BusinessMagazin

Tag: 1 decembrie

  • ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI: Cum au fost realizate singurele fotografii ale Unirii de la 1918. Samoilă Mârza, ajuns întâmplător fotograful Unirii – GALERIE FOTO

    1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Una dintre ele este cea a lui Samoilă Mârza, ajuns din întâmplare “fotograful Unirii”. În 2011, doar istoricii îşi mai amintesc de Samoilă Mârza. Mormântul său este uitat şi neîngrijit într-un cimitir din Alba Iulia, iar recent reprezentanţii firmei care administrează locurile de veci i-au somat pe urmaşii fotografului că vor exhuma osemintele acestuia pentru neplata unei taxe de concesiune.

    Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, din judeţul Alba. La 1 Decembrie 1918 Samoilă Mârza avea 32 de ani.

    Istoricul Liviu Zgârciu povesteşte că Samoilă Mârza a ajuns “fotograful Unirii” dintr-o întâmplare, deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.

    În timpul Primului Război Mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.

    Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu, iar în dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, după ce a făcut trei fotografii cu săteni care mergeau la Marea Adunare Naţională.

    Fotograful şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia.

    “Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii – n.r.) şi din sală nu există nicio fotografie. Din fericire, a făcut alte cinci fotografii, trei instantanee din mulţime şi două imagini cu tribunele oficiale, care sunt singurele fotografii ale evenimentului de la Alba Iulia”, explică Zgârciu.

    În ultimii ani ai vieţii, Samoilă Mârza a trăit în sărăcie, fiind nevoit în anumite momente să-şi vândă chiar şi clişeele pe care imortalizase evenimente istorice importante.

    Liviu Zgârciu spune că lucrul cel mai trist este că multe clişee nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi foarte căutate în acea perioadă.

    Istoricul spune că, în 1967, directorul Muzeului Naţional al Unirii de la acea dată, prof. dr. Gheorghe Anghel, a reuşit să cumpere de la Samoilă Mârza aparatul folosit pentru a imortaliza evenimentele din 1 Decembrie 1918, dar şi clişeele cu fotografiile de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

    “Samoilă Mârza a imortalizat numeroase evenimente istorice, dar, din cauza lipsurilor materiale, multe clişee fusese nevoit să le vândă pentru sticla specială din care erau confecţionate. Cu banii primiţi de la muzeu, Mârza şi-a cumpărat un aparat performant pe care dorea să-l folosească în 1968, la evenimentele comemorative ale Marii Uniri, dar a murit în 1967”, spune Zgârciu.

    Samoilă Mârza a reuşit, de-a lungul timpului, să imortalizeze evenimente istorice importante, precum vizita Regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea Regelui Ferdinand I cu Regina Maria, în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, sau în 1928 – manifestările organizate la Alba Iulia pentru a marca împlinirea a zece ani de la Marea Unire.

    Fotograful a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.

    Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.

    În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918. Ultimul său album “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, în timpul vizitei acestuia la Alba Iulia.

    Fotografiile lui Samoilă Mârza au ajuns celebre, însă de “fotograful Unirii” îşi mai amintesc doar istoricii.

    Unul dintre istoricii de la Muzeul Naţional al Unirii a avut uimirea să descopere, recent, că rămăşiţele lui Samoilă Mârza au fost pe punctul de a fi exhumate de firma care administrează cimitirul în care se află mormântul fotografului, în Alba Iulia. Zgârciu afirmă că pe monumentul funerar fusese lipită o somaţie pentru neplata taxei de concesiune a locului de veci.

    Mormântul a fost salvat doar la intervenţia mai multor istorici, însă s-a demonstrat, după cum susţine istoricul Liviu Zgârciu, că şi alte personalităţi înhumate în cimitirul din Alba Iulia ar fi putut avea aceeaşi soartă şi nimeni să nu afle.

    Cei care se hotărăsc să caute în cimitirul municipal din Alba Iulia mormântul lui Samoilă Mârza trebuie să aibă multă răbdare şi timp, deoarece acesta nu iese cu nimic în evidenţă, nu e marcat şi nici îngrijit.

    Pe micul monument funerar de la căpătâiul marelui fotograf se pot vedea una dintre celebrele fotografii ale acestuia din 1 Decembrie 1918 şi urmele somaţiei lipite de administratorii cimitirului, prin care anunţau exhumarea pentru neplata taxei de concesiune.

    (Material realizat de Dan Lungu, corespondenti@mediafax.ro)

  • ZIUA NAŢIONALĂ: Au început ceremoniile de 1 Decembrie. Parada militară va avea loc în Piaţa Constituţiei, începând cu ora 11.00. Mediafax va transmite LIVE VIDEO ceremonia

    Peste 2.600 de militari şi specialişti, cu 360 de mijloace tehnice, din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Poliţia Locală Bucureşti vor participa, marţi, începând cu ora 11.00, la parada militară de Ziua Naţională a României, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti.

    Militarilor români li se vor adăuga detaşamente de militari din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii şi Turcia.

    Toate străzile din jurul Casei Poporului sunt închise până la ora 16.00, parcarea maşinilor fiind interzisă. Poliţiştii de la rutieră vor fi în trafic şi vor direcţiona autoturismele pe rute ocolitoare, iar punctele de acces pentru a ajunge în piaţă sunt la intrarea dinspre B-dul Unirii, la intersecţia B-dul Libertăţii cu B-dul Naţiunile Unite sau intrarea dinspre Calea 13 Septembrie.

    În Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I are loc, începând cu ora 8.00, o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori.

    De asemenea, au loc ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori în garnizoanele din ţară unde sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.

    De Ziua Naţională, drapelul tricolor este arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale ale Forţelor Navale se ridică Marele Pavoaz.

     

    Iohannis merge la parada de 1 Decembrie din Capitală, apoi va discuta cu militarii aflaţi în misiuni

     

    Şeful statului va transmite, de la Palatul Cotroceni, de la ora 10.00, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României, iar de la ora 11.00 va participa la paradă militară din Piaţă Constituţiei.

    Tot marţi, preşedintele Iohannis are o videoconferinţă cu militari români aflaţi în teatrele de operaţii, iar apoi va participa la ceremoniile de înaintare în grad a unor ofiţeri şi de decorare a unor membri ai Academiei Române, a postului Radio France Internaţionale România, precum şi a reprezentanţilor Agenţiei Spaţiale Române.

    Parada militară de 1 Decembrie are loc în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, în condiţiile în care la Arcul de Triumf au loc lucrări de consolidare.

    Până în 2014, parada militară Ziua Naţională a avut loc pe Şoseaua Kiseleff, cu defilarea militarilor din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI şi SPP, precum şi a mijloacelor tehnice pe sub Arcul de Triumf. Lucrările de consolidare, restaurare şi conservare la Arcul de Triumf au început în martie 2014, iar termenul de finalizare a proiectului era martie 2015.

    Din anul 1990, ziua de 1 Decembrie a devenit, prin lege, Ziua Naţională a României.

    La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat Unirea).

  • Mesajul lui Dacian Cioloş pentru 1 Decembrie: “Vrem o ţară cu care să ne mândrim” – VIDEO

    “Dragi români, în decembrie 1918, provinciile istorice s-au strâns laolată după ani lungi în care au avut toate un singur ţel, să fie împreună. Acum, după 97 de ani, a fi împreună rămâne un ţel pentru românii din înteaga lume, pentru cei de acasă, pentru cei din imediata apropiere a ţării, sau pentru toţi cei risipiţi în lumea largă de la Roma la Londra, de la Madrid la Chişinău, sau din America în Australia”, a spus premierul Dacian Cioloş, într-un clip video postat pe pagina sa de Facebook.

    Premierul a vorbit şi despre Guvernul pe care îl conduce şi direcţia pe care vrea s-o stabilească pentru România, atât timp cât va ocupa funcţia de şef al Executivului.

    “1 Decembrie e ziua în care ne simţim cu toţii că suntem români şi că a fi împreună, indiferent unde suntem, poate fi acel sentiment care să ne facă să vrem mai mult de la locul pe care îl numim acasă şi aici acasă vrem o ţară cu care să ne mândrim nu doar pentru istoria ei, ci şi pentru prezentul ei. O ţară unde decenţa şi speranţa sunt împreună, respectul ficăruia şi meritele îi sunt recunoscute, unde guvernarea se dedică ţării, iar rezultatele se văd, unde munca cinstită este răsplătită pe merit, dreptatea triumfă şi transparenţa este regula, nu excepţia. Aceasta este ţara în care eu vreau să fiu prim-ministru şi atâta timp cât voi ocupa această poziţie, mă voi străduii să stabilesc, odată pentru totdeauna, acestă direcţie în care să ne îndreptăm. O Românie în care să avem încredere, o Românie de care să ne putem bucura cu toţii. La mulţi ani România, la mulţi ani români oriunde vă aflaţi”, şi-a încheiat mesajul Cioloş.

    Preşedintele Klaus Iohannis va adresa şi el marţi, cu ocazia Zilei Naţionale, un mesaj românilor, de la Palatul Cotroceni, iar apoi va participa la parada militară din Piaţa Constituţiei şi va avea şi o videoconferinţă cu militarii români din teatrele de operaţii.

     

     

    Mesajul meu pentru românii de pretutindeni cu ocazia Zilei de 1 decembrie

    Posted by Dacian Ciolos on Monday, November 30, 2015

     

  • ZIUA NAŢIONALĂ: Susţinătorii unirii cu Republica Moldova defilează de 1 Decembrie cu 100 de maşini de la Bucureşti la Ploieşti

    Evenimentul este organizat pentru a marca cei 97 de ani care se împlinesc marţi de la Marea Unire sub genericul “Accelerăm Unirea”.

    Peste 100 de maşini cu numere personalizate şi cu steaguri tricolore la geamuri vor defila pe traseul Bucureşti – Ploieşti, anunţă organizatorii, precizând că la eveniment şi-au anunţat participarea 250 de persoane care vor porni de la Arcul de Triumf, de la 12.00.

    Ei mai arată că vor merge pe DN1 la Ploieşti, unde vor fi întâmpinaţi de autorităţile locale, la ora 14.00, alături de care vor face un tur al oraşului.

    De la ora 16.00, unioniştii vor asista la concertul ansamblului folcloric Ştefan Vodă din Căpriana, iar apoi se vor întoarce la Bucureşti tot pe DN1, cu oprire la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

    Printre participanţii la eveniment vor fi şi tineri din Republica Moldova, mai spun organizatorii.

    “Împreună cu noi vor sărbători Ziua Naţională a României şi un grup de zeci de tineri basarabeni, cărora administraţia locală din Ploieşti le va face şi o donaţie de carte românească”, a declarat George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012.

     

  • Sute de turişti petrec Ziua Naţională pe pârtie la Azuga sau în parcul de distracţie din Buşteni

    Câteva mii de turişti au ales să petreacă minivacanţa de 1 Decembrie în staţiunile de pe Valea Prahovei, iar, luni, câteva sute dintre aceştia se află fie pe pârtii, fie în parcul de distracţie din Buşteni.

    La Azuga, pârtia Cazacu, pentru copii şi începători, a fost deschisă, fiind acoperită cu un strat de zăpadă artificială de aproximativ 20 de centimetri. Pe această pârtie, aproximativ 150 de persoane schiază sau se dau cu sania.

    În staţiunea Buşteni, pe pârtia Kalinderu au fost puse în funcţiune tunurile de zăpadă, însă deocamdată nu se poate schia. Aproximativ o sută de persoane, majoritatea copii, se află în parcul de distracţie de la baza pârtiei.

    Cei care nu se dau cu sania se bucură de vin fiert sau preparate la grătar, pregătite de comercianţii din zonă.

    La Sinaia, turiştii pot asista, luni după-amiază, la o paradă militară, iar spre seară pot merge la teatru, la Casinoul din centrul staţiunii, unde intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

     

  • Klaus Iohannis de 1 Decembrie: “Îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională”

    “Ca Preşedinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale, înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii. Ziua de azi este cel mai bun prilej pentru a vedea care sunt marile noastre restanţe”, arată Iohannis.

    “În perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să aibă obiective naţionale. Obiective naţionale legate de locul ei în Europa şi în lume. Obiective naţionale legate de propria sa dezvoltare, de reducerea decalajelor între regiuni, de conectarea la Europa prin infrastructură. Obiective naţionale legate de educaţie. Obiective naţionale legate de reformarea instituţiilor publice care servesc cetăţenii.

    Aniversarea a 100 de ani ne va găsi nu doar cu asemenea obiective asumate, ci şi cu etape deja parcurse în atingerea lor.

    Pentru asta însă e nevoie înainte de toate de încă un lucru: de redescoperirea încrederii. Suspiciunea permanentă, îndoiala, teama, nesiguranţa ne-au îndepărtat unii de alţii, mai ales în ultimii ani. Ne-au făcut să vedem adversari acolo unde puteam vedea parteneri, ne-au făcut să stăm de-o parte, acolo unde puteam fi implicaţi, ne-au făcut să fim rezervaţi, acolo unde puteam construi, ne-au făcut să lucrăm singuri fiecare, acolo unde puteam lucra de fapt în echipă.

    Fără redescoperirea şi reconstrucţia încrederii, vom repeta la nesfârşit aceleaşi experienţe. Încrederea între noi, încrederea în viitor, încrederea între cetăţeni şi instituţii, încrederea în capacitatea noastră de a lucra împreună şi în forţa naţiunii.

    Provocările care stau în faţa noastră azi sunt de altă natură decât cele din trecut, dar nu mai puţin dificile. Naţiunea română va fi puternică prin unitatea ei. Naţiunea română va fi puternică prin refacerea încrederii. Iar fiecare dintre noi are un rol în această construcţie.

    Partidele politice vor trebui să înţeleagă că, indiferent de competiţiile pe care le dau o dată la patru ani, au datoria de a-şi reprezenta naţiunea de cetăţeni. Oamenii politici vor trebui să înţeleagă că, indiferent cum au făcut lucrurile în trecut, de acum înainte au datoria de a privi în primul rând spre obiectivele naţionale, că obiectivele personale nu pot fi deasupra celor comune. Obiectivele de etapă nu înseamnă nimic fără obiective pe termen lung şi că viitorul nu ni-l construim în funcţie de circumstanţe, ci printr-un act de voinţă asumată.

    La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”

    Iohannis a fost prezent, luni, la festivităţile de 1 Decembrie de la Alba Iulia. El a depus o coroană de flori la bustul Regelui Ferdinand din faţa Catedralei Reîntregirii, apoi a trecut prin mulţime, oprindu-se de mai multe ori pentru a saluta oamenii care îi strigau “La mulţi ani, domnule preşedinte!”.

    El a primit din partea unei ştafete a veteranilor un steag tricolor, pe care l-a înmânat directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, urmând ca steagul să fie expus în muzeu.

  • REPORTAJ: Băsescu şi Ponta s-au ignorat reciproc, de Ziua Naţională, la parada militară din Bucureşti – FOTO

    O absenţă, la parada de anul acesta de Ziua Naţională a fost cea a fostului preşedinte al României, Ion Iliescu. De asemenea, preşedintele ales, Klaus Iohannis a participat la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională organizate la Alba Iulia.

    Politicienii care au fost prezenţi, luni, la parada militară din Bucureşti s-au aşezat în tribuna oficială în funcţie de afinităţi, de ideologie şi de nivelul de reprezentare – respectiv guvernamental sau prezidenţial. Astfel, premierul Victor Ponta a stat în partea din dreapta a tribunei oficiale, fiind flancat de ministrul Apărării, Mircea Duşa, şi de ministrul Administraţiei şi Internelor, vicepremierul Gabriel Oprea.

    În proximitatea lui Ponta au mai stat vicepremierul Daniel Constantin, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei SRI din Cameră, deputatul PSD Georgian Pop.Tot în partea din dreapta a tribunei au stat primarul Capitalei, Sorin Oprescu, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi directorul SRI, George Maior.

    În partea din stânga a tribunei a stat preşedintele Traian Băsescu, flancat de şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă. Tot în stanga tribunei au mai stat liderii PNL Vasile Blaga, Ludovic Orban, Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi alţii.

    În mijlocul tribunei a stat sergentul major Daniel Porumb, rănit în teatrul de operaţii din Irak în anul 2007, care a urmărit festivitatea într-un scaun cu rotile. De la tribuna oficială au mai urmărit parada militari, veterani de razboi, dar şi un grup de cercetaşi.

    Preşedintele Traian Băsescu a venit la paradă la ora 11.00. După ce i s-a prezentat onorul, a salutat Garda de onoare şi şi-a luat locul în stânga tribunei, între sergentul major Daniel Porumb şi şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă, fără a-l saluta pe premierul Victor Ponta.

    Atât şeful statului, Traian Băsescu, cât şi premierul Victor Ponta, au purtat la rever cocarde tricolore. Spre deosebire de Băsescu, Ponta a avut şi un fular tricolor, pe care l-a pus în jurul gâtului, gestul său fiind copiat şi de ceilalţi membri ai Guvernului sau politicieni care au stat în partea sa de tribună.

    La parada militară a fost prezent şi senatorul Ilie Năstase, care a venit îmbrăcat în haine militare, respectiv veston şi şapcă militară.

    În timpul defilării militarilor şi a tehnicii de luptă, premierul Victor Ponta s-a întreţinut cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, cu care a făcut glume şi a râs. Pe de altă parte, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a stat tot timpul paradei alături de directorul SRI, George Maior, cu care s-a întreţinut aproape în permanenţă.

    Şeful statului, Traian Băsescu, a avut o atitudine sobră, el schimbând câteva cuvinte cu şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă.

    În timpul paradei, Băsescu a salutat la trecerea prin piaţă a detaşamentului studenţilor Academiei Navale ”Mircea cel Bătrân”. Totodată, preşedintele a aplaudat demonstraţia de mânuire a armamentului făcută de militarii Regimentului 30 “Mihai Viteazu”, care au prezentat un exerciţiu special de drill-team – exerciţii demonstrative de mânuire a armamentului.

    La parada militară din Piaţa Constituţiei au asistat aproximativ patru mii de persoane, care au înfruntat frigul şi ninsoarea timp de aproximativ o oră, cât a durat evenimentul. Condiţiile meteo în care s-a desfăşurat festivitatea au fost atât de aspre, încât parada aeriană a fost anulată. Astfel, cei prezenţi nu au mai putut admira parada aviatică, aeronavelele ramânând la sol la bazele aeriene de unde trebuia să decoleze, din cauza vremii nefavorabile.

    Spre deosebire de alţi ani, militarii nu au mai defilat pe sub Arcul de Triumf, aflat în într-un proces de reabilitare şi reparaţii, ci în Piaţa Constituţiei, prin faţa Palatului Parlamentului. Anul acesta, la parada militară din Bucureşti au participat peste 2.700 militari cu 260 de mijloace tehnice.

    Cu ocazia acestei zile, un uriaş drapel tricolor a fost amplasat pe latura Palatului Parlamentului dinspre Piaţa Constituţiei.

     

  • Numărul estimat al participanţilor la festivităţile de 1 Decembrie: 128.000 de persoane

    Au fost prevăzute să se desfăşoare manifestări publice şi ceremonii pentru depuneri de coroane de flori, pe raza a 34 de judeţe şi a Municipiului Bucureşti, în 64 de locuri, la care sunt aşteptate în total aproximativ 128.000 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru ca desfăşurarea manifestărilor să aibă loc în condiţii de linişte, măsurile de ordine şi siguranţă publică sunt asigurate de aproape 10.000 de poliţişti, dintre care 1.664 de la poliţia rutieră, 5.791 de ordine publică, 754 de investigaţii criminale, 537 de la poliţia transporturi, 184 de la structurile de investigare a fraudelor, 88 de la arme, explozivi şi substanţe periculoase, restul fiind de la alte structuri.

    De asemenea, 3.835 de patrule de siguranţă publică, dintre care 1.188 pedestre şi 2.647 auto acţionează pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.

    Poliţiştii de la transporturi patrulează în 358 de trenuri de călători, cu precădere pe rutele către municipiile unde vor avea loc manifestările, precum şi în 311 staţii şi triaje de cale ferată.

    Totodată, efectivele de poliţie transporturi patrulează în 15 aerogări internaţionale şi naţionale, precum şi în 26 de porturi la Marea Neagră sau pe Dunăre.

  • Care este traseul Trenului Regal de 1 Decembrie

    În dimineaţa zilei de 1 Decembrie, Trenul Regal, în care s-au îmbarcat membrii Casei Regale şi invitaţii acestora, a pornit într-o călătorie simbolică, după următorul itinerariu:

    Gara Sinaia, sosirea familiei regale de la Castelul Peleş la ora 9, plecarea trenului la ora 9.08.

    Gara Ploieşti Sud, sosire la ora 10.19, plecare la ora 10.38.

    Gara Buzău, sosire la ora 11.55, plecare la ora 12.10.

    Gara Râmnicu-Sărat, sosire la ora 12.47, plecare la ora 13.02.

    Gara Focşani, sosire la ora 13.45, plecare la ora 14.15.

    Trenul Regal va aduce familia regală la Bucureşti, seara, la Gara Băneasa.

    La călătorie participă principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu, principesa Maria (cea mai tânără dintre cele cinci fiice ale regelui Mihai şi ale reginei Ana) şi principele Nicolae. Invitaţi în Trenul Regal sunt arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, fiica principesei Ileana a României, împreună cu soţul ei.

    Trenul Regal a fost comandat de regele Ferdinand I în anul 1926, în Italia, şi a fost livrat României după moartea acestuia, în anul 1928.

    “Familia Regală invită locuitorii acestor oraşe să vină la gară, pentru a aduce împreună un omagiu Întemeietorilor României Mari. Acesta este sensul Zilei de 1 Decembrie”, scrie pe blogul personal principele Radu Duda.

    Ministerul Transporturilor şi companiile – CFR Călători, CNCF CFR SA, SFT-CFR SA, CENAFER şi AFER – se alătură iniţiativei Casei Regale, cu atât mai mult cu cât acest eveniment contribuie la o recunoaştere a importanţei istorice a căii ferate şi a rolului pe care aceasta l-a avut şi îl are pentru dezvoltarea României, se arată într-un comunicat al MT.

  • La mulţi ani, România! Imagini şi documente ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 (FOTO, VIDEO)

    La 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, iar lucrările ei s-au finalizat cu hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

     

    Iată un scurt istoric al drumului spre Marea Unire, însoţit de mărturii ale veteranilor, surprinse într-un documentar din 2008:

    Proclamaţia (rezoluţiunea) Marii Uniri a fost rostită la 1 Decembrie 1918 la Adunarea Naţională Alba Iulia de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (1885-1970).

    Iată evocarea momentului 1918 de către Iuliu Hossu într-o înregistrare din 1970, pe când acesta se afla în regim de domiciliu obligatoriu la mănăstirea Căldăruşani:

    Textul Rezoluţiunii Adunării Naţionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918:

    “I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre.

    II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor susindicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

    III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român adunarea naţională proclamă următoarele:
    1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuesc.
    2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.
    3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
    4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întrunire; libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti.
    5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşoră după trebuinţă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului să-şi creieze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.
    6. Muncitorimei industriale i-se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.

    IV. Adunarea naţională dă espresiune dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze răsboiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

    V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

    VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: ceho-slovacă, austro-germană, jugo-slavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte, ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

    VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest răsboiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunei române.

    VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, cari prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru răsboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei.

    IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească adunarea naţională hotăreşte instituirea unui Mare Stat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe cari le va află necesare în interesul naţiunei.”

    Vezi şi:

    Poza zilei: ce însemna să fii român sub ocupaţie străină

    Melodia zilei: “Cântecul Unirii” de Alexandru Flechtenmacher