BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Orice român poate să devină acţionar al Dinamo: clubul de fotbal se listează pe platforma Seedblink. Eugen Voicu, acţionar Dinamo: Vrem să atragem 1,95 mil. euro

    Orice român poate să devină acţionar al clubului de fotbal Dinamo cu minimum 1.000 de euro, şi să susţină planurile de redresare ale echipei din Ştefan cel Mare, după ce noii acţionari au decis să listeze clubul de fotbal pe platforma Seedblink pentru a atrage finanţare.

    “Ne-am propus să atragem 1.948.000 de euro pentru toate nevoile clubului în momentul de faţă. Plecăm de la o bază, de la nişte servicii în cadrul clubului aproape de zero. Scenariul de exit în cinci ani este cu un multiplu de 2,6-4,3x estimat sau IRR de 19,6-31,8%”, spune pentru ZF Eugen Voicu, unul dintre acţionarii Dinamo.

    “Ni s-a părut că este un mod de a crea interes într-o formă comparabilă cu fenomenul „socios”, în care suporterii, fanii pot deţine acţiuni la club şi în felul acesta se pot implica mai direct în buna desfăşurare a clubului. Pentru că legislaţia nu permite deocamdată, ca în alte ţări, organizarea de cluburi de genul acesta, ni s-a părut că este o metodă similară prin care putem da acces celor interesaţi să facă parte din povestea Dinamo şi ce vrem noi să construim”.

    Listarea pe Seedblink o premieră pentru fotbalul românesc – apelarea la puterea financiară a fanilor şi investitorilor prin intermediul unei platforme de crowdfunding – cu o rundă de finanţare care începe în curând şi cu un tichet minim de 1.000 de euro.

    “Sunt şi nişte beneficii, cine vine cu mai mulţi bani va primi ulterior şi nişte servicii suplimentare. Urmează să comunicăm în curând. De exemplu, cine vine cu 50.000 de euro va avea un abonament gratuit pe următorii X ani. Poate avea o plachetă că este susţinător de top al Dinamo sau poate avea acces la întâlniri cu jucătorii.”

    În februarie 2023 Dinamo 1948 şi-a schimbat acţionariatul, Red&White 2022 Management (Eugen Voicu 58%, Andrei Nicolescu 38% şi Dan Gătăianţu Junior 4%) preluând 80% de la Lotus Perfect Product (72,8%) – controlat de Pavel Şerdean şi de la Peluza Cătălin Hâldan (8%).

    “Ca să construim am vrut să avem o paletă de acţionari din mai multe medii. Fiecare este binevenit, mai ales dacă vine cu anumite servicii sau cunoştinţe în anumite domenii.  Nu contează dacă sunt persoane fizice sau juridice”.

    Eugen Voicu, antreprenor care ere experienţă îndelungată pe piaţa de capital, spune că în anul cinci va evalua serios listarea Dinamo la Bursa de Valori Bucureşti. “Dar BVB este mult mai restrictivă şi nu este momentul în evoluţia clubului. Investitorii de pe SeedBlink au un apetit mult mai mare de risc şi investesc potenţialul unui business. În al doilea rând, investitorii de pe SeedBlink pot fi şi din afara ţării. Atractivitatea este mult mai mare pe o platformă de public funding decât ceea ce se poate face în momentul de faţă pe piaţa de capital, unde intervine ASF cu aprobări, avize”. Cum vor proceda cei care vor să-şi vândă acţiunile?

    “Platforma asigură după aceea tranzacţionare în structura ei. Dacă cineva va dori să îşi vândă acţiunile, platforma va pune la dispoziţie acest serviciu. Recuperarea poate să vină în urma unei asemenea tranzacţii sau, peste un număr de ani, în momentul în care listăm Dinamo la Bursă, aceste acţiuni pot deveni de fapt acţiuni la clubul Dinamo. Nu se poate momentan până nu ieşim din insolvenţă şi facem alte operaţiuni. Ne-am propus să ieşim din insolvenţă anul viitor şi probabil că lucrul acesta trebuie să se întâmple cât mai repede pentru că ne ajută foarte mult în colaborarea sportivă cu clubul Dinamo şi ne ridică nişte bariere foarte mari în organizarea clubului. Avem o conferinţă de presă pe 21 iunie la Muzeul Fotbalului”.

    Potrivit datelor din platforma Termene.ro, Dinamo 1948 a avut în 2022 afaceri de 10,2 mil. lei şi o pierdere de 8,4 mil. lei. În 2021 afacerile erau de 10,9 mil. lei iar pierderile se ridicau la 15,6 mil. lei. Cheltuielile totale în 2022 au fost de 18,7 mil. lei.

    SeedBlink este o platformă de investiţii de risc specializată în tehnologie, care permite investitorilor individuali să finanţeze start-upuri şi scale-upuri europene de top, alături de investitori instituţionali. SeedBlink a mobilizat până în prezent prin intermediul reţelei sale de investitori 200 de milioane de euro în start-upuri tech din Europa.


     

     

  • Atenţie, şoferi: Cea mai nouă modificare care schimbă Codul rutier radical

    De astăzi, 16 iunie 2023, conducătorii auto au obligaţia de a folosi, în timpul zilei, pe toate categoriile de drumuri publice, luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă.

    Mai exact, este vorba despre modificarea adusă de Legea 168/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    Legea 168/2023 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 521 din 13 iunie 2023 şi intră în vigoare la 3 zile de la publicare, adică din data 16 iunie 2023.

    Astfel, “ în circulaţia pe toate categoriile de drumuri publice conducătorii de autovehicule şi tractoare agricole sau forestiere sunt obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă.”

    Nerespectarea obligaţiei de a folosi şi pe timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulaţia diurnă, pe toate categoriile de drumuri publice, se sacţionează cu 2 puncte de penalizare.

     

  • BRD Pensii a cumpărat acţiuni Banca Transilvania de 21 mil. lei şi Fondul Proprietatea de 10,5 mil. lei. Nicio vânzare în portofoliul de acţiuni la BVB

    ♦ În luna aprilie cel mai mic fond de pensii private Pilon II din România a fost cel mai activ pe partea de achiziţii de acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti ♦ În total fondul a cumpărat acţiuni de 46 mil. lei la cinci emitenţi.

    BRD Pensii, fond de pensii private obligatorii Pilon II cu o cotă de piaţă de 4%, a fost cel mai activ fond din cele şapte din România în luna apri­lie în contextul în care admi­nistratorul fondului a suplimen­tat deţinerile la cinci companii listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), arată datele agregate de Ziarul Financiar.

    Astfel, în aprilie BRD Pensii a cumpărat 1,055 mili­oa­ne de acţiuni Banca Transil­vania (ceea ce la un preţ mediu calculat de ZF de 19,5 lei înseamnă tranzacţii de 20,6 mil. lei), alte 100.000 de acţiuni la Digi (3,6 mil. lei), 5 milioane de acţiuni Fondul Proprietatea (10,5 mil. lei), 180.000 de acţiuni MedLife (3,3 mil. lei), 200.000 de acţiuni Romgaz (7,9 mil. lei).

    Cu alte cuvinte achiziţiile BRD Pensii în aprilie la Bursa de Valori Bucureşti s-au ridicat la 45,8 mil. lei. Nu a fost înre­gistrată nicio vânzare, potrivit datelor agregate de ZF din cele mai recente rapoarte BRD Pensii. La finele lunii aprilie BRD Pensii avea investiţii de 792 mil. lei în 15 companii listate la BVB. Cel mai mare plasament, ca şi valoare, era la Fondul Proprie­tatea, de 179 mil. lei. Urmează Banca Transilvania cu 157 mil. lei şi Petrom cu 142 mil. lei.

    Fondul are expunere şi pe emiteţi listaţi pe burse externe, precum Adidas (13,2 mil. lei), BNP Paribas, Orange, Henkel, SAP, Unilever.

    Cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) arată că la aprilie BRD Pensii avea active de 4,5 mld. lei. Numărul de salariaţi români care virează 3,75% din venitul brut lunar la acest fond este de 545.000.

    Cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară, la 9 iunie 2023, arată o valoare unitară a activului net (VUAN) pentru BRD Pensii de 25,07 lei. Spre comparaţie la final de 2022 valoarea unitară era de 23,44 lei, ceea ce se traduce într-un randament de aproape 7% de la începutul acestui an.

    În ultimele 12 luni VUAN-ul a urcat de la 22,58 lei, adică un randamanet din 9 iunie 2022 încoace de 11%, arată calculele ZF. Toate fondurile P2 au recuperat integral încă de la începutul lui 2023 scăderile din 2022.

     

  • Acţiunile Apple au închis şedinţa de tranzacţionare de luni la un nivel record, în cel mai recent semn al revenirii dominaţiei giganţilor din tehnologie

    Acţiunile Apple au încheiat luni la un maxim istoric după mai bine de un an, în cel mai recent semn că marile companii de tehnologie şi-au recăpătat poziţia de lider, scrie Bloomberg. 

    Acţiunile au urcat cu 1,6% şi au încheiat şedinţa la 183,79 dolari. Acesta este primul maxim de închidere al Apple din ianuarie 2022, deşi a atins un record intraday după ce a prezentat săptămâna trecută casca de realitate mixtă Vision Pro. Câştigul zilei aduce avansul Apple din 2023 la peste 41%, faţă de avansul de 35% al indicelui Nasdaq 100.

    Acţiunile s-au apreciat în ciuda condiţiilor de piaţă, fiind privite ca un refugiu sigur pe fondul turbulenţelor din sectorul bancar la începutul acestui an, investitorii adoptând ca elemente pozitive soliditatea bilanţului, programul de recuperare a capitalului şi fluxurile de venituri durabile, în timp ce rezultatele recente ale Apple au depăşit aşteptările şi au atenuat îngrijorările legate de perspectivele sale de creştere. În plus, investitorii au fost optimişti cu privire la planurile companiei de a-şi extinde şi revitaliza lanţul de magazine.

  • Listarea Hidroelectrica la Bursă: Statul român, care are 80% din companie, nu vinde acţiuni în ofertă şi are interdicţie ca ulterior închiderii acesteia să vândă timp de 12 luni

    ♦ Fondul, interdicţie de vânzare pentru 180 de zile ♦ Asta în eventualitatea în care listează o parte din pachetul de 20% şi nu integral.

    Hidroelectrica, ultima perlă de energie nelistată din portofoliul sta­tu­lui român, se pregăteşte pentru ve­nirea la Bursa de Valori Bucureşti în luna iulie, într-o ofertă de vânzare de ac­ţ­iuni care începe în perioada urmă­toare şi prin care acţionarul minoritar Fondul Proprietatea vinde inves­tito­rilor un pachet de până la 20% din com­panie.

    Restul de 80% din Hidroelectrica este controlat de statul român prin Ministerul Energiei. Statul român nu vinde în această ofertă de listare – initial public offering (IPO), deci îşi va păstra controlul majoritar şi pachetul de 80% şi prin urmare nu va încasa niciun ban.

    Toţi banii de pe urma listării, din oferta care poate ajunge la maximum 2 mld. euro, vor merge la Fondul Proprietatea iar ulterior în dividende, în mare parte la fondurile de pensii Pilon II.

    Pe lângă faptul că nu vinde în IPO, statul român are şi interdicţie să vândă timp de 12 luni în calitate de acţionar majoritar după listare Hidroelectrica.

    Şi Fondul Proprietatea are interdicţie, în cazul în care nu vinde din start întreg pachetul de 20%.

    “Societatea şi Fondul vor fi supuşi unei restricţii de înstrăinare a acţiunilor societăţii pentru o perioadă de 180 zile, iar acţionarul majoritar al Societăţii va fi supus unei restricţii de înstrăinare a acţiunilor Societăţii pentru o perioadă de 12 luni de la data Admiterii“, se arată în comunicatul în care se anunţă intenţia de listare a companiei.

    Cu alte cuvinte, dacă statul român ar vrea să vândă din Hidroelectrica, ceea ce este puţin probabil dat fiind faptul că este cea mai generoasă companie cu bugetul de stat, va putea face acest lucru tocmai din vara lui 2024.

    IPO-ul Hidroelectrica are şanse mari să fie cel mai mare din istoria pieţei de capital din România, peste cel de circa 1,9 mld. lei al Electrica din 2014. Fondul Proprietatea (FP) are aprobarea acţionarilor să vândă peste câteva săptămâni întreaga deţinere de 19,94% pe care o are la Hidroelectrica, însă pachetul pe care-l va vinde efectiv va fi decis în funcţie de subscrierile din oferta estimată de ZF la circa 2 mld. euro.

    Discuţiile pentru listarea Hidroelectrica au început în 2013, iar compania a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti pe 6 iunie 2023. Odată admise la tranzacţionare, acţiunile societăţii vor fi incluse în indicele BET.

    Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei (peste 10 mld. euro), potrivit KPMG pe baza raportării FP.

  • Tranzacţie de ultimă oră pe piaţa de servicii medicale: Regina Maria a cumpărat 51% din reţeaua de clinici stomatologice Dr. Leahu, iar fondul de investiţii Morphosis şi-a vândut toate acţiunile în acest deal

    Reţeaua de clinici medicale private Regina Maria a cumpărat 51% din lanţul de clinici stomatologie Dr. Leahu, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa de capital.  

    Negocierea a durat aproape un an, iar fondul de investiţii Morphosis a vândut toate acţiunile în această tranzacţie.

    Ionuţ Leahu, fondatorul şi CEO companiei, a păstrat 49% din acţiunile companiei.

    Clinicile Dentare Dr. Leahu au înregistrat anul trecut venituri cumulate de 132 milioane lei, în creştere cu 31%  faţă de anul 2021, compania încheind 2022 cu o reţea de 169 de cabinete în 19 clinici din 13 oraşe.

    În 2022, reţeaua  s-a extins cu două clinici noi, în Braşov şi în Bucureşti, cu investiţii de 1,5 milioane de euro. În cadrul clinicilor lucrează  peste 500 de medici specialişti, colaboratori, personal medical şi auxiliar.

    Pentru anul 2023, Clinicile Dentare Dr. Leahu au ca obiectiv creşterea afacerii cu 10%.

    Clinicile Dentare Dr. Leahu este prima entitate din industria healthcare cu obligaţiuni corporative tranzacţionate pe Sistemul Multilateral al Bursei de Valori Bucureşti.

    Reţeaua Regina Maria este deţinută de fondul de private equity Mid Europa Partners.

     

  • Un eveniment amânat de un deceniu are deznodământ în această vară

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, societate de stat care va majora substanţial şansele includerii pieţei de capital din România pe radarul investitorilor de calibru de la MSCI, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al Hidroelectrica.

    ♦ Discuţiile pentru listarea Hidroelectrica au început în 2013 sub forma unei majorări de capital ♦ Schimbările de la Palatul Victoria, situaţia financiară a companiei şi mai apoi criza COVID, au amânat ceea ce ar putea fi cel mai mare IPO de la BVB. ♦ Vânzarea de acţiuni începe în perioada următoare după aprobarea prospectului de către ASF ♦ În prospect va fi detaliat cât va vinde Fondul Proprietatea, la cât este evaluată Hidroelectrica şi cum sunt structurate tranşele de vânzare de acţiuni (retail şi instituţionali).

    Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a Hidroelectrica, societate de stat care va majora substanţial şansele includerii pieţei de capital din România pe radarul investitorilor de calibru de la MSCI, este programată pentru luna iulie a acestui an, potrivit unui anunţ oficial al Hidroelectrica.

    Asta înseamnă că în perioada următoare, imediat după aprobarea prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, investitorii vor putea să subscrie acţiuni în oferta de listare (IPO) prin care Fondul Proprietatea intenţionează să vândă până la 20% din deţinere.

    Pe 6 iunie 2023 Hidroelectrica a anunţat oficial intenţia de listare la Bursa de Valori Bucureşti, printr-un document de 12 pagini în care este prezentată compania, dar şi numele grele ale celor care lucrează la oferta estimată de Ziarul Financiar la până 2 mld. euro, precum Rotschild, Citigroup, Morgan Stanley, Jefferies, Barclays.

    În comunicat nu se menţionează care este pachetul pe care Fondul Proprietatea îl va scoate la vânzare, ci doar că informaţiile detaliate vor fi publicate după aprobarea pros­pectului de către Autoritatea de Supra­ve­ghere Financiară (ASF). IPO-ul Hidroe­lectrica are şanse mari să fie cel mai mare din istoria pieţei de capital din România, peste cel de circa 1,9 mld. lei al Electrica din 2014.

    „Hidroelectrica are un istoric îndelungat de creştere semnificativă şi de generare de profit pentru acţionari, fiind principalul producător de energie electrică din Româ­nia, cu un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile”, spune Bogdan Badea (foto medalion), director general al companiei.

    Hidroelectrica a încheiat primul trimestru (T1) din 2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în creştere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022 în timp ce profitul net s-a majorat cu 34% la 1,74 mld. lei. Compania este evaluată la 54,3 mld. lei, potrivit KPMG pe baza raportării FP.

    Ne aflăm într-o poziţie bună pentru a continua tendinţa de creştere, având o strategie clară, axată pe eficienţă operaţională, diversificarea şi extinderea afacerii şi asigurarea rentabilităţii capitalului, toate acestea fiind susţinute de un mediu sectorial şi macroeconomic favorabil pe termen lung, adaugă Bogdan Badea.

    „Oferta Publică Iniţială propusă reprezintă un pas firesc şi entuziasmant în evoluţia noastră, deoarece listarea Hidroelectrica pe Bursa de Valori Bucureşti ne va ajuta să ne diversificăm baza de acţionari şi să ne dezvoltăm profilul inter­naţional”.

    Potrivit Hidroelectrica, admi­terea la tranzacţioare a acţiu­nilor este de aşteptat să aibă loc în iulie 2023. Odată admise la tranzacţionare, acţiunile societăţii vor fi incluse în indicele BET.

    Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE acţionează în calitate de coordonatori globali comuni în legătură cu oferta.

    Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri.

    Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt manageri comuni principali.

    Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited este Consultantul Financiar al Fondul, iar STJ Advisors este Consultantul Financiar al Societăţii în legătură cu Oferta Publică Iniţială.

    Hidroelectrica deţine şi operează 182 de hidrocentrale, cinci staţii de pompare şi un parc eolian ce sunt amplasate strategic în opt surcursale organizate geografic pe teritoriul României. Capacitatea de producţie totală instalată a activelor hidroenergetice este împărţită în hidrocentrale de acumulare, hidrocentrale pe firul apei şi staţii de pompare.

    Compania deţine un portofoliu de producţie 100% din surse regenerabile, cu o capacitate hidroelectrică de producere instalată de 6,3 GW şi o capacitate eoliană onshore instalată de 108 MW în parcul eolian Crucea

    Între 2018 şi 2022, Hidroelectrica a avut o cotă de piaţă de aproximativ 29% având în vedere energia totală generată şi livrată în sistem (potrivit rapoartelor anuale ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei).

    Hidroelectrica este unul dintre cei mai mari producători de hidroenergie din Europa, cu un volum de electricitate generată din surse hidroelectrice de 13,6 TWh în 2022, de 16,9 TWh în 2021 şi de 15 TWh în 2020 (toate acestea reprezentând cantitatea brută de producţie). Producţia din 2022 reflectă condiţiile hidrologice mai puţin favorabile din cauza secetei severe.

    Totodată, Hidroelectrica furnizează energie electrică pe pieţele de energie electrică angro şi cu amănuntul. Cota de piaţă în ceea ce priveşte energia electrică furnizată consumatorilor de retail a crescut de la 1,3% în 2020, la aproximativ 8% în decembrie 2022, iar numărul de clienţi a crescut de la 2,465 în 2020, la peste 482.000 în 2022.​

     

    Virgil Popescu, ministrul energiei, despre listarea Hidroelectrica: Un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru România şi pentru piaţa de capital

    ♦ Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali.

    „Listarea unui pachet minoritar, aparţinând Fondului Proprietatea, fără ca statul român să-şi diminueze cota cu o singură acţiune al SPEEH Hidroelectrica SA este nu doar un obiectiv al PNRR, al sectorului energetic românesc, ci a fost şi un obiectiv al programelor liberale de guvernare de după 2019”, spune Virgil Popescu, ministrul energiei, într-o discuţie cu ZF.

    Statul român nu vinde nicio acţiune şi nu primeşte niciun ban de pe urma acestei oferte, evaluată de ZF la maximum 2 mld. euro. Fondul Proprietatea este cel care vinde acţiunile şi deci va primi banii. Din aceşti bani Fondul va distribui dividende, în parte marte către fondurile de pensii Pilon II.

    „Este şi o nouă promisiune îndeplinită în Energie, alături de multe altele. Dar mai important decât atât este un eveniment pozitiv de anvergură internaţională pentru economia României şi pentru piaţă noastră de capital”, spune ministrul.

    „Vreau să ţinem cont de faptul că este a doua oară când piaţa de capital primeşte un boost important din partea unei companii din energie: prima dată – includerea Nuclearelectrica în indicele FTSE Russell, iar acum listarea Hidroelectrica”, spune Virgil Popescu.

    Ministrul spune că este optimist cu privire la această listare. „Sunt optimist în legătură cu această listare şi sunt convins că ea va fi de interes pentru investitori români şi internaţionali. Mă bucur că listarea se face pe durata mandatului meu de ministru, pentru că astfel fiecare român care va cumpără acţiuni are şansa nu doar să deţină o parte din aceasta companie deosebit de importantă şi de valoroasă, dar poate să aibă parte şi de un beneficiu financiar”.​

  • Cine sunt greii care lucrează la cea mai mare ofertă publică de vânzare de acţiuni din istoria României

    Printre numele grele din spatele procesului de listare a Hidroelectrica la Bursa de la Bucureşti numără Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE, cele patru companii acţionând în calitate de coordonatori globali comuni ai ofertei.

    Pe de altă parte, Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, Bank of America Securities Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de deţinători comuni ai Registrului de Subscrieri, se arată într-un comunicat.

    Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt manageri comuni principali.

    Celebra bancă Rothschild este consultantul Fondului Proprietatea în procesul de listare a Hidroelectrica la Bursă. La rândul său, compania de stat este ajutată în IPO de STJ Advisors

    Marţi, Hidroelectrica – companie evaluată la 54,3 miliarde de lei – şi-a anunţat oficial intenţia de listare pe piaţa românească de capital, în urma vânzării parţiale sau integrale a pachetului de 20% deţinut de acţionarul Fondul Proprietatea.

    În funcţie de procent, evenimentul ar putea marca cea mai mare ofertă publică iniţială din istoria Europei de Est, peste retailerul polonez Allegro.

    Hidroelectrica a avut venituri de 3,37 miliarde de lei în T1/2023, cu 37% peste nivelul intervalului similar de anul trecut. Profit net a ajuns la 1,74 miliarde de lei, plus 34% faţă de T1/2022.

     

  • Apple sfidează inflaţia, criza, războiul : Acţiunile gigantului american au atins luni un nou maxim istoric de 184 de dolari după o creştere de 47% în 2022 2023, la o capitalizare de 2.900 mld. dolari. Cine ar fi investit 1.000 de dolari în companie în 1980 ar fi avut acum 1,8 mil. dolari

    Acţiunile gigantului american Apple ajungeau la un nou maxim istoric la startul şedinţei de tranzacţionare de luni, 5 iunie 2023, într-o perioadă în care compania se pregăteşte să lanseze noi update-uri şi produse, inclusiv o mult aşteptată cască de realitate mixtă (VR/AR), conform CNBC.

    În prima oră a sesiunii de trading de astăzi, acţiunile Apple atingeau 183,65 dolari pe unitate, peste recordul stabilit pe 3 ianuarie 2022. Acţiunile producătorului iPhone-urilor sunt pe plus cu 47% anul acesta, faţă de 27% în cazul Nasdaq Composite.

    Capitalizarea Apple se apropia de 3.000 de miliarde de dolari la ora publicării ştirii. Indicii Nasdaq Composite şi S&P 500 se apreciau cu 0,05%, respectiv 0,1%.

    Potrivit unor calcule realizate de Forbes, o persoană care ar fi investit în Apple în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni (IPO) din 1980 ar fi avut în prezent un pachet în valoare de 1,8 milioane de dolari.

    Noua cască Apple, asemănătoare unor ochelari de ski, ar permite utilizatorilor să combine „realitatea virtuală” (VR), în care oamenii pot fi complet imersaţi într-o lume digitală, şi „realitatea augmentată” (AR), în care imaginile digitale sunt suprapuse peste lumea reală.

    Produsul ar putea marca o nouă serie de investiţii într-o tehnologie care nu s-a ridicat la standardele impuse până acum de industrie. Când Facebook şi-a schimbat numele în Meta în octombrie 2021, compania atras tot mai mult interes către produsele VR/metaverse. Însă de atunci, vânzările şi timpul de utilizare au fost sub aşteptările gigantului, sugerând că marile companii de software VR mai au de lucrat pentru a crea produse de succes.

     

  • Cea mai mare afacere a anului din domeniul bancar e pe cale de-a se încheia: UBS ar putea finaliza preluarea Credit Suisse până pe 12 iunie

    UBS Group AG ar putea finaliza achiziţia Credit Suisse Group AG până pe 12 iunie, punând astfel bazele unei noi puteri în sectorul bancar european şi finalizând o lungă perioadă de incertitudine pentru cei peste 100.000 de angajaţi ai creditorilor, raportează Bloomberg.

    Încheierea tranzacţiei este încă supusă anumitor condiţii, inclusiv unele la care UBS a declarat că ar putea renunţa. După finalizarea afacerii, acţiunile Credit Suisse vor fi delistate de la bursa elveţiană SIX Stock Exchange pe 13 iunie şi de la bursa din New York pe 12 iunie. 

    Acţionarii Credit Suisse vor primi o acţiune UBS pentru fiecare 22,8 acţiuni deţinute în circulaţie. Toate titlurile de creanţă în circulaţie ale Credit Suisse vor deveni obligaţii ale UBS. 

    Tranzacţia, convenită în martie cu sprijinul guvernului elveţian, va remodela lupta globală pentru afacerea de gestionare a averilor elitelor. 

    UBS a declarat iniţial că preluarea rivalului său va fi finalizată încă de la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Dar închiderea risca să fie amânată deoarece UBS şi guvernul elveţian negociau încă termenii exacţi ai unei garanţii de stat de 9 miliarde de franci elveţieni (9,9 miliarde de dolari) pentru pierderile pe care banca le-ar putea suferi, a relatat anterior Bloomberg News.

    UBS a declarat luna trecută că se aşteaptă la deprecieri de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru activele Credit Suisse şi a estimat, de asemenea, că obligaţiile legale ar putea costa până la 4 miliarde de dolari în 12 luni. De asemenea, creditorul susţine că ar putea obţine un câştig pe hârtie estimat la 34,8 miliarde de dolari ca urmare a preluării fostului rival.

    Totodată, UBS a mai declarat că ar putea fi nevoită să amâne publicarea rezultatelor pentru al doilea trimestru pentru a avea suficient timp de furnizare a situaţiilor financiare combinate. Potrivit Financial Times, rezultatele oficiale ar putea fi publicate undeva la finalul lunii august.

    Înainte de tranzacţie, UBS avea 74.000 de angajaţi. Dacă tot personalul Credit Suisse va fi absorbit – o perspectivă puţin probabilă – numărul total de angajaţi ai UBS ar urca la 120.000.