BusinessMagazin

Tag: acces

  • Este oficial: Elevii şi profesorii vor avea asigurată infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru predarea online

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării va asigura elevilor şi profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 109/2020 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

    Astfel, se va  asigura, la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activităţile de e-learning.

    “Digitalizarea educaţiei este esenţială pentru a reuşi să traversăm situaţiile de criză ce pot apărea de-a lungul timpului, fără a deconecta elevii şi profesorii de la viaţa scolară”, conform expunerii de motive.

     

  • Din 1 iulie, intri în Grecia doar dacă ai cod unic de bare

    Grecia se teme de creşterea numărului de persoane infectate însă nu renunţă la noua etapă de relaxare. Dacă pleci în Grecia, din 1 iulie vei fi monitorizat printr-un  formular online. Eşti obligat să completezi acest formular, înainte să ajungi la graniţă. În formular vei da date personale, ce ţări ai vizitat în ultimele zile dar şi unde şi cum vei fi cazat în Grecia, scrie Mediafax.ro. 

    MĂDĂLIN MĂNCILĂ, DIRECTOR AGENTIE TURISM:  Începând cu 1 iulie, Grecia a impus acest chestionar online, această declaraţie care va fi completată online, cu 48 de ore înainte de a ajunge pe teritoriul lor. Această declaraţie se găseşte pe site-ul travel.gov.gr. Toate aceste chestionare vor fi, practic, centralizate de către autorităţile din Grecia iar în urma completării acestui formular, practic, se va emite un cod de bare care va reprezenta dovada faptului că ai completat acest chestionar. În funcţie de numărul de turişti care vor trece pe la graniţă, grecii vor şti şi care va fi capacitatea de testare la fiecare punct de frontieră. 

     

  • Bruxellesul se aşează la masă cu Beijingul: Uniunea Europeană vrea să reia negocierile din 2014 pentru un acces mai facil al investitorilor europeni în piaţa din China

    Uniunea Europeană vrea să reia negocierile pentru investiţii cu China, luni, întrucât organizează o discuţie online cu preşedintele Xi Jinping şi cu premierul Li Keqiang, potrivit CNBC.

    Cele două părţi au început negocierile pentru un acord de investiţii în 2014, iar Europa speră de atunci să obţină un acces mai facil către piaţa chineză pentru investitorii europeni.

    Uniunea Europeană susţine că piaţa din China nu oferă acelaşi nivel de transparenţă şi aceleaşi reguli de competiţie de care se bucură firmele chineze în piaţa europeană. Cu toate acestea, negociatorii nu au făcut progrese semnificative până acum, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a încheia un acord până la finalul anului.

    UE vrea să reinveteze relaţia cu China, conform declaraţiei unui oficial european pentru CNBC – care a vrut să nu fie citat, întrucât discuţiile sunt sensibile.

    Egalizarea terenului de joc dintre cele două părţi reprezintă o ţintă din ce în ce mai importantă pentru UE, în contextul în care Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută un proces care va restricţiona accesul în piaţa europeană pentru companiile controlate de guvernul chinez.

    „Avem nevoie de instrumentele potrivite pentru a ne asigura că subsidiarele străinilor nu va denatura piaţa noastră, aşa cum ne asigurăm în cadrul subsidiarelor companiilor naţionale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte pentru concurenţă în cadrul Comisiei Europene.

  • Noua strategie pentru una dintre cele mai căutate destinaţii turistice ale lumii. Bogaţii sunt primii care vor avea acces

    Strategia de reînviere a turismului din Thailanda prevede orientarea pe turiştii bogaţi care caută să se izoleze departe de ceilalţi în era COVID-19, mai degrabă decât să se orienteze asupra turismului de masă.

    Astfel, potrivit unui articol publicat de Bloomberg, odată ce graniţele ţării vor fi redeschise, eforturile de marketing în domeniul turismului vor fi direcţionate înspre atragerea indivizilor bogaţi care îşi doresc vacanţe în care să evite cât mai mult riscul îmbolnăvirilor, a declarat ministrul turismului din Thailanda Phiphat Ratchakitprakarn într-un interviu.

    Guvernul va permite iniţial un număr mai mic de sosiri, reprezentând executivi din business sau oameni care vin acolo în scop medical.

    Lucrează de asemenea cu industria de turism pentru a identifica indivizi cu anumite profiluri, precum cei care au vizitat anterior staţiunile de lux din insulele Phuket, Samui, Phangan şi Phi Phi, a spus ministrul.

    Oamenii vor trebui să îşi facă şi testele COVID înainte de călătorie şi la sosire, să aleagă o singură insulă în care să îşi petreacă vacanţa şi să petreacă acolo o perioadă minimă de timp. Vizitatorii „high-end” vor putea să călătorească liber cât timp sunt pe insulă sau spre alte destinaţii din Thailanda odată ce au trecut 14 zile.

    Ţara plănuieşte să se promoveze în rândul acestui tip de turişti, posibil în perioada lunilor de iarnă, între noiembrie şi februarie, când călătorii europeni şi americani caută o climă mai caldă.

    Graniţele Thailandei sunt în prezent închise şi se permit doar călătoriile esenţiale spre această ţară până la data de 30 iunie, potrivit Bloomberg. Urmează însă ca restricţiile de călătorie să fie ridicate.

    Scopul este ca Thailanda să ajungă la 10 milioane de sosiri de străini anul acesta – un sfert din numărul turiştilor din 2019, iar veniturile din turism sunt previzionate să ajungă la 39,6 miliarde de dolari, în scădere cu 59% faţă de anul anterior.

    Sectorul turismului ar urma să reprezinte 6% din PIB-ul pentru 2020, în scădere cu 18% faţă de anul trecut.

     

     


     

  • Sportul din sufragerie

    „Sportul trece printr-o fază de recalibrare,  la fel ca munca la birou sau acasă. Unii şi-au dat seama că pot lucra de acasă foarte bine, în timp ce altora le este extrem de dor de birou, dar cei mai mulţi vor rămâne într-o zonă duală, un hibrid în care flexibilitatea este cea care contează extraordionar de mult – atât în modul de a munci efectiv, cât şi în a face sport”, a spus Andrei Creţu, cofondator şi CEO al platformei de activităţi recreative pentru angajaţi 7card, într-o ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu).
    Benefit Seven, compania pe care a înfiinţat-o alături de Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu,  oferă prin brandul 7card un concept  de abonamente unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. Abonamentul este disponibil doar prin intermediul angajatorilor care îl pot oferi angajaţilor lor drept un beneficiu extra-salarial. În cei nouă ani de activitate, 7card s-a extins rapid, ajungând în prezent la un număr de peste 700 de săli în întreaga ţară şi la un număr total de abonaţi activi de peste 50.000. În 2019, Sodexo România a finalizat preluarea pachetului integral de acţiuni al 7card, în cadrul unei tranzacţii începute în 2016.
    Acum 7card a trecut printr-o nouă transformare şi s-a mutat, la fel ca multe dintre afaceri, în mediul online, prin 7card@Home, descris de reprezentanţii companiei drept „cel mai mare hub de conţinut video de sport şi relaxare din România”. Acesta poate fi accesat deocamdată gratuit de oricine, fără abonament sau costuri suplimentare în această etapă. Ulterior însă, fondatorii platformei nu exclud să lanseze o variantă de monetizare a accesării acestui tip de conţinut. Prin intermediul aplicaţiei, utilizatorii au acces la clipuri video care includ antrenamente de sport, activităţi pentru copii, discuţii despre motivaţie, echilibru şi stare de bine, ateliere de magie şi cărţi de colorat.
    „Întreaga industrie de fitness a fost afectată extrem de mult – trebuie să recunoaştem că incertitudinea şi volatilitatea prezentă ne-au făcut pe toţi să fim puţin dezorientaţi pentru, din fericire, o scurtă perioadă de timp”, descrie Andrei Creţu modul în care s-au raportat iniţial la contextul pandemic. Apoi, treptat, spune că „au abordat situaţia frontal”. Au închis accesul celor 55.000 de abonaţi activi ai platformei la săţile fizice, chiar cu câteva zile înainte de decretarea stării de urgenţă, şi s-au gândit la o variantă prin care să rămână relevanţi – în varianta digitală.
    „Deja trecusem la o formă digitală, dar aceasta oferea tot acces la sălile fizice. Am lansat o variantă în care să facem disponibil accesul la conţinut video, iar treptat am adăugat îmbunătăţiri. Contemplam de mai mult timp ideea de a intra în zona de conţinut video – dar nu ne-am gândit niciodată că atât de repede vom fi practic forţaţi să implementăm această dorinţă”, mărturiseşte Creţu.
    Au dezvoltat câteva variante, iar acum, în afară de clasele preînregistrate oferă şi o serie de cursuri live, acestea fiind, potrivit reprezentantului 7card, cea mai apropiată experienţă de sala de fitness. Spune că şi-au propus să permită accesul oferit de câţiva dintre antrenorii din sălile de sport fizice  astfel încât să organizeze zilnic  8-10 clase.  Iar dacă anterior sălile de sport fizice înscrise se aflau în 55 de oraşe, online-ul le oferă posibilitatea expansiunii nelimitate.  „Avantajul cu oferta în online este că, deşi reţeaua era bine dezvoltată şi aveam toate sălile relevante în reţea, cu un program digital distribuţia este extrem de facilă – acum putem aborda şi diaspora”, observă Creţu.
    După revenirea lucrurilor la normal – „Nici noi nu ştim când, dar se vehiculează câteva date, stăm în expectativă” – şi-au construit un plan de reactivare a abonamentelor clasice – „În acel moment vom construi tot ce am construit în online în zona abonamentelor standard – va rămâne într-o zonă gratuită o parte din activităţi, dar abonaţii 7card le vor putea accesa pe toate”, detaliază el planurile de dezvoltare a platformei în continuare. Iar dacă pentru început şi-au propus ca oferta din online să fie inclusă în abonamentul standard, nu exclude ca în viitor să se gândească la oferirea componentei de online ca produs distinct.
    Vor dori totuşi cei care fac sport acasă să se întoarcă în săli?
    „Este un cumul de factori care va defini peisajul şi obiceiurile de a face sport în continuare. Sunt foarte mulţi oameni care spun că de-abia aşteaptă se se întoarcă în sala clasică, alţii au realizat că pot face sport de acasă. Există un segment de oameni care au redescoperit fitnessul, criza a fost un catalizator şi ne-a educat forţat, pentru mulţi dintre noi a fost o revelaţie că putem să facem sport şi de acasă.”
    Se disting însă mai multe categorii de persoane din rândul celor care fac sport în ceea ce priveşte viitorul: cei care vor să meargă la sală, cei care mizează pe aplicaţii ori cei care vor să alerge în parc o perioadă şi  nu vor să audă de spaţii închise. „Este complet de înţeles acest lucru şi cred că vom avea nevoie de o perioadă de timp ca să ne adaptăm – suntem într-un episod trecător, unii îşi vor reveni mai repede şi vor avea încredere să se întoarcă la sală, mai ales că sălile de fitness iau toate măsurile de siguranţă necesară, alţii vor avea nevoie de o perioadă în care să facă sport în aer liber.” Cum se va face sport în sălile de fitness – care sunt totuşi spaţii închise? „Acolo trebuie implementate măsuri similare cu ale celor din HoReCa. Cum nu va fi permis un număr mare de persoane în restaurante, iar mesele vor fi distanţate, la fel şi în sălile de fitness, fie se vor instala bucăţi de plexiglas între diferitele aparate, fie aparatele vor fi distanţate, fie vor fi marcate astfel încât doar jumătate din ele să fie folosite”.
    Clasele de grup vor fi cel mai afectate, iar o perioadă de timp acestea s-ar putea să nu se desfăşoare.  Nu exclude niciun program de antrenamente în aer liber. „Lansasem un program de antrenamente în aer liber în trecut, spuneau mai demult clienţii că se pot duce în parc să facă sport şi singuri. Sunt convins că vor apărea multe astfel de programe, iar noi vom fi primii care le vom integra în oferta noastră.”
    În ceea ce priveşte modul în care activitatea sălilor de sport a fost afectată, şi peisajul acestora este unul variat – unii au fost mai proactivi şi au început să îşi ofere serviciile în online prin clase realizate prin intermediul Zoom sau şi prin alte platforme, dar majoritatea se confruntă cu provocări legate de plata angajaţilor şi a chiriilor, la fel ca în situaţia industriei HoReCa.
    „Pentru cei care nu au putut să negocieze şi nu au primit anumite facilităţi într-adevăr, a rezista un număr destul de mare de luni cu venituri zero este destul de dificil. Dar în continuare este o doză mare de optimism prezentă în piaţă – noi suntem alături de ei şi pe cât posibil dacă au avut serviciu online am încercat să îi promovăm în această perioadă – va fi o luptă grea şi chiar în eventualitatea în care nu va mai fi niciun val al pandemiei, cu închideri de săli, chiar şi aşa, în mai puţin de şase luni nu văd o revenire la parametrii anteriori.” Andrei Creţu este convins însă că industria va supravieţui – „Nu ne imaginăm o lume civilizată fără industria de sport & wellness, cu toţii trebuie să ne adaptăm unor noi realităţi şi unor noi obiceiuri de consum. Cred că perioada aceasta trebuie să scoată ce este mai bun din noi din punctul de vedere al umanităţii şi din perspectiva de a-ţi ajuta partenerii de business şi clienţii chiar dacă nu ai un avantaj direct din asta”.
    De altfel, el consideră că indiferent de domeniul de activitate, această perioadă relevă adevăratul caracter – nu doar al oamenilor – ci şi al companiilor. „Am văzut în perioada aceasta adevăratul caracter al unor companii – bun sau rău – acesta a ieşit mult mai clar în evidenţă şi eu cred că noi toţi în calitate de consumatori de produse şi servicii suntem extrem de inteligenţi şi sensibili în a percepe acest caracter. Dacă nu criza, piaţa îi va penaliza ulterior pe cei care au vrut ca în primul rând să îşi asigure confortul şi nu i-a interesat supravieţuirea colaboratorilor sau partenerilor şi clienţilor cu care interacţionează în mod normal, iar reciproca este valabilă, într-o piaţă cu o cerere recalibrată, brandurile care şi-au respectat şi promisiunea şi au arătat că nu rezultatele financiare şi propria bunăstare este mai presus de altceva se vor număra printre cele care vor supravieţui şi o vor face foarte bine”.
    De asemenea, subliniază el, un lucru evident este că „nu este un moment în care să stai şi să aştepţi ce se întâmplă – trebuie să fii parte activă a acestui proces de recalibrare – trebuie să acţionezi în prezent şi pe termen scurt, fără să uiţi care este viziunea pe termen lung”.

  • Joacă fără griji: designerii care au creat un loc în care cei mici se pot juca fără teama de a se infecta

    Denumit Rimbin, locul de joacă propus de Martin Binder şi Claudio Rimmele se inspiră ca aspect din frunzele de nuferi, scrie Dezeen, fiind format din mai multe zone dispuse ca nuferii pe baltă. Fiecare copil se poate juca singur pe o „frunză” sau se poate da în balansoarul care leagă două „frunze”, fiecare element al locului de joacă având acces separat. Elementele cu care vin copiii în contact sunt confecţionate din metal, pentru a fi dezinfectate mai uşor. 

  • 25 de ani de capitalism ca în Vest aplicat în România: Bursa de Valori de pe malurile Dâmboviţei

    Capitalismul în România a însemnat tranziţia de la o economie de comandă, lipsită de iniţiativă privată, supercentralizată la o economie de piaţă liberă, descentralizată, în care după aproape 50 de ani s-au putut face afaceri şi realiza schimburi.
    Începutul privatizării a avut loc în 1990, prin transformarea întreprinderilor de stat în societăţi şi regii autonome, forme instituţionale deja depăşite în economiile occidentale, însă tranziţia la capitalism a durat câţiva ani buni, întrucât reminiscenţe ale comunismului au continuat în primii ani să devalizeze activele statului. Dar sensul capitalismului şi al democraţiei nu sunt pe deplin conturate în lipsa pieţelor financiare, deci fără o bursă de valori în care actorii economici să facă schimburi.
    Prima bursă de valori din România – Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb – a fost înfiinţată în 1881, iar de-a lungul existenţei sale a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii – Răscoala Ţărănească din 1907, Războiul Balcanic din 1912-1913 – în Primul Război Mondial a fost închisă, iar după 14 ani de suişuri şi coborâşuri activitatea acesteia a fost întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist şi cu începerea naţionalizării economiei. La momentul închiderii, la cota bursei erau 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).
    Ulterior, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată pe
    21 aprilie 1995 ca instituţie de interes public în baza unei decizii a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Doar că venind după o perioadă de beznă de zeci de ani în socialism, reînfiinţarea Bursei româneşti a fost un proces care avea nevoie de brokeri, de economişti, de absolvenţi de studii economice, astfel că CNVM, o instituţie nou creată de Guvern, a autorizat 25 de firme de intermediere constituite în Asociaţia Bursei. Printre acestea se numărau Broker Cluj, care a realizat cele mai multe listări la redeschidere, Institutul Român de Investiţii sau Romaxa.
    În prima şedinţă de tranzacţionare, din 20 noiembrie 1995, au fost schimbate 905 acţiuni emise de şase companii listate. Până la finele anului au avut loc cinci şedinţe de tranzacţionare, cu aproape 400 de tranzacţii efectuate în valoare totală de 250.000 de lei, iar capitalizarea celor nouă companii listate era de 25,9 milioane de lei.
    În februarie 2008, banca austriacă Erste Group Bank s-a listat la Bucureşti, devenind astfel prima companie internaţională listată pe plan local, iar în 2010 BVB a lansat sistemul alternativ de tranzacţionare pentru IMM-uri şi start-up-uri aflate în căutare de finanţare, adică piaţa AeRO, care a înglobat piaţa RASDAQ, aceasta încetând să mai existe din 26 octombrie 2015.
    Astăzi, la 25 de ani distanţă, Bursa românească are 83 de companii listate pe piaţa principală, printre care şi operatorul pieţei de capital locale (BVB), şi aproape 300 de companii listate pe piaţa secundară. Zilnic pe piaţa principală au loc tranzacţii de peste 11 milioane de euro, iar pe AeRO de circa 200.000 de euro, capitalizarea bursieră totală pe ambele pieţe fiind de aproape
    130 de miliarde de lei. De asemenea, pe bursa locală au fost listate peste 90 de emisiuni de obligaţiuni, venind atât de la companii private, cât şi de la autorităţi locale, dar şi titluri de stat.
    În paralel cu această evoluţie, care a fost certificată de agenţia de rating FTSE Russell în septembrie 2019 prin upgradarea României la statutul de piaţă emergentă secundară, s-a dezvoltat şi o industrie puternică a fondurilor de investiţii, fie că vorbim despre fonduri mutuale sau fonduri de pensii, ale căror active totale administrate depăşesc 25 de miliarde de euro.
    Aproape doi ani mai târziu de la reînfiinţarea postdecembristă a Bursei, pe 19 septembrie 1997, a fost creat indicele BET, de referinţă pentru piaţa locală şi care urmăreşte evoluţia celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa principală. Acesta includea 10 societăţi şi începea de la un nivel de 1.000 de puncte, iar capitalizarea celor 10 companii era de 443 de milioane de lei. Între timp, Arctic Găeşti, Terapia Cluj, Azomureş, Dacia Piteşti, Oţelinox Târgovişte, Oltchim Râmnicu Vâlcea şi Policolor s-au retras de la tranzacţionare, în timp ce Antibiotice Iaşi şi Compa Sibiu au fost scoase din BET şi au rămas pe segmentul principal al Bursei, iar Şantierul Naval Constanţa a trecut pe piaţa AeRO.
    De-a lungul timpului, mediul antreprenorial s-a schimbat, zeci de companii au fost scoase şi alte câteva zeci introduse în componenţa BET. După 23 de ani, indicele arată total diferit. În 2020, BET cuprinde 17 emitenţi şi are o valoare de peste 8.000 de puncte, după ce pe 24 iulie 2007 atinsese maximul de 10.813 puncte în contextul euforiei investitorilor aduse de aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce capitalizarea emitenţilor din prima ligă bursieră este de aproape 79 de miliarde de lei.
    Unele poveşti antreprenoriale s-au stins în timp, iar altele s-au adaptat schimbărilor şi au supravieţuit, demonstrând că bariera timpului nu reprezintă o piedică în calea evoluţiei. Cel mai longeviv emitent din istoria BET este Banca Transilvania şi se află în componenţa acestuia de
    17 ani, BRD – Groupe Société Générale se află de 16 ani în BET, iar OMV Petrom de 15 ani.
    La momentul lansării, cea mai mare pondere în indice o avea Oltchim, de 25,58%, care s-a retras de la Bursă în iulie 2019, iar în prezent trei emitenţi au peste 18%: Banca Transilvania (19,57%), OMV Petrom (18,43%) şi Fondul Proprietatea (18,25%).
    Investitorii care au fost în piaţă de la început şi au crezut în dezvoltarea pieţei de capital româneşti au fost răsplătiţi cu randamente foarte bune. Din 1997 încoace, indicele principal BET a crescut de peste opt ori. Bursa de la Bucureşti a crescut de la minimele postcriză din 2009 încoace într-un ritm mai ridicat decât cea din SUA, o piaţă mult mai dezvoltată a celei mai mari economii din lume, iar pe un interval de timp mai scurt, din 2016 încoace, a dublat sau chiar triplat banii investitorilor.
    Dar beneficii s-au concretizat şi pentru cei care au început mai târziu să investească. Bursa de la Bucureşti este cunoscută în lume pentru unele dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor, multe dintre companiile listate împărţind an de an mare parte din profit cu acţionarii sau distribuind acţiuni gratuite.
    Pe 22 septembrie 2014, BVB a lansat indicele BET-TR, construit pe structura indicelui de referinţă al pieţei, dar care include şi dividendele oferite de companii. De la un nivel
    de 4.910 puncte la lansare,
    BET-TR afişează astăzi peste 13.400 de puncte, ceea ce înseamnă că valoarea acestuia aproape s-a triplat în şase ani.
    Pentru cei care urmăresc companiile de creştere, există şi astfel de emitenţi, iar piaţa IMM-urilor s-a dezvoltat tot mai tare în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii şi antreprenori înţelegând “cu ce se mănâncă” Bursa şi faptul că reprezintă o metodă de finaţare care în unele cazuri se potriveşte mai bine decât cea bancară.
    Desigur, loc de mai bine există întotdeauna. Progresul rapid la care asistăm necesită o adaptare continuă necesară supravieţurii şi dezvoltării. În acest sens, mandatul actualului board al Bursei se concentrează pe crearea unor direcţii de acţiune care includ dezvoltarea industriei de brokeraj, îmbunătăţirea colaborării cu sistemul bancar şi consolidarea imaginii Bursei ca soluţie de finanţare, potrivit unor declaraţii ale lui Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei de capital locale, la emisiunea ZF „Deschiderea de Astăzi. Cum va merge Bursa?”.
    În plus, Hanga spune că poate cel mai important obiectiv al conducerii, care reflectă de altfel şi intenţia de a se adapta vremurilor, este digitalizarea acesteia, despre care afirmă că este cheia spre un mai bun acces al investitorilor de retail în piaţa de capital. De asemenea, boardul îşi doreşte să avem o piaţă de derivate la nivel local, iar în acest sens au fost făcuţi primii paşi prin înfiinţarea Contrapărţii Centrale.
    De 25 de ani România are o piaţă de capital funcţională şi o Bursă de Valori care a trecut deja print-o criză financiară. Aniversarea de un sfert de veac a Bursei de Valori Bucureşti coincide cu un moment nefavorabil pieţei – coronacriza. Dar, spune actualul preşedinte al BVB, “după ce se aşterne praful, constaţi că aceste crize creează şi oportunităţi”. Important este să le identificăm şi să le fructificăm.

  • Aeroportul din Cluj-Napoca dă tonul în materie de digitalizare. A implementat un model de plată cu telefonul mobil

    Începând din 14 mai, parcarea Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca devine prima din ţară care acceptă plata serviciilor digital, printr-o aplicaţie pentru dispozitivele mobile. GOTO Parking, administratorul parcării, împreună cu soluţia de parcări yeParking, deschid acest beneficiu tuturor şoferilor care accesează parcarea, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiilor menţionate.

    „În această perioadă, în care necesitatea limitării interacţiunilor nenecesare este tot mai pregnantă, ne bucurăm să venim cu această formă de plată sigură şi comodă pentru şoferi. Noua opţiune din aplicaţie completează planurile yeParking de a oferi comunităţii sale o gamă cât mai variată de opţiuni de parcare, precum şi cele mai eficiente metode de accesare a acestora. Pe această cale dorim să ne oferim deschiderea în a colabora cu operatorii şi administratorii de parkinguri, pentru a oferi comunităţii soluţii alternative de accesare şi plată a parcării, astfel încât conducătorii auto să poată efectua aceste operaţiuni având siguranţa folosirii propriilor telefoane mobile.” a declarat Mihai LODOABĂ, cofondator şi CEO yeParking.

    yeParking poate fi instalată, în mod gratuit, pe ambele sisteme de operare, iOS şi Android, iar plata pentru parcarea administrată de GOTO Parking la aeroportul din Cluj-Napoca se poate efectua prin simpla scanare a cardului de acces eliberat la intrare.

    Pe lângă opţiunea de plată a parcării de la aeroport, utilizatorii pot descoperi şi cea mai mare comunitate de parksharing din România. Harta interactivă oferă, în timp real, acces la sute de locuri de parcare libere din Cluj, Braşov şi din alte oraşe mari din ţară, distribuite de proprietari. Iar dacă se alătură lor, distribuindu-şi informaţiile privind parcarea, vor avea numai de câştigat.

    Activitatea din comunitate nu rămâne nerăsplătită. Membrii activi primesc pK (parkCoins), cu care pot diminua costul parcării sau pot debloca discount-uri la o listă de parteneri, care este în continuă creştere.

    Necesitatea unui sistem modern de gestionare a parcării Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj era uriaşă. Doar în 2018, aproape 2,8 milioane de pasageri au aterizat sau au decolat de aici. Iar numărul lor creşte de la an la an.

    „Plata direct de pe telefon a serviciilor oferite de GOTO Parking se înscrie într-un proiect mai amplu al nostru, prin care încercăm să venim în întâmpinarea dorinţelor clienţilor noştri. În mai puţin de un an, am reuşit să schimbăm multe aici, am simplificat accesul în parcare şi am fluidizat traficul. Această soluţie este o continuare firească a evoluţiei parcării, o completare pe măsura îmbunătăţirilor pe care le-am făcut în mod constant şi pe care le continuăm. Soluţiile digitale nu mai reprezintă o posibilă opţiune viitoare, ele fac astăzi parte din viaţa noastră şi au devenit aproape obligatorii, fiind adoptate de tot mai mulţi cetăţeni.

    Ne bucurăm că am reuşit ca prin implementarea acestei forme de plată să adăugăm încă o poziţie pe lunga listă a premierelor cu care se mândresc clujenii: prima parcare de aeroport din România unde plata se poate face de pe telefonul mobil”, a declarat Adrian Lotrean, administrator GOTO Parking.

    Prin introducerea plăţii direct de pe mobil, GOTO Parking se înscrie în tendinţa generală de digitalizare a companiilor din judeţul Cluj, beneficiind de oferta de servicii a yeParking, una din companiile locale de IT, însă comunitatea locală este cea care va profita din plin de accesibilitatea, uşurinţa si siguranţa plăţii cu telefonul mobil, dispozitivul care ne însoţeşte, astăzi, pretutindeni. Cetăţenii vor putea plăti contactless, în deplina siguranţă, folosind cel mai uzual obiect.

     

     

     


     

  • „Am învăţat să ne adaptăm din mers la o situaţie pentru care nu eram pregătiţi”

    Cum vi s-a schimbat programul în ultimele săptămâni şi cum arată în prezent agenda dvs. zilnică?
    Programul meu şi al unei părţi din echipa managerială a fost şi este unul furtunos în ultimele săptămâni. Din momentul în care am înţeles ce perioadă turbulentă ne aşteaptă, am constituit o echipă de criză. Ne-am început fiecare zi din primele două săptămâni ale noii situaţii în care am fost puşi cu şedinţe de criză. Nu ne-am mai confruntat cu aşa ceva niciodată până acum, astfel că primele întâlniri au fost extrem de grele şi obositoare, însă, în cele din urmă, s-au dovedit a fi constructive. A fost şi este în continuare nevoie de decizii luate în timp real. Practic, niciuna din deciziile pe care a trebuit şi mai trebuie să le luăm nu ar face parte în mod normal din agenda zilnică. De asemenea, am fost nevoiţi să dedicăm o mai mare parte din timp comunicării interne cu echipa. Din fericire, am înţeles cât de importantă este comunicarea cu echipa în astfel de situaţii. Pentru că oamenii au anxietăţi, au dificultăţi de adaptare la noile condiţii de muncă, iar în acest context e necesar ca managementul să menţină activitatea în limite rezonabile. Nu spunem că e uşor să facem asta, ci mai degrabă dificil, prin urmare, încă ne adaptăm.
    De când a început această pandemie eu am lucrat de acasă doar două săptămâni. Partea proastă este că uiţi de tine şi te prinde noaptea lucrând, pentru că nu mai ai niciun reper (pleci spre birou, pleci spre casă). Sunt, însă şi părţi bune. Am luat prânzul cu familia, am economisit cel puţin două ore pe zi, pentru că nu am stat în trafic şi nu mi-am mai bătut capul cu toaletele, cu ce îmbrac în fiecare zi la birou.

    Ce vă lipseşte cel mai mult din rutina de zi cu zi de la birou şi, în general, din viaţa de dinainte de pandemie?
    Primul lucru care îmi lipseşte este predictibilitatea. Incertitudinea legată de bunul mers al afacerii mă bruiază intens.
    Din rutina de zi cu zi, îmi lipsesc birourile populate, discuţiile cu colegii dimineaţa la cafea, doamna care punea în ordine biroul pe care îl găseam curat în fiecare dimineaţă. Îmi lipsesc proiectele pe care le-am pus pe hold, unele din raţiuni financiare, altele din raţiuni de prioritate scăzută. Mă simt oarecum „furată” de această pandemie, care îmi controlează activitatea profesională.

    Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?
    O parte din echipa noastră lucrează de acasă (toţi inginerii de vânzări şi arhitecţii de soluţii, practic toată echipa comercială). Managementul şi o parte din echipa operaţională şi administrativă lucrează de la birou, în condiţii de distanţare socială şi cu respectarea măsurilor de igienă. O parte din echipele de instalări sunt încă pe teren, pe şantierele care încă nu s-au închis. Încercăm să fim activi şi să stimulăm pe cât se poate continuarea activităţii în piaţa noastră. Aşa cum spuneam, cred că este foarte importantă comunicarea cu echipele, implicarea oamenilor în decizii în aşa fel încât să crească responsabilitatea individuală şi să nu trebuiască să se facă micromanagement. Din fericire sunt soluţii foarte bune de comunicare la distanţă, iar calitatea serviciilor de internet din România ne ajută foarte mult în această perioada. Totuşi, avem productivitate scăzută şi căutăm soluţii în continuare. Unii sunt adepţii controlului, însă eu cred mai degrabă că trebuie vorbit cu oamenii în aşa fel încât fiecare să-şi înţeleagă rolul în lupta asta şi să adere sincer la obiectivul comun. Pentru asta este nevoie de claritate în comunicare, de a pune cărţile pe masă, de sinceritate. Am fost învăţaţi să ţinem problemele grele doar pentru noi (managementul), gândindu-ne că ele pot fi rezolvate doar la un anumit nivel. Cred că acest lucru trebuie să se schimbe. Când vasul este în plină furtună, oamenii trebuie să ştie situaţia reală şi să participe la luptă. Cei care nu cred că vom ajunge la mal pot lua barca de salvare.


    Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?
    Personal, văd avantaje în acest stil de muncă. Totuşi, în echipa noastră, există păreri şi contra acestui sistem, aşa că e greu de spus acum dacă vom face unele schimbări după ieşirea din izolare. Este adevărat că oamenii sunt diferiţi, unora li se potriveşte, altora nu. Am colegi care spun că se concentrează foarte bine muncind de acasă, că sunt mai productivi pentru că nu sunt întrerupţi atât de des de ceilalţi colegi, iar alţii care spun că este o experienţă dificilă, că nu se pot concentra pe ce au de făcut din cauza copiilor sau pentru că sunt distraşi de activităţile casnice. Eu cred că se poate rafina acest mod de lucru, dar mai avem nevoie de timp.
    Pentru mine este o revelaţie, faptul că pot face meetinguri la orice distanţă şi cu oricât de mulţi oameni fără să pierd timp prin aeroporturi sau conducând în traficul infernal din Bucureşti, fără nopţi petrecute prin hoteluri, departe de familie. Şi ce-mi place cel mai mult este că nu am nevoie de buget pentru asta. Cu certitudine, vom folosi aceste avantaje şi în viitor. Multe „călătorii de afaceri” se vor face pe reţeaua de internet.

    Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte? Au scăzut veniturile, au scăzut încasările.
    Partenerii europeni cu care colaborăm, majoritatea din Italia (avem câţiva furnizori strategici acolo, toţi din nordul Italiei), şi-au oprit total activitatea. Nu produc, nu livrează, acestea sunt impunerile oficialităţilor. Practic, nu ne putem aproviziona cu marfă. Din fericire, avem obişnuinţa de a lucra cu stocuri consistente (ca să putem servi clienţii foarte rapid), iar acest lucru ne asigură acum cât de cât continuarea livrărilor în România.
    Termenul de finalizare a proiectelor de construcţii este impredictibil în acest moment. Nu avem predictibilitate, ceea ce este foarte dificil.
    Deocamdată ne-am propus ca pentru o perioadă de trei luni să luăm decizii de business aproape zilnic, în funcţie de datele pe care le avem. În legătură cu scăderea veniturilor, căutăm oportunităţi şi întreprindem acţiuni concrete de promovare. Chiar dacă oamenii nu au acum starea potrivită, eu pariez pe o reluare treptată a activităţii în construcţii şi sper ca până la finalul anului să revenim la punctul unde am rămas când ne-a lovit această situaţie nemaiîntâlnită.

    Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?
    S-au schimbat total. Acum mă ocup 100% din timp de salvarea afacerii, de protejarea echipei. Mă gândesc cu drag la vremurile în care lucram în paralel la câteva proiecte, toate menite să ducă businessul la nivelul următor de profesionalism şi notorietate, şi mă plângeam că nu avem destulă forţă de muncă. Vremurile de acum ne-au învăţat, însă, că uneori nu prea ştim să apreciem ce avem şi ne dăm seama de acest lucru abia atunci când suntem în pericol să-l pierdem.


    Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?
    Deocamdată am învăţat să ne adaptăm din mers la o situaţie de criză pentru care nu eram pregătiţi. Am învăţat să ne gestionăm altfel timpul şi resursele, să lucrăm în alte condiţii decât cele cu care eram obişnuiţi. Însă deocamdată suntem la cârma unui vas în plină furtună. Întrebaţi-mă peste două luni! Atunci voi putea avea o imagine de ansamblu mult mai exactă. 

    Business MAGAZIN lansează rubrica Agendă de CEO – în izolare
    Noua realitate adusă de pandemia globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte, motiv pentru care am decis să continuăm demersul de a-i întreba pe liderii afacerilor din România cum s-a schimbat agenda lor zilnică – în sensul propriu al acesteia, dar şi când vine vorba despre priorităţi – într-o nouă rubrică, desprinsă din cover story-ul publicat anterior „Agendă de CEO – în izolare”. 

  • Ce măsuri propune Tarom pentru reluarea activităţii de transport aerian: reconfigurarea spaţilor destinate pasagerilor în aeroporturi, testarea temperaturii pasagerilor la îmbarcare şi teste rapide de COVID-19 la debarcare

    Compania de stat Tarom, unul dintre transportatorii aerieni afectaţi de restricţiile de călătorie în această perioadă, propune Ministerului Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, mai multe măsuri prin care transportul aerian s-ar putea realua în condiţii optime, conform unui document văzut de ZF.

     

    Mai jos sunt câteva dintre măsurile propuse de Tarom:

     

     

    1. MÂSURI DE NATURÂ TEHNICO-LOGISTICÂ

    A.La nivel aeroportuar, la îmbarcare

    • Reconfigurarea spaţiilor destinate pasagerilor şi persoanelor, altele decât pasagerii în zonele cu acces restricţionat.

    În vederea asigurării distanţei de protecţie între persoane, operatorii aeroporturilor trebuie să reconfigureze atât traseele de deplasare a persoanelor, cât şi suprafeţele de staţionare temporară, în zonele cu acces restricţionat, cum sunt ghişeele de înregistrare (check-in), restaurante, baruri, cafeele,oficii de informare etc.

    • Reconfigurarea punctelor de control de securitate
    •  Reconfigurarea punctelor de control al trecerii frontierei
    •  Reconfigurarea punctelor de control vamal, unde este cazul
    • Reconfigurarea spaţiilor de grupare a pasagerilor în vederea îmbarcării
    •  Asigurarea mijloacelor de transport/acces la aeronavă
    •  Configurarea /reconfigurarea traseelor asigurate pentru persoanele cu mobiitate scăzută

     

    B. La nivelul aeroportuar, de debarcare

    • Asigurarea mijloacelor de transport/acces de la aeronavă la terminalul de sosiri

    Operatorul aeroportuar asifură, în sens invers îmbarcării, autobuze suficiente configurate cu spaţii şi marcaje de păstrare a distanţei de protecţie

    • Reconfigurarea punctelor de control al trecerii frontierei
    • Reconfigurarea punctelor de recuperare de către pasageri a marcajelor de cală

    Operatorul aeroportuar trebuie să asigure spaţii /marcaje de păstrare a distanţei de protecţie la recuperarea bagajelor de cală

    • Reconfigurarea punctelor de control vamal, unde este cazul
    • Înfiinţarea spaţiilor de carantinare

     

    C. La nivelul transportatorilor aerieni

    • Reconfigurarea fizică a cabinei de pasageri

    Deşi este puţin probabilă, mădura reamplasării scaundelor din cabina aeronavei poate fi o soluţie. Cu toate acestea, orice schimbare în configuraţia constructivă a aeronavei presupune o operaţiune iniţiată de producător şI nu poate fi realizată într-un interval scurt de timp.

    • Asigurarea de materiale de protecţie la îmbarcare (care vor intra în costul călătoriei)
    • Asigurarea dezinfecţiei şi dezinsecţiei aeronavelor
    • Asigurarea măsurilor de minimizare a expunerii pentru echipaj

     

    2. MÂSURI DE NATURÂ OPERAŢIONALÂ

     

    A. La nivel aeroportuar, anterior procedurii de îmbarcare

    • Asigurarea trasabilităţii controlate încă din zonele publice, altele decât zona restricţionate ale aeroportului

    În măsura în care este posibil, cel puţin cazul grupurilor organizate pentru zborurile charter, în colaborare cu organizatorii grupurilor ( de ex: agenţii de turism, loturi sportive, agenţii de forţă de muncă) accesul îm zonelle cu acces restricţionat al aeroporturilor de face numai cu prevenirera formării grupurilor necontrolate de pasageri.

    • Asigurarea trasabilităţii controlate în zonele nerestricţionate ale aeroporturilor
    •  Screening de sănătate al pasagerilor

    Pasagerii vor fi măsuraţI de la distanţă în ceea ce priveşte temperatura şI vor fi efectuate teste rapide de identificare a pasagerilor contaminaţi.

    • Curăţenia, dezinfecţia, protecţia persoanelor şi comunicare cu pasagerii

    B. La nivel aeroportuar, la îmbarcare

    • Asigurarea controlului deplasarii în zona cu acces restricţionat din terminal
    • Asigurarea controlului deplasării la aeronavă şi îmbarcării

    C. La nivelul transportatorilor aerieni

    • Efectuarea analizei de risc şi modificarea procedurilor pentru asistenţa pasagerilor în timpul zborurilor

    Transportatorii aerieni trebuie să modifice procedurile de operare, cu analiza de risc aferentă, în cazul intervenţiei medicale de prim-ajutor cu masca de oxigen asupra pasagerilor care poarte mască de protecţie sau în caz de depresurizare

    • Modificarea procedurilor operaţionale şi de instruire a personalului
    • Screening de sănătate la debarcare

    Pasagerii vor completa chestionare la debarcare, vor fi măsuraţi de la distanţă în ceea ce priveşte temperatura corpului şi vor fi efetuate teste rapide de identificare a pasagerilor contaminaţi

    • Alocarea slot-urilor

    Crearea unor comitete locale între transporatorii aerieni şi operatorii aeroportuari pentru a agrea un plan de operare care permite respectarea tuturor condiţionărilor şi a restricţiilor de capacitate

    • Desemnarea aeroporturilor cu trafic semnificativ ca aeroporturi cu facilităţi orare conform prevederilor Regulamentul (UE) nr. 95/93 şi HG 631/2018