BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi redeschisă vizitatorilor din 1 martie

    “Din 1 martie, turiştii pot să viziteze Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, care din 1 decembrie este închisă publicului din cauza zăpezii care a acoperit monumentul. Turiştii trebuie să ia în considerare că sunt încă porţiuni cu zăpadă pe drumul de acces şi că ultimii patru kilometri pot fi parcurşi doar cu autoturisme cu tracţiune pe cele patru roţi sau pe jos”, a declarat, joi, corespodentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Hunedoara, Marin Butar.

    Potrivit regulamentului de vizitare, Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei poate fi vizitată din 1 martie până în 30 aprilie, între orele 9.00 şi 18.00, preţul unui bilet fiind de 5 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari. În perioada 1 mai – 30 septembrie orarul de vizitare se prelungeşte până la ora 20.00, iar din 1 octombrie până în 30 noiembrie se revine la programul de vizitare între 9.00 şi 18.00, situl fiind închis începând cu 1 decembrie.

    “În perioada 1 decembrie – 28 februarie, cetatea poate fi vizitată numai de grupuri de peste cinci persoane însoţite de ghid şi numai cu avizul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice din subordinea CJ Hunedoara şi cu condiţia ca vremea să permită acest lucru. Acest regulament este menit să protejeze cetatea dacică, dar şi turiştii care nu îşi dau seama la ce riscuri se expun atunci când vor să viziteze fosta capitală a Daciei în toiul iernii, pe viscol, sau când zăpada în Munţii Orăştiei e de câţiva metri”, a mai spus Butar.

    Cetăţile dacice de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuia, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna (Alba) au fost incluse pe lista UNESCO în anul 1999. De atunci, autorităţile judeţene din Hunedoara au solicitat, în mai multe rânduri, preluarea acestora în administrare, dar proiectele s-au blocat în diverse stadii.

    Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara a preluat în luna februarie 2013, de la Ministerul Culturii, patrimoniul Cetăţii dacice Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei, devenind astfel administratorul monumentului istoric protejat UNESCO.

  • Eximtur a investit 100.000 de euro în segmentul de călătorii de business şi a ajuns la venituri de 40 de milioane de euro anul trecut

    Potrivit reprezentanţilor companiei, divizia de business a companiei a fost anul trecut cea mai performantă, cu o creştere a serviciilor asigurate clienţilor companii private şi instituţii publice de peste 14%.

    Centrele de business travel ale Eximtur din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu au înregistrat creşteri de vânzări de 18%, 17%, 23%, respectiv 5%, pentru un număr de peste 100.000 de persoane care au călătorit pe destinaţii externe şi interne cu scop de afaceri.

    Divizia de business a Eximtur a câştigat în 2014 peste 70 de clienţi noi, companii private şi instituţii publice. Divizia a organizat peste 100 de evenimente, în special traininguri, team-building-uri şi petreceri de firmă pentru clienţi din domeniul IT&C, industria de componente auto, tutun, retail & FMCG, programe de tip incentive în străinătate pentru partenerii de afaceri ai clienţilor din domeniul agricol şi a oferit servicii de business travel pentru clienţii participanţi la conferinţe, congrese şi simpozioane medicale.

    Eximtur a investit 100.000 de euro, în ultimul trimestru al anului trecut în segmentul de călătorii corporate, în tehnologie şi într-un serviciu non stop de rezervări, asistenţă şi informaţii. De la începutul acestui an, divizia de business a companiei se prezintă astfel şi online.

    Divizia Eximtur Leisure a înregistrat anul trecut o creştere generală de circa 4%. În structura vânzărilor, călătoriile externe au crescut cu 6%, iar cele pe destinaţii interne cu 4%.

    În 2014, compania Eximtur a dezvoltat şi divizia Eximtur Incoming, specializată în acordarea de servicii şi programe turiştilor străini şi prezentarea ţării prin intermediul unei pagini dedicate, în limba engleză în prezent, dar şi în limba germană din martie 2015. Peste 2.000 de turişti din Austria, Slovenia şi Marea Britanie au vizitat anul trecut România prin intermediul diviziei de incoming, care îşi va extinde în 2015 operaţiunile şi pe piaţa Germaniei.

    Compania de călătorii Eximtur, cu 28 de agenţii în 19 oraşe, dintre care 12 sunt francize şi una online, fly.ro, patru centre de business travel la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Timişoara, a fost înfinţată în 1993.

  • Antalya, Rhodos, Creta şi Santorini, printre destinaţiile de vacanţă preferate de români în 2015

    Turiştii români au început să îşi planifice şi să achiziţioneze vacanţele estivale încă din prima lună a anului, datorită discount-urilor oferite prin pachetele early booking, potrivit agenţiei de turism online Paravion.ro. Cele mai cumpărate destinaţii pe acest portal sunt Antalya, Rhodos, Creta (Chania) şi Santorini, cu servicii şi cazare premium în hoteluri de 4-5 stele.

    Conform reprezentanţior agenţiei, pachetele early booking oferă discount-uri  din partea tur-operatorilor şi hotelierilor cu până la 35% mai ieftine faţă de preţul normal de achiziţie, comparativ cu alte oferte speciale sau last minute-uri, care oferă reduceri limitate pe anumite destinaţii, hoteluri şi date de plecare.

    În cazul Paravion.ro, vacanţele early booking sunt între 10% şi 35% mai ieftine faţă de  preţul normal de achiziţie şi se adresează în special turiştilor care caută hoteluri superioare, de 4-5 stele, cu servicii premium la un preţ redus. Pentru pachetele ieftine, cu cazări la hoteluri de 2-3 stele, reducerile se situează în general între 4% şi 15%.

    În ceea ce priveşte profilul turistului român care achiziţionează pachete early booking, acesta alege, de cele mai multe ori, să plece în vacanţă cu familia sau în cuplu, preferă să îşi planifice concediul din timp şi să-l  plătească online, cu cardul.

    Potrivit unui interviu anterior acordat ZF, agenţia de turism online Paravion, parte a grupului Happy Tour, a înregistrat în 2014  o cifră de afaceri mai mare cu 40% faţă de anul anterior, până la 78 de milioane de lei (aproape 18 mil. euro).

     

  • Peste 5.000 de turişti germani vor veni în acest an în România special pentru a vedea urşi şi lupi

    “Standul României la târgul de la Stuttgart a fost vizitat până acum de peste 150.000 de persoane, iar interesul cel mai mare a fost pentru Transilvania şi Delta Dunării, în mod special pentru turismul activ şi turismul în natură. Un segment care a suscitat interes în acest an este observarea de mamifere mari în natură, respectiv urs şi lup, programe pentru care există deja câteva mii de cereri concrete”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Adina Secară, directorul Biroului de Informare şi Promovare Turistică a României în Germania.

    Ea a spus că dacă în anii trecuţi doar câteva sute de germani ajungeau anual pentru observarea animalelor mari, promovarea făcută la târg pentru acest segment va atrage peste 5.000 de turişti în acest an. Programele sunt dezvoltate de agenţiile de turism, în parteneriat cu ocoalele silvice.

    “Pentru observarea de animale mari, turiştii vin în special în zonele Piatra Craiului şi Zărneşti. Cei de la ocoalele silvice le dau zilnic de mâncare urşilor în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, o delicatesă pentru ei fiind porumbul cu zahăr. Cu o oră înainte de hrănirea animalelor, turiştii sunt urcaţi în foişoare. Eu am văzut într-o singură oră 16 urşi”, a afirmat Adina Secară.

    Observarea lupilor este o activitate mai anevoioasă, pentru care turistul trebuie să aloce câteva zile.

    Târgul de la Stuttgart, la care România a fost în acest an ţară parteneră, este cea mai mare manifestare de acest tip pentru public din Europa. La standul României, construit pe 180 de metri pătraţi, participă 20 de firme.

    Târgul a fost vizitat până sâmbătă de peste 210.000 de persoane, dintre care la standul României au ajuns 150.000.

    “Au fost foarte mulţi vizitatori care au cumpărat vacanţe direct de la stand, mult mai mulţi decât în anii trecuţi. Fiind ţară parteneră, am avut multe emisiuni la radiourile şi televiziunile din Germania în această perioadă, iar oamenii au văzut destinaţiile promovate şi au venit să cumpere vacanţe”, a mai spus Adina Secară.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în România 206.000 de turişti germani. Aceştia au fost interesaţi în special de circuite culturale, turism activ, ecoturism şi călătorii în oraşe. În ultimii ani a crescut şi interesul acestora pentru vacanţe în Bucureşti.

    Germania conduce în topul ţărilor emiţătoare de turişti pentru România, cu 228.000 de persoane în 2013, urmată de Italia (181.000 de turişti) şi Franţa (118.000 turişti).

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • Paralela 45: După 25 de ani, turiştii români au învăţat să nu mai plece cu mâncare de la micul dejun

    “După 25 de ani, românii au învăţat să fie turişti europeni şi turişti civilizaţi. E adevărat că în 1990, dacă 45 de ani nu au plecat din ţară şi aveau un salariu de 70-80 de dolari pe lună, normal că se duceau la micul dejun şi-şi mai luau sendvişuri acasă, dar asta nu neapărat din cauza mitocăniei, ci dintr-o necesitate. Astăzi nu mai există aşa ceva, românii au învăţat să nu mai ia mâncare de la micul dejun şi au învăţat să se comporte civilizat”, a spus Burcea la conferinţa organziată de Paralela 45 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate.

    El spune că în anii ’90, turiştii români plecau de la micul dejun cu “un sendviş, două, trei, şase”, iar hotelierii din Europa le reproşau agenţiilor care îi trimiteau în vacanţe că românii îi lasă pe ceilalţi turişti nemâncaţi.

    “Românii erau gălăgioşi în vacanţe, iar în 1990 şi 1991 veneau din Turcia cu marfă (blugi, aur, bumbac etc.) pe care le vindeau. Noi nu puneam niciodată mai mult de 30, maxim 35 de persoane în autocar de 48 de locuri, ca să rămână loc pentru marfă. Acum nu se mai poate imagina. Erau autocare care de la jumătate puneau o plasă, pentru că erau burduşite de marfă şi nu voiau să cadă peste turişti când punea frână”, a povestit proprietarul agenţiei.

    Acum însă, a adăugat el, românii au devenit turişti europeni, sunt bine îmbrăcaţi, nu mai vorbesc tare şi nu mai cară marfă din vacanţe cu autocarul.

    Potrivit lui Burcea, mulţi dintre turiştii români mai au încă probleme legate de încrederea în ofertele agenţiilor.

    “Se mai întâmplă ca hotelurile să fie overbooking, să se umple, şi atunci avem o regulă să le oferim un hotel cel puţin la fel, dacă nu mai bun. Şi în 80% din cazuri, chiar dacă le oferim un hotel mai bun în acelaşi preţ, se ţin de uşa hotelului de trei stele şi nu vor la patru stele. Au impresia că îi păcălim, iar neîncrederea asta este specific românească”, a explicat el.

    O altă situaţie des întâlnită, spune şeful agenţiei, este cea în care turiştii dau 300 de euro pentru o săptămână în Antalya, de exemplu, cu avion, cazare şi masă incluse, şi fac scandal la agenţie că nu le-a plăcut. “Şi ne reproşează că au dat bani pe hotel, dar că nu le place”, a mai spus Burcea.

    Paralela 45 este una dintre cele mai mari agenţii de turism din România şi a încheiat anul trecut cu afaceri de 40 de milioane de euro. Pentru anul în curs, agenţia şi-a propus să atingă un volum al afacerilor de peste 45 de milioane de euro.

  • Aproape 70.000 de turişti au sosit anul trecut în croaziere în Portul Constanţa

    Potrivit reprezentanţilor Companiei Naţionale ”Administraţia Porturilor Maritime” SA (CNAPMC) Constanţa, la terminalul de croaziere al Portului Constanţa au ajuns anul trecut 92 de nave de pasageri, faţă de 69 de nave înregistrate în 2013, iar numărul turiştilor sosiţi la bordul acestora a fost de 69.910.

    Conform sursei citate, numărul pasagerilor înregistraţi în 2014 este cu 28 la sută mai mare faţă de 2013, iar tendinţa de creştere urmează să se păstreze şi pentru anul 2015, consolidând poziţia Portului Constanţa în topul porturilor de la Marea Neagră, spun reprezentanţii CNAPMC.

    Cei aproape 70.000 de turişti care au ajuns în România la bordul navelor de croazieră au ales să viziteze, pe durata escalei, obiectivele turistice din judeţul Constanţa şi din Bucureşti sau Delta Dunării.

    Pentru anul viitor, sunt anunţate deja 81 de sosiri ale navelor de croazieră, programul fiind actualizat continuu.

  • Peste 3.000 de români plătesc ghid în vacanţe de lux, pentru că nu ştiu limbi străine

    “Estimez că peste 3.000 de români care şi-au permis anul trecut să meargă într-o excursie exotică, de peste 1.000 de euro, au cerut un însoţitor de la agenţii, pentru că nu ştiu limbi străine“, a spus Văduvoiu.

    El a adăugat că un astfel de însoţitor, care le asigură turiştilor traducerea la obiectivele pe care le vizitează, îi costă pe aceştia încă 10% din valoarea vacanţei. În general, un astfel de însoţitor pleacă cu un grup de 15-20 de persoane.

    “Aceşti turişti, care nu vorbesc limbi străine, sunt persoane cu vârste între 50 şi 60 de ani şi care fie au nişte business-uri proprii, fie au copii cu bani, fie au pensii mari. În general merg în circuite culturale de 7-13 zile, în general în ţări din America de Sud, dar mai ales din Asia“, a afirmat Văduvoiu.

    Perfect Tour, cea mai mare agenţie de turism din România după cifra de afaceri de anul trecut, este specializată în turismul de business şi în vacanţe de lux.

    Agenţia, deţinută de Corina Păcuraru, a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de 220 milioane de lei (aproape 50 de milioane de euro), faţă de 207 milioane de lei în 2013. Şi profitul a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent, când a atins 1,3 milioane de lei.

    Văduvoiu spune că majorarea afacerilor provine atât din creşterea portofoliului de clienţi corporate, cât şi din numărul mai mare de vacanţe vândute pe produsele proprii – Disneyland, croaziere şi vacanţe exotice.

  • Turiştii nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni au cheltuit 3,7 miliarde de lei în primele nouă luni

    “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (60,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,3% din total cheltuieli. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (39,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,7% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi”, se arată într-un comunicat al INS.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,3%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,5% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,1%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,7%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,7% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri (33,3%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 55,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 59,9% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în primele nouă luni, 43,2% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,3% şi-au organizat singuri sejurul.

    Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (76,7% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,6% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 8,4% şi alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) cu 2,3%.

    În trimestrul al treilea, numărul turiştilor nerezidenţi a fost de 641.200, iar cheltuielile au însumat 1,52 miliarde lei.

    Datele INS arată că sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi periodă a anului trecut, cu 6,1%, respectiv cu 5,7%. Astfel, sosirile au însumat 6,569 milioane, iar înnoptările 16,054 milioane. Din total, sosirile turiştilor străini au reprezentat în perioada analizată 22,5%. Cea mai mare pondere în totalul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (77,5%), iar din aceştia 85,7% au fost din ţări UE. Cei mai mulţi turişti au venit din Germania (185.265), Italia (137.801) şi Israel (106.105).

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.