BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Land Rover ameninţă supremaţia companiilor germane

    Migrarea dinspre limuzine către SUV-uri este mai mare decât cea dinspre SUV-uri către limuzine, pe măsură ce starea drumurilor, alături de noile generaţii de maşini tot-teren lansate de constructorii premium, conving clienţii de faptul că un automobil care poate rula şi offroad poate fi o alegere mai bună.

    „Accelerează migrarea de la limuzine la SUV. Numărul producătorilor din gama premium care lansează SUV este în creştere. Inclusiv Jaguar a lansat un SUV acum, F-Pace, prezent şi în România începând cu luna mai a acestui an“, a spus Mihai Ivănescu, în cadrul evenimentului „Industria auto: motorul economiei româneşti“ organizat de ZF în parteneriat cu New Kopel Group şi Hertz Lease. Mihai Ivănescu deţine funcţia de manager coordonator al diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, importatorul mărcii coreene pe piaţa locală, M Car Trading, distribuitorul Mitsubishi, şi Premium Auto, reprezentantul Jaguar şi Land Rover pe piaţa locală, şi este şi membru în consiliul director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Spre exemplu, în mai puţin de o lună Premium Auto a vândut 16 maşini Jaguar F-Pace.

    În primele patru luni avem peste 20% creştere pe segmentul maşinilor premium, iar estimarea pentru întreg anul este 21%, potrivit datelor Ţiriac Holding. Pe segmentul SUV-urilor premium creşterea de anul trecut a fost de 32%. „Este un obicei al românilor de a merge spre maşini reprezentative, susţinut şi de creşterea economică. La limuzine avem 6% plus anul trecut. România este de doi ani in topul intern al distribuitorilor europeni de Land Rover“, a spus Mihai Ivănescu.

    În primele patru luni ale acestui an, vânzările Land Rover pe piaţa locală au urcat cu 18% faţă de perioada similară a anului recut, la 373 unităţi, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Cel mai bine vândut model este Evoque, cu 58 de unităţi livrate în primele patru luni, în creştere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, urmat de Range Rover Sport cu 103 unităţi.

    „Ediţiile speciale ale modelelor deja existente, susţinute de departamente dedicate susţin vânzările, iar aceste departamente tind să devină fabrici de dimensiuni mai mici“,  a subliniat Ivănescu.

    Spre deosebire de anii trecuţi, acum clienţii care optează pentru un automobil premium, de peste 50 sau chiar 100.000 de euro, doresc să-l personalizeze, nu să-l cumpere „de pe stoc“, investind astfel nu doar bani, ci şi timp în maşina respectivă.

    „Clienţii premium sunt, paradoxal, cei mai răbdători în cazul personalizării maşinilor premium şi unt dispuşi să aştepte cu aproximativ două luni mai mult decât ceilalţi“, a spus Mihai Ivănescu.

    În cazul Land Rover vânzările au crescut de aproape patru ori în ultimii cinci ani, de la 282 de maşini în 2010, la aproape 1.100 anul trecut.

    „Reţelele de distribuţie auto sunt în continuare tributare contextului economic, nivelului de fiscalitate, sistemelor de finanţare, bonităţii dealerilor sau concurenţei neloiale datorate unor legi neclare sau insuficient de ferm aplicate“, a subliniat Mihai Ivănescu.

    Dar nu numai Jaguar şi-a anunţat prezenţa pe acest segment, ci şi Mitsubishi cu Outlander PHEV – un hibrid ce poate fi alimentat şi de la priză – dar şi cu Hyundai, care pregăteşte noua gamă Genesis pentru a ataca acest segment.

    „Piaţa generală ar urma să ajungă cel puţin pentru automobile la 170.000 de unităţi în 2020. Cred că România poate reveni la nivelurile din 2007. Privind la ce se întâmplă din 2013, când piaţa creşte, vedem creşteri de două cifre, din care prima este 1, se apropie de 2, dar ca să revenim la nivelul de dinainte de criză ar fi nevoie de creşteri de două cifre care încep cu 3“, a subliniat Ivănescu. La nivel de piaţă locală, maşinile premium au 8,5% cotă de piaţă. „Din păcate la nivel european acelaşi companii, cu aceleaşi mărci, au 20%. Sunt zone în Bucureşti care exced la maşinile premium, dar totuşi trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.“

  • Mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe

    Înainte de orice, să-i lămuresc pe eventualii hateri care, iluminaţi de înţelepciunea lor deosebită, şi sub îndemnul învăţăturii biblice „mai bine să-i învăţăm să pescuiască decât să le dăm peşti“, îmi vor spune că asta ar mai lipsi, să dăm săracilor bani degeaba, pentru că aceştia unu, nu s-ar mai simţi îndemnaţi să caute de muncă şi nici să muncească şi doi, ar da banii pe băutură. Există studii bazate pe cercetări făcute în cele mai diverse locuri locuri din lume, în Coasta de Fildeş, Mexic, Brazilia, Macedonia, Burkina Faso sau Maroc, iar rezultatele sunt cam aceleaşi: doar doi inşi din zece, cel mult, repet, cel mult, dau banii pe băutură. Nu neg, unii poate vor fi risipit banii pe prostii, dar de regulă oamenii s-au comportat responsabil. Şi nici nu au fugit de muncă, dimpotrivă. Voi reveni asupra acestui aspect.

    Să trecem la ale noastre acum: GiveDirectly, o organizaţie de caritate care a dat deja bani în Kenya şi Uganda, vrea să strângă, şi probabil o va face, 30 de milioane de dolari doar pentru început, pentru a asigura un venit gratuit pentru mai mult de 6.000 de kenyeni, în următorii cel puţin zece ani.

    Pe 5 iunie elveţienii vor avea un referendum pentru instituirea unui venit de bază.

    Primăria din Utrecht asigură unui număr de cetăţeni un nivel minim de subzistenţă.

    Finlanda intenţionează să aplice un plan pe doi ani pentru a testa diferite variante ale ideii.

    Y Combinator, o companie din Silicon Valley, finanţeză şi ea un astfel de experiment, iar guvernul din Ontario are, de asemeni, un program pilot. Canadienii nu sunt străini de astfel de idei, pentru că printre primele experimente de acest gen este cel din anii ’70 ai secolului trecut, în Manitoba.

    Ce efecte au astfel de programe? Unul dintre ele este că oamenii cumpără ciocolată, şi o ciocolată pentru un copil care nu a gustat aşa ceva mi se pare un argument cât se poate de valabil. În Nigeria guvernul a derulat, în 2011, un program de susţinere a 1.200 de antreprenori, cu 60 de milioane de dolari. Au solicitat bani 24.000 de oameni, din care au fost selectaţi în jur de 6.000, care au fost instruiţi şi ajutaţi să îşi întocmească planurile de afaceri. Dintre aceştia, au fost selectaţi circa 1.200 care au primit cash, în medie câte 50.000 de dolari. Trei ani mai târziu, sute de noi companii erau pe profit iar numărul locurilor de muncă create ajungea la 7.000.  

    Dacă e să facem un calcul simplu, un loc de muncă a costat în jur de 8.500 de dolari. În plus, avem afaceri care funcţionează, taxe la stat şi nivel de trai în creştere. Să ţinem minte cei 8.500 de dolari şi să-i comparăm cu cei 22.500 de euro pentru înfiinţarea unui loc de muncă în România (calcule valabile în perioada fostului guvern PSD) sau cu cei 90.000 de dolari avansaţi de Banca Mondială drept suma necesară pentru crearea unui loc de muncă în lume. Indiferent de condiţiile diferite din Nigeria, România sau oriunde altundeva în lume, zic că rezultatele sunt bune.

    700 de dolari donaţi de GiveDirectly au produs alţi 200 de dolari în agricultură şi în afaceri noi, un return de 28% care în alte cazuri a ajuns şi la 50%.

    În aceste condiţii, nu cumva o soluţie mai eficientă decât investiţiile statului sau decât ajutoarele de stat sau decât orice alte ajutoare de mii de miliarde din orice monedă vă trece prin cap care au fost risipite în criză s-ar putea dovedi a fi banii cash daţi oamenilor pentru a porni afaceri, pentru a cultiva terenuri, pentru a înfiinţa livezi sau pentru ferme de animale? 

    Nu-i mai bine oare să oferi 5.000 de euro odată, bani cu care omul să îşi încerce norocul, decât să-i oferi 200 de euro pe lună, adică salariul minim pe economie pe care îl primesc jumătate din angajaţi? Poate încercăm un experiment, undeva într-un sat amărât, cu un fleac de bani scurşi printre degete de politicieni; sunt convins că am fi uimiţi de rezultate.

    Sau, cu alte cuvinte, nu mai bine le dăm nişte peşte, decât să-i lăsăm să tot pescuiască doar în ape sterpe?

    Desigur, miracolul cu pâinile şi peştii, în viziunea lui Tintoretto.

  • Codul de Procedură Penală: Procurorul poate cere de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea judecătorului

    Procurorul poate să ceară direct de la bănci, fără încuviinţarea prealabilă a unui judecător, datele financiare ale unei persoane, se arată în Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, adoptată miercuri de Guvern. Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

    Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea, cu dispariţia sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăţi”, încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

    Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

    Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul “Noi suntem şi vom rămâne în Europa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

    Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

    Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul “Noi suntem şi vom rămâne în Europa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liberul arbitru ar putea fi numai o iluzie, susţin cercetătorii americani – FOTO

    Pentru a demonstra acest lucru, specialiştii au organizat două experimente diferite.

    Într-un articol publicat de curând în revista Psychological Science, o echipă de cercetători din cadrul Yale University, SUA, a încercat să demonstreze dacă liberul arbitru există cu adevărat. În acest sens, specialiştii au realizat un experiment, în cadrul căruia le-au cerut participanţilor să anticipeze când o anumită culoare le-ar putea apărea în faţă.

    Vezi aici de ce liberul arbitru ar putea fi numai o iluzie

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deputat PSD doreşte să desfiinţeze radarele formate din echipaje de poliţie. Românii “s-au saturat de aceşti pândari”

    “Voi iniţia imediat după Paşte, o iniţiativă legislativă de desfiinţare a radarelor formate din echipaje de Poliţie. M-am săturat şi cred că toţi românii s-au saturat de aceşti pândari, care în loc să aibă rol de prevenţie ca în orice stat civilizat şi european, stau ascunşi ca nişte şobolani, ca să dea amenzi şi să penalizeze românii, având salarii din banii noştrii ai românilor. Iar în fiecare săptămană auzim ştiri cum sunt reţinuţi , anchetaţi pentru mită, şpăgi şi abuzuri”, a scris deputatul PSD Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    Parlamentarul social-democrat susţine că în afară de a se purta “abuziv” cu fiecare conducător auto, “dur”, “neelegant”, nesociabil şi a avea singura menire de a da amenzi şi a lua puncte, poliţiştii de la radarele rutiere nu mai au nici un rol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro