BusinessMagazin

Tag: acord

  • Rusia şi Serbia au convenit asupra unui acord de principiu pentru vânzarea de gaze naturale

    Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic şi liderul Rusiei Vladimir Putin au discutat condiţiile unui contract de furnizare de gaze naturale şi au ajuns la un acord de principiu, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de Euractiv.

    Acordul urmează să fie elaborat de companiile implicate, a adăugat oficialul. Lavrov ar fi trebuit să efectueze pe 6-7 iunie o vizită în Serbia, dar n-a putut ajunge pentru că trei state europene au blocat spaţiul aerian pentru avionul acestuia. Astfel, urmează ca Vucic să se deplaseze în Rusia pentru a discuta cu Lavrov.

    Guvernul sârb a reamintit, cu această ocazie, de prietenia Rusiei cu Serbia şi a acuzat o isterie antirusă.

     

     

     

  • Liderii europeni au ajuns la un acord cu privire la interzicerea petrolului rusesc. Importurile europene de ţiţei din Rusia au scăzut deja cu aproximativ 700.000 de barili pe zi

    Liderii Uniunii Europene au ajuns luni la un acord cu privire la interzicerea petrolului rusesc, a declarat şeful organului executiv al UE, o măsură remarcabilă pe care oficialii au negociat-o luni de zile şi care vizează pedepsirea conducerii ruse pentru invadarea Ucrainei, scrie Insider.

    „Noua sancţiune va reduce cu aproximativ 90% importurile de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului”, a declarat luni preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un tweet.

    Interdicţia marchează cea mai recentă sancţiune pe care liderii mondiali au aplicat-o Rusiei în acest an în eforturile de a slăbi poziţia financiară a ţării şi de a pune capăt invaziei Ucrainei conduse de preşedintele Vladimir Putin.

    UE a impus Rusiei un set amplu de sancţiuni, inclusiv interzicerea importurilor de fier şi oţel, în timp ce Statele Unite au interzis americanilor să ofere servicii de consultanţă persoanelor din Rusia.

    De ce liderii UE cred că interzicerea petrolului va funcţiona?

    Petrolul a reprezentat mult timp asul din mâneca economiei Rusiei. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de ţiţei din lume şi se bazează în mare măsură pe veniturile din petrol şi gaze naturale, care anul trecut au reprezentat 45% din bugetul său federal, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Înainte de război, Rusia reprezenta aproximativ jumătate din importurile anuale de motorină din Europa, de 1,2 milioane de barili pe zi, sau 10% din consumul total de motorină, au declarat analiştii HSBC clienţilor într-un raport din această lună.

    Vineri, analiştii Bank of America au declarat că importurile europene de ţiţei din Rusia au scăzut deja cu aproximativ 700.000 de barili pe zi, „şi ar putea scădea şi mai mult dacă sancţiunile petroliere sunt în sfârşit adoptate”.

    Preţurile ţiţeiului au atins luni la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.

  • Pfizer va furniza în regim non-profit medicamentele şi vaccinurile către 45 de ţări cu venituri mici

    Acordul urmăreşte să reducă considerabil inechităţile în materie de sănătate care există între multe ţări cu venituri mai mici şi restul lumii.

    „După cum am aflat în lansarea globală a vaccinului COVID-19, aprovizionarea este doar primul pas pentru a ajuta pacienţii. Vom lucra îndeaproape cu liderii mondiali în domeniul sănătăţii pentru a face îmbunătăţiri în procedurile de diagnostic, educaţie, infrastructură, stocare şi multe altele. Doar atunci când toate obstacolele sunt depăşite, putem pune capăt inechităţilor în domeniul sănătăţii şi putem veni în sprijinul tuturor pacienţilor”, a declarat Albert Bourla, preşedintele şi directorul executiv al Pfizer.

    Ţările semnatare ale Acordului includ toate cele 27 de ţări cu venituri mici, precum şi 18 ţări cu venituri medii spre mici, care au trecut de la clasificarea „ţări cu venituri mici” la cele cu venituri medii spre mici, în ultimii zece ani. Pfizer va lucra cu oficiali din domeniul sănătăţii din Ruanda, Ghana, Malawi, Senegal şi Uganda pentru a identifica perspectivele şi oportunităţile timpurii, pentru a se asigura că toate medicamentele şi vaccinurile pot ajunge la cei care au nevoie. Acest lucru va include expertiza pentru a sprijini procedurile de diagnostic, educaţia şi formarea profesională din domeniul sănătăţii, dezvoltarea managementului lanţului de aprovizionare şi alte îmbunătăţiri în infrastructură. Expertiza dobândită în urma colaborării cu aceste cinci ţări va fi aplicată pentru a sprijini lansarea proiectului în restul de patruzeci de ţări vizate.

    Pfizer va colabora, de asemenea, cu participanţii la acord pentru a identifica căi de reglementare şi procese de achiziţie rapide şi eficiente, pentru a reduce timpul mai lung necesar cu scopul de a face disponibile medicamente şi vaccinuri noi în aceste ţări.

    Conform acordului, Pfizer s-a angajat să furnizeze 23 de medicamente şi vaccinuri care tratează boli infecţioase, anumite tipuri de cancer şi boli rare şi inflamatorii. Făcând aceste medicamente şi vaccinuri mai uşor disponibile se creează premisele pentru a trata bolile netransmisibile şi infecţioase, care curmă viaţa a circa un milion de oameni în fiecare an în aceste ţări, precum şi bolile cronice care au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii pentru cel puţin alte circa jumătate de milion de persoane. Pe măsură ce Pfizer lansează medicamente şi vaccinuri noi, aceste produse vor fi, de asemenea, incluse în portofoliul acordului pe o bază non-profit.

    Acordul urmăreşte, de asemenea, să stabilească un acces mai rapid la viitoarele medicamente şi vaccinuri Pfizer, în regim non-profit, în cele 45 de ţări, în special în cele care tratează boli care au un impact disproporţionat asupra sănătăţii globale. Pentru a promova acest angajament, Pfizer, cu finanţare de la Fundaţia Bill & Melinda Gates, avansează în efortul de a dezvolta vaccinuri, în curs de autorizare, pentru prevenirea streptococului de grupă B (GBS), care este o cauză principală a decesului copiilor la naştere şi a mortalităţii nou-născuţilor în ţările cu venituri scăzute. Se discută, de asemenea, despre oportunitatea de a sprijini dezvoltarea vaccinului împotriva virusului respirator sinciţial (RSV), un alt vaccin maternal.

     

  • Acţiunile Twitter se prăbuşesc în premarket: Compania scade cu 18% după ce Elon Musk a declarat că acordul de preluare de 44 mld. dolari a fost pus „în aşteptare”

    Elon Musk a spus vineri, 13 mai, că acordul de cumpărare a reţelei de socializare Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, a fost pus „temporar în aşteptare”, notând în acest sens o serie de calcule conform cărora conturile false şi spam-urile reprezintă sub 5% din totalul utilizatorilor platformei, conform Financial Times.

    Musk a postat mesajul pe Twitter alături de un text al agenţiei de ştiri Reuters care detaliază pe baza numărului de conturi de tip spam. Momentan, efectul legal al notificării sale nu este clar.

    La 13:30, ora României, acţiunile Twitter se depreciau cu circa 18% în şedinţa premarket din New York.

    Săptămâna aceasta, CEO-ul Tesla şi SpaceX a declarat că îi va reactiva contul de Twitter al fostului preşedinte Donald Trump, adăugând că interdicţia implementată anul trecut este „greşită din punct de vedere moral”.

    Fără dinamica din premarket de astăzi, acţiunile Twitter au crescut cu 5,7% în 2022, capitalizarea societăţii atingând 34,5 miliarde de dolari.

     

  • Lavrov: Armata rusă nu va mai suspenda deloc operaţiunile în Ucraina până nu se ajunge la un acord

    Armata rusă nu va suspenda operaţiunile combatante în Ucraina pe durata noii sesiuni de negocieri cu reprezentanţii Kievului, a afirmat luni ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, argumentând că forţele militare ucrainene oricum nu opreau atacurile.

    Serghei Lavrov a afirmat că, în prima rundă a negocierilor, preşedintele Vladimir Putin ordonase suspendarea confruntărilor militare, dar a explicat că, între timp, poziţia Moscovei s-a modificat.

    “După ce am devenit convinşi că ucrainenii nu plănuiesc să adopte acţiuni reciproce, a fost luată decizia ca, în următoarea rundă de negocieri nu va mai exista nicio pauză atât timp cât nu se ajunge la un acord final”, a declarat Serghei Lavrov, citat de Sky News.

    Ucraina şi Rusia au organizat numeroase sesiuni de negocieri de la începerea conflictului militar, pe 24 februarie, dar deocamdată nu există niciun armistiţiu general şi niciun acord de pace.

  • Acord între Google şi Meta, vizat de o anchetă antitrust deschisă de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a deschis o anchetă antitrust oficială pentru a evalua dacă un acord între Google şi Meta (fosta Facebook) pentru servicii de publicitate prin bannere web ar fi încălcat normele UE în materie de concurenţă.

    Ancheta Comisiei se referă la un acord pe care Google l-a denumit codificat „Jedi Blue”, încheiat în septembrie 2018 între Google şi Meta în ceea ce priveşte participarea reţelei publicitare (Audience Network) a Meta la programul de licitaţie deschisă (Open Bidding) al Google.

    Comisia este preocupată de faptul că acordul s-a putea înscrie în eforturile de a exclude serviciile de publicitate online concurente cu programul de licitaţie deschisă al Google şi, prin urmare, de a restrânge sau de a denatura concurenţa pe pieţele de publicitate prin bannere web, în detrimentul editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor.

    Dacă preocupările se dovedesc întemeiate, practicile care fac obiectul anchetei ar putea încălca normele UE în materie de concurenţă care se referă la acordurile anticoncurenţiale dintre întreprinderi (articolul 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) şi/sau la abuzul de poziţie dominantă (articolul 102 din TFUE). Comisia va efectua propria sa anchetă amănunţită în mod prioritar.

    „Mulţi editori se bazează pe publicitatea prin bannere web pentru a finanţa conţinut online pentru consumatori. Este posibil ca aşa-numitul acord „Jedi Blue” dintre Google şi Meta să vizeze o tehnologie concurentă cu programul „Open Bidding” al Google, cu scopul de a o slăbi şi a o exclude de pe piaţa afişării bannerelor publicitare pe site-urile şi aplicaţiile editorilor. Dacă ancheta noastră va confirma acest fapt, înseamnă că am avea de a face cu o restrângere şi o denaturare a concurenţei pe piaţa deja concentrată a tehnologiei publicitare, în detrimentul tehnologiilor concurente de difuzare a anunţurilor publicitare, al editorilor şi, în cele din urmă, al consumatorilor”, a spus vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

  • Cu un pas mai aproape de realizare: A fost semnat acordul pentru realizarea celui mai aşteptat drum expres

    Acordul pentru realizarea drumului expres Cluj – Dej – Bistriţa a fost semnat, sâmbătă, la Bistriţa. Acesta este format din 2 sectoare: DE Dej – Bistriţa, parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, şi DE Cluj – Dej.

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat, a semnat sâmbătă, la Bistriţa, Acordul de colaborare între Consiliul Judeţean Cluj şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, respectiv municipiul Bistriţa şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru realizarea obiectivului de investiţii „Drum Expres Cluj – Dej – Bistriţa”.

    „Semnarea acordului confirmă progresul acest proiect de mare infrastructură ce urmează a fi finanţat din fonduri europene. Viitorul drum expres va rezolva problemele stringente legate de traficul aglomerat de pe drumul european, inclusiv ambuteiajele şi traficul de mare tonaj din zona Dejului”, a spus Marius Mînzat, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Încheierea acordului de colaborare a fost aprobată de către plenul Consiliului Judeţean în data de 21 decembrie 2021. Potrivit acestuia, autorităţile publice semnatare vor colabora pentru susţinerea procesului de selecţie a modului de definire şi conectare a aliniamentelor drumurilor expres Cluj – Dej şi Dej – Bistriţa. De asemenea, parteneriatul va oferi posibilitatea identificării şi rezolvării constrângerilor de ordin juridic şi administrativ care pot apărea şi a emiterii avizelor şi certificatelor de urbanism necesare.

    „Odată realizat, drumul va contribui la dezvoltarea întregii regiuni de nord a Transilvaniei, motiv pentru care vom acorda tot sprijinul necesar derulării acestei investiţii de o importanţă strategică pentru întreaga zonă”, a spus Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj..

    Drumul expres Cluj – Dej – Bistriţa este format din două sectoare de drum, respectiv drumul expres Dej – Bistriţa, ca parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, şi sectorul independent de drum expres Cluj – Dej.

    Conform CNAIR, într-o primă etapă va fi realizată proiectarea, constând în întocmirea studiului de fezabilitate, urmând ca, în cea de-a două etapă să fie realizat efectiv drumul expres, cu sprijinul celor două consilii judeţene partenere şi al municipalităţii bistriţene.

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Undă verde pentru cel mai amplu proiect energetic al României. Romgaz are acordul acţionarilor pentru achiziţia a 50% din Exxon pentru 1 mld. dolari

    Acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor român de gaze naturale la care statul român are controlul majoritar, au aprobat vineri, 10 decembrie, tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

    Totodată, a fost aprobată încheierea contractului de vânzare-cumpărare care urmează a fi încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător, cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Domino) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Pelican South) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Califar) Limited şi ExxonMobil Exploration and Production Romania (Nard) Limited, în calitate de vânzători.

    Aprobarea acţionarilor a venit la a doua convocare, întrucât la prima convocare, cea din 9 decembrie, nu au fost îndeplinite cerinţele de cvorum de prezenţă. Acest lucru înseamnă că Ministerul Energiei, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, nu a fost prezent la prima întrunire a acţionarilor.

    Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.

    Romgaz are 14,3 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 31,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 551,3 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 1,16 mld. lei, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, la afaceri de 3,5 mld. lei, plus 20%, potrivit datelor din raportul trimestrial.

    Pe baza datelor financiare la nouă luni şi în contextul majorării semnificative a veniturilor din valorificarea gazului achiziţionat de pe piaţa internă pentru revânzare (304,1 milioane lei faţă de 12,3 milioane lei în nouă luni din 2020), ca urmare a cererii mai mari de gaze faţă de capacitatea de producţie, ZF estimează rezultate record pentru Romgaz în 2021.

    Astfel, producătorul şi furnizorul de gaze naturale ar putea încheia 2021 cu venituri record, respectiv 6-6,5 mld. lei, şi un profit net de 1,5-1,7 mld. lei. Spre comparaţie, în 2020, Romgaz a raportat o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de 2019, conform datelor din raportul financiar.

     

  • Coaliţia de guvernare discută din nou despre introducerea unei taxe de solidaritate aplicată companiilor mari. Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fost premier, nu este de acord

    Coaliţia de guvernare discută din nou despre introducerea unei taxe de solidaritate aplicată companiilor mari, idee lansată în urmă cu o lună de liderul UDMR, Kelemen Hunor, dar Florin Cîţu, preşedinte PNL şi fost premier, spune că nu este de acord.

    Taxa ar urma să reprezinte 1% din cifra de afaceri pentru firmele care au o cifră de afaceri de peste 100 milioane de euro.

    În România există circa 340 de firme cu afaceri anuale de peste 480 milioane lei.

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat marţi că nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate aplicată companiilor mari, cu o cifră de afaceri de peste 100 milioane euro, idee susţinută de UDMR şi PSD.

    „Din punctul meu de vedere, nu susţin astfel de taxări. Bineînţeles că am susţinut asta în coaliţie. Aşa pe hârtie pot să scriu multe. Ea nu se justifică în context economic, am avut economia închisă 2 luni, bugetul a fost susţinut de astfel de companii. Nu-şi are loc astfel de taxă. Ea este susţinută de partenerii din coaliţie, dacă şi premierul este de acord. Este vorba de impozitarea pe cifra de afaceri vs impozitarea pe profit”, a declarat Florin Cîţu.

    El a mai spus că ministrul de Finanţe nu a prezentat încă o variantă de buget pentru 2022.  ”Pentru anul viitor pe ESA trebuie să avem un deficit de 6,2%, pe cash un deficit de 5,84%. Ele sunt legate. Vom vedea care este varianta de buget”.

    Ideea introducerii acestei taxe a fost lansată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, care spunea în noiembrie că taxa ar aduce la buget până la 1,6 miliarde de euro pe an. Discuţiile pe această team au fost reluate după formarea noului guvern.