Anul trecut, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.300 lei lunar şi plafonul anual este de 27.600 lei (12 luni x 2.300 lei).

    Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul anual pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent, în condiţiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară.

    În plus, persoanele fizice care realizează venituri din contracte de activitate sportivă, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală , din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere al Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II.

    Ghidul oficial: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_activitate_sportiva.pdf

  • SUA a devenit cel mai mare hub pentru minarea de Bitcoin. China acoperea trei sferturi din capacitatea de minare în 2019, iar acum a ajuns la zero

    Statele Unite au depăşit China şi au devenit cel mai mare hub pentru minarea de Bitcoin, în primele două luni după ce Beijingul a interzis total activitatea de minare, potrivit unor date citate de FT.

    Minarea este un proces prin care computerele efectuează calcule matematice pentru a confirma tranzacţiile care intră în reţeaua cunoscută drept blockchain, şi pentru a securiza reţeaua. Puterea de procesare implicată se numeşte „rată hash” (în org: hashrate).

    China reprezenta 44% din rata hash la nivel global în luna mai, dar până în luna iulie a scăzut la zero, conform datelor publicate de Cambridge Centre for Alternative Finance. În 2019, China reprezenta trei sferturi din rata hash la nivel global.

    Acum, SUA a crescut de la 17% în aprilie la 35% în august, în timp ce Kazahstan-ul a reuşit să ajungă la 18%, după o creştere de 10% în aceeaşi perioadă.

    China a interzis activitatea de minare şi de tranzacţionare în luna mai, bazându-şi decizia pe îngrijorări legate de mediu şi de latura financiară. Decizia de atunci a declanşat un exod al minerilor, care au căutat energie ieftină şi politicieni prietenoşi cu mediul crypto.

    Beijingul şi-a dus demersurile mai departe în 2021, iar luna trecută a declarat că toate activităţile legate de active crypto sunt ilegale, ceea ce înseamnă că nici companiile internaţionale nu mai pot opera activităţi de tranzacţionare pentru clienţi din China.

  • Opinie Dan Luca: Impactul pandemiei asupra asociaţiilor europene

    Săptămâna aceasta au fost prezentate la Bruxelles rezultatele sondajului de opinie referitor la activitatea federaţii europene. Organizat de EURACTIV, publicul ţintă a fost conglomeratul de 3.000 de entităţi asociative prezente în capitala comunitară. Este prima analiză cantitativă şi calitativă a activităţii de lobby european de la începerea pandemiei.

    În media 8 persoane lucrează în fiecare birou european, ceea ce creează o piaţă de aproximativ 25.000 experţi focalizaţi în interacţiunea cu instituţiile europene, dar şi cu principalele capitale UE. Obiectivul acestora este clar: acces la factorii de decizie, impact asupra legislaţiei şi comunicarea permanentă cu organizaţiile naţionale sau corporaţiile pe care le reprezintă la Bruxelles.

    Desigur, criza pandemică a afectat puternic bugetele asociaţiilor, două din trei organizaţii avânt veniturile reduse în ultimele 18 luni. Se vorbeşte tot mai mult, în acest context, de diversificarea surselor de venit. Alături de tradiţionala cotizaţie anuală, se caută elemente de monetizare a raportelor ştiinţifice produse, a programelor de formare profesională sau chiar a organizării unor evenimente noi, de impact, în diverse sectoare precum cel al energiei, sãnãtãţii sau tehnologie.

    Nu există un an 4-lea val pandemic în Bruxelles şi asta în special datorită atingerii procentului de vaccinare de turmă în Belgia de peste 70%. Noul normal al activităţii din Bruxelles prevede acum o prezenţa în birou de 2-3 zile pe săptămânã, iar ideea activităţii de acasă a prins şi va rămâne. Unele organizaţii caută soluţii de duratã, un lider de organizaţie precizând că acum în contractele de angajat sunt prevăzute posibilitãţile de a lucra 12 zile pe lunã de acasă şi 3 luni pe an de a activa online dintr-o altă ţară. Desigur, este important de urmărit legislaţia ţării de rezidenţă. În Belgia, de exemplu, încadrarea juridică cu impact asupra taxelor se schimbă dacă derulezi activităţi din altă ţară mai mult de 3 luni pe an. Este un subiect de urmărit în anii viitori.

    Revenind la asociaţiile europene, acestea au practic două viteze din punct de vedere al comunicãrii strategice. Există o planificare care anticipează un orizont de 6 luni, dar şi o flexibilitate de reacţie adaptată schimbărilor politice.

    Formele de interacţiune au ocupat un loc central în cadrul dezbaterilor. Dacă ne referim la comunicarea internă, webinarele vor continua să fie canalul preferat, dar cu o dezvoltare spre soluţiile hibrid. O atenţie specială trebuie să se acorde însă posibilei discriminări a persoanelor prezente online faţă de cele care sunt prezente fizic în întâlnire. Conferinţele Virtuale sunt înlocuite treptat cu cele în format combinat (fizic şi online), dar bugetele acestor evenimente pot sã schimbe abordarea, în funcţie de puterea financiarã a organizaţiei.

    Dan LUCA conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.

     

  • Adrian Rus, Partener EY: Multinaţionalele, obligate la transparenţă. Autorităţile europene vor să se asigure că acestea achită taxele potrivite în statele în care îşi desfăşoară activitatea

    Companiile vor fi obligate să declare în mod public locul unde îşi realizează profiturile şi plătesc impozitul. Măsura a trecut zilele acestea de Consiliul Uniunii Europene şi este o concretizare a unei propuneri de Directivă ce data din 2016, menită să crească transparenţa şi să determine dacă multinaţionalele achită taxele potrivite în fiecare jurisdicţie unde îşi desfăşoară activitatea. Şi până acum acestea erau obligate să raporteze ce profituri realizează şi unde, doar că, excepţie făcând cele din SUA, declaraţiile lor nu erau publice.

    Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arăta în august 2021, în cel mai recent studiu al său bazat pe datele furnizate chiar de către multinaţionalele din 38 de jurisdicţii, că încă există riscul realizării unor transferuri de profit către paradisuri fiscale şi de micşorare a  impozitelor plătite în ţările unde îşi desfăşoară efectiv activitatea. Există, aşadar, un motiv în plus ca, până la presiunea declaraţiilor publice, autorităţile fiscale să ţintească preţurile de transfer pentru creşterea colectării de impozit pe profit, inclusiv în România.

    Concret, măsura care a întrunit acordul Consiliului, stabileşte că toate multinaţionalele sau companiile independente cu un venit total consolidat de peste 750 milioane de euro în fiecare dintre ultimele două exerciţii financiare consecutive, indiferent dacă îşi au sediul în UE sau în afara acesteia (dar operează în UE), trebuie să dezvăluie în mod public informaţii privind impozitul pe profit plătit în diverse jurisdicţii. Textual, propunerea de Directivă obligă la declararea impozitului pe profit plătit în fiecare stat membru sau într-o ţară terţă aflată într-o jurisdicţie necooperantă. O astfel de raportare va avea loc prin intermediul unui formular comun al UE şi în formate electronice care pot fi citite automat.

    În vară, când această propunere a fost reactivată după cinci ani de stat la sertar, au existat voci critice, dintre care cea mai importantă se referea la scăparea din vedere a multinaţionalelor cu afaceri mai mici de 750 de milioane de euro.

    Oricum, propunerea de directivă se va întoarce în Parlamentul European pentru definitivare şi este posibil să sufere acolo modificări.

    Dar, odată adoptată, statele membre UE vor avea 18 luni pentru a transpune directiva în legislaţia naţională, iar primul an financiar de raportare a informaţiilor va fi cel ce începe la sau după un an după termenul de transpunere. Raportarea va avea loc în termen de 12 luni de la data bilanţului pentru anul financiar în discuţie sau chiar mai repede, dacă statele membre vor alege o transpunere şi un termen de raportare mai rapid.

    De ce este nevoie de declaraţii publice? Pentru a pune presiune asupra multinaţionalelor prin prisma agendei UE care are în top transparenţa fiscală. Chiar un oficial european acuza că, prin evitarea plăţii impozitului pe profit şi planificare fiscală agresivă, marile companii multinaţionale privează ţările europene de peste 50 de miliarde de euro pe an. Ori, mai ales în condiţiile crizei economice declanşate de pandemie, orice sursă de venit trebuie exploatată cât mai bine de autorităţi.

    Datele analizate de raportul OCDE sunt furnizate chiar de către multinaţionalele din 38 de jurisdicţii în cadrul unei acţiuni de transparenţă impusă de Organizaţie – raportarea ţară cu ţară (CbCR) – şi vorbesc despre existenţa unor diferenţe semnificative între locul raportării profiturilor şi cel în care se desfăşoară activităţile economice. Şi asta se poate vedea, spre exemplu, din cifre şi procente: jurisdicţiilor cu venituri medii şi mari le corespunde o parte mai mare din totalul de angajaţi (32%, respectiv 38%), din activele corporale totale (respectiv 38% şi 16%), precum şi din profituri (34%, respectiv 13%). De cealaltă parte, în hub-urile de investiţii, unde impozitele sunt la un nivel redus, multinaţionalele raportează o parte relativ mare de profituri (26%), dar un număr mic de angajaţi (3%) şi de active corporale deţinute (14%). Cu alte cuvinte, aceste diferenţe pot fi mărturii ale transferurilor de profituri în acele jurisdicţii cu impozite pe profit mai mici şi o erodare a bazei impozitelor plătite în ţările unde îşi derulează efectiv activitatea.

    Şi veniturile per angajat tind să fie mai mari acolo unde cotele de impozit pe profit sunt zero, precum în hub-urile de investiţii.  Mediana valorilor de venituri per angajat în ţările cu o cotă de zero impozit pe profit, spre exemplu, este aproape 2,6 milioane de dolari, comparativ cu doar 320.000 de dolari pentru jurisdicţiile unde cota de impozit pe profit este mai mică de 20% (cum este cazul României) sau chiar 285.000 de dolari pentru acele jurisdicţii care taxează cu peste 20% impozitul pe profit. Desigur, aceste informaţii pot reflecta diferenţe în intensitatea capitalurilor şi în productivitatea muncii, dar ar putea fi, de asemenea, un indicator al erodării bazei de impunere şi transferul profiturilor.

    Ca medie, partea de venituri de la părţi afiliate este mai mare pentru grupurile de companii din anumite jurisdicţii, cum ar fi hub-urile de investiţii – 40%. Şi în acest caz, nivelurile înalte de venituri de la afiliaţi pot fi justificate din punct de vedere comercial, dar ele pot reprezenta, totodată, un factor preliminar de risc şi ar putea fi o dovadă de planificare fiscală.

    Şi activităţile diferă în funcţie de jurisdicţii şi de impozitele pe profit plătite. În hub-uri, de pildă, activitatea predominantă este cea de ”deţinere de acţiuni”, care include şi alte instrumente de capital. O concentraţie a companiilor de holding este un element de luat în calcul într-o analiză de risc şi ar putea fi indicativ al unor structuri de planificare fiscală. Totuşi, la fel ca veniturile de la părţi afiliate, această observaţie poate fi legată de motive comerciale întemeiate.

    Până la urmă, interpretarea datelor din raportări (CbCR) oferă, cum ziceam, posibilitatea evaluării unor potenţiale riscuri asociate preţurilor de transfer. Informaţiile analizate în acest raport OCDE, primul de când s-a lansat obligativitatea raportărilor ţară cu ţară, sunt aferente anului 2017, un an de creştere în majoritatea jurisdicţiilor. Însă, cu un 2020 anormal din punct de vedere economic, pandemia Covid-19 îşi va pune o amprentă de durată asupra modului în care grupurile de companii multinaţionale operează, mai ales când vine vorba de forţa de muncă virtuală, redefinirea modelelor de afaceri, în special în anumite industrii, sau de facilităţi guvernamentale acordate în multe jurisdicţii.

    Astfel, aceste schimbări, inclusiv înregistrarea de pierderi de către multe companii (multe dintre cele cu un profil funcţional şi de risc limitat), vor avea un efect important asupra datelor CbCR ce vor prezenta unele ‘anomalii’ asociate pandemiei şi vor afecta într-o anumită măsură capabilitatea autorităţilor fiscale de a folosi datele CbCRs pentru evaluarea riscurilor asociate preţurilor de transfer.

    Oricum, în perioada următoare, în timp ce guvernele au în vedere acoperirea deficitelor bugetare care s-au adâncit în perioada pandemiei, este clar că autorităţile fiscale îşi vor concentra atenţia asupra preţurilor de transfer pentru creşterea colectării de impozit pe profit. 

    O intensificare a controalelor de preţuri de transfer va conduce cu siguranţă la o creştere a controverselor în materie, inclusiv asupra tranzacţiilor derulate de grupurile de companii pe perioada pandemiei şi ulterior, ţinând cont şi de schimbările intervenite deseori în modelele de afaceri.

    Şi în România, strategia ANAF include între obiective prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. În acest sens, are în vedere şi intensificarea acţiunilor de control în domeniul preţurilor de transfer, inclusiv prin gestionarea eficientă a informaţiilor obţinute ca urmare a utilizării instrumentelor de cooperare administrativă, precum CbCR. Astfel, este esenţial ca grupurile de companii să fie pregătite să îşi susţină informaţiile din rapoartele CbCR ca o primă linie de apărare în inspecţiile fiscale. În acelaşi timp, să aibă în vedere că, la un termen deloc îndepărtat, vor fi obligate să îşi facă publice informaţiile fiscale.

  • Bitdefender mizează pe creşterea notorietăţii la nivel global şi angajează doi vicepreşedinţi străini

     Producătorul de soluţii de securitate informatică Bitdefender anunţă numirea americancei Amy Blackshaw şi a olandezului Dennis Goedegebuure în roluri strategice de vicepreşedinţi în echipele de marketing. Blackshaw va fi responsabilă de activitatea de marketing pentru produse şi tehnologii în divizia de soluţii pentru companii, în timp ce Goedegebuure se va ocupa de procesul de atragere de noi clienţi în cadrului departamentului consumer.
    „Amy şi Dennis sunt lideri cu rezultate dovedite în domeniile lor de activitate şi suntem bucuroşi că s-au alăturat echipei Bitdefender. Succesul lor în dezvoltarea unor strategii eficiente de marketing şi vânzări va continua să susţină poziţionarea Bitdefender drept unul dintre cei mai de încredere furnizori de soluţii şi tehnologii la nivel global”, spune Florin Talpeş, CEO al Bitdefender.
    Blackshaw se alătură echipei Bitdefender de la RSA Security LLC, unde a fost responsabilă de activitatea globală de marketing pentru divizia NetWitness. În noul rol, Blackshaw se va concentra pe poziţionarea şi lansarea de noi produse şi servicii care să răspundă nevoilor de securitate ale companiilor.
    Înainte de Bitdefender, Goedegebuure a lucrat în companii precum PayPal, Venmo, Fanatics, Airbnb şi eBay, unde a contribuit din poziţii de top management la creşterea bazei de clienţi şi la strategii de optimizare pentru motoare de căutare. Ca vicepreşedinte, va fructifica experienţa sa vastă în SEO, reţele de socializare, marketing integrat şi data science ca să intensifice atragerea de noi clienţi şi să dezvolte notorietatea soluţiilor de securitate pentru acasă.
     
    Bitdefender este un lider recunoscut în domeniul securităţii IT, care oferă soluţii superioare de prevenţie, detecţie şi răspuns la incidente de securitate cibernetică.  Compania a inovat constant în domenii precum antimalware, Internetul Lucrurilor, analiză comportamentală şi inteligenţă artificială, iar tehnologiile Bitdefender sunt licenţiate către peste 150 dintre cele mai cunoscute branduri de securitate din lume. Fondată în 2001 de soţii Florin şi Măriuca Talpeş, compania Bitdefender are clienţi în 170 de ţări şi birouri pe toate continentele. 

  • Economia Chinei dă semne de oboseală: Activitatea de producţie încetineşte pentru prima dată din aprilie 2020

    Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai activităţii de producţie din China s-a contractat pentru prima dată din primele luni ale pandemiei până în prezent, în contextul în care noile focare apărute în ţară pun presiune pe o economie care deja dădea semne de oboseală, potrivit FT.

    Indicele Caixin al managerilor din producţie – un sondaj independent al activităţii din fabrici – s-a situat la 49,2 de puncte în august, sub pragul de 50 de puncte care separă expansiunea de contracţie. Este prima evoluţie în jos din aprilie 2020 până acum.

    Datele au fost publicate cu o zi după cifrele oficiale care au arătat o situaţie la limita contracţiei, adică la 50,1 de puncte – cele mai slabe date PMI din februarie 2020.

    Totodată, cifrele referitoare la sectorul de servicii au trecut în teritoriu negativ pe măsură ce revenirea focarelor a pus presiune pe activitatea economică.

    Aceste date sunt cele mai concludente pe care le avem până acum legate de oboseala economiei chineze, care a reuşit anul trecut să depăşească alte mari economii ale lumii bazându-se chiar pe revenirea industriei.

    Acum, China se confruntă cu o cerere mai slabă la export, preţuri ridicate la metrii prime şi o încetinire a activităţii în sectorul imobiliar.

    Mai mulţi analişti au decis să îşi revizuiască în jos estimările de creştere pentru China şi se aşteaptă la noi măsuri care să impulsioneze economia, după ce banca centrală a luat deja o serie de măsuri pentru a injecta mai multe lichidităţi în sistemul financiar.

  • Tendinţe în economie: Managerii estimează creşterea activităţii în construcţii, comerţ şi servicii, în perioada iulie-septembrie, în paralel cu creşterea preţurilor în industrie, construcţii şi comerţ

    Managerii estimează pentru perioada iulie-septembrie o creştere a activităţii în construcţii comerţ şi servicii, în paralel cu creşterea preţurilor în industrie, construcţii şi comerţ, în timp numărul de salariaţi din industrie, construcţii şi comerţ va rămâne relativ stabil, arată datele anchetei conjuncturale din luna iulie, transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

    La nivelul industriei prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 6%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se estimează cea mai mare creştere (sold conjunctural plus 33%), urmată de activităţile de fabricare a hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural plus 29%).

    Referitor la numărul de salariaţi managerii estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 2% pe total industrie prelucrătoare, în timp ce pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 21%).

    “Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.

    În sectorul construcţiilor, potrivit estimărilor din luna iulie 2021, activitatea va înregistra o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural plus 19%), în următoarele trei luni, în paralel cu creşterea preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural  plus 38%) şi cu relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 4%).

    Pentru comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural plus 21%), în timp ce volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural plus 10%).

    Raportat la preţurile de vânzare cu amănuntul, managerii societăţilor comerciale estimează creştere (sold conjunctural plus 27%).

    Totodată, angajatorii din sector prognozează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 5%).

    Conform estimărilor din luna iulie 2021, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 16%). În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural  plus 6%).

    În opinia managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural plus 12%).

  • Succes local: o companie românească a ajuns la trei decenii de activitate. Astăzi, produsele businessului se găsesc pe rafturile magazinelor şi farmaciilor din toată ţara. Despre ce brand este vorba


    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a ajuns la trei decenii de activitate. În tot acest timp, compania a comercializat peste 20 de milioane de produse şi a investit peste 2,5 milioane de euro, înregistrând o dinamică de creştere medie a businessului de 10% anual şi un portofoliu de peste 140 de sortimente dezvoltate în propriile laboratoare din Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat.

    Fondată în 1991, în Cluj-Napoca, de către Ileana Mester, farmacistă cu peste 20 de ani de experienţă în cosmetologie, compania este în prezent unul dintre cei mai longevivi producători români de cosmetice. Pornind într-un mic atelier şi cu numai 6 produse, în cei 30 de ani de activitate businessul a ajuns la un portofoliu de peste 140 de produse proprii, dezvoltate după reţete originale.

    „Încă din primul an de activitate ne-am propus să ajutăm femeile să se descopere în profunzime şi să se bucure de propria individualitate şi suntem mândri că în cei 30 de ani de existenţă nu ne-am îndepărtat de la acest ţel. Bineînţeles, procesul nu a fost unul imediat. După cum spune şi sloganul nostru, embrace your nature se întâmplă în timp; puţin câte puţin, cu răbdare şi cu produse de calitate. Aşa cum se întâmplă lucrurile şi în laborator. Experienţa noastră de 30 de ani pe piaţa locală şi succesul produselor Cosmetic Plant ne demonstrează că femeile din România se regăsesc şi se identifică cu această misiune şi apreciază eforturile noastre depuse în cercetarea ştiinţifică şi în inovaţie”, a declarat  Dr. Susana Laszlo, director general al companiei.

    În cei 30 de ani de activitate, compania a vândut peste 20 de milioane de produse. În ceea ce priveşte preferinţele clientelor, în topul celor mai vândute produse se situează crema antirid cu gălbenele, crema vitaminizantă de zi cu ulei de cătină şi măsline, crema de mâini cu gălbenele, crema de mâini cu ulei de cătină şi crema pentru albire cu extract de lămâie.

    La nivel de business, compania a înregistrat în cei 30 de ani de activitate o dinamică de creştere medie a cifrei de afaceri de la an la an de 10% şi profitabilitate constantă.

    „Chiar dacă au existat provocări, mai ales cele privind penetrarea într-un sortiment cât mai extins în lanţurile de retail, am reuşit să ne menţinem constanţi în rezultatele financiare pe care le-am obţinut pe parcursul activităţii noastre. Un rol important l-au avut investiţiile de cca. 2,5 milioane de euro pe care le-am direcţionat către cercetare şi producţie, şi pe care le vom continua şi de acum înainte”, adaugă Susana Laszlo.

    Prezente astăzi în cele mai mari lanţuri de retail, farmacii şi magazine naturiste din ţară, produsele Cosmetic Plant au obţinut 15 premii în cadrul unor competiţii internaţionale prestigioase  din ultimii 9 ani, marcând şi multiple premiere pe plan local prin prisma ingredientelor inovatoare folosite în reţete.