BusinessMagazin

Tag: securitate

  • Parlamentarii europeni cer omologilor romani sa scoata presa din lista de pericole la adresa statului

    In scrisoarea semnata de Martin Schulz – liderul grupului
    socialist, Guy Verhofstadt – liderul liberal-democratilor si Daniel
    Cohn-Bendit – liderul Verzilor se apreciaza ca includerea presei la
    capitolul vulnerabilitati in Strategia Nationala de Aparare
    “reprezinta nu doar un act nedemocratic, ci si o incalcare a art.
    11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a art. 10
    din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a art. 6
    din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene”.

    Potrivit Strategiei de Aparare discutate in iunie in CSAT,
    campaniile de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii
    ale statului, diminuarea capacitatii de aplicare a legii de catre
    unele institutii si presiunile exercitate de trusturi de presa
    asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilitati la
    adresa sigurantei nationale. Includerea presei pe aceasta lista a
    generat proteste din partea jurnalistilor si a societatii civile,
    precum si ironii din partea presei internationale.

  • Securitatea pe net: cine isi baga nasul in calculatorul tau?

    Sandra Person Burns era o mare amatoare a navigatului pe
    internet si a cumparaturilor online. Dar si-a schimbat preferintele
    dupa ce si-a dat seama ca era urmarita de un program software de pe
    computerul ei, pe care credea ca il stersese deja.

    Burns, 67 de ani, fosta directoare intr-o companie medicala, acum
    pensionara, marturiseste ca e foarte circumspecta cu privire la
    cumparaturile online: “Acum, in loc sa intru pe Amazon, mai degraba
    merg la libraria din colt”.


    Burns, de loc din Jackson, Mississippi, este una dintre multii
    americani ce dau in judecata firmele care urmaresc activitatea
    utilizatorilor pe internet. Miezul disputei este un mic fragment de
    cod de program, scris pe hard-diskul calculatorului prin programul
    Flash produs de Adobe, atunci cand utilizatorul ruleaza un fisier
    video de pe site-uri populare ca Youtube sau Hulu.

    Intruziunea cookie-urilor Flash atrage un numar din ce in ce mai
    mare de procese federale impotriva companiilor de media si
    tehnologie si critici tot mai dure din partea militantilor pentru
    confidentialitate, care spun ca acest software le-ar putea permite
    companiilor sa creeze profile detaliate ale consumatorilor fara ca
    acestia sa stie.


    Spre deosebire de cookie-urile HTML, ce stocheaza preferintele
    referitoare la site-uri si pot fi ajustate printr-o simpla setare,
    cookie-urile Flash sunt stocate intr-un director separat de care
    multi utilizatori nu au habar si pe care s-ar putea sa nu stie cum
    sa-l gestioneze.



    Burns, reprezentata in actiunea juridica de casa KamberLaw,
    spune ca stia de existenta cookie-urilor, dar nu si de a celor
    Flash. “Am crezut ca in urma instructiunilor urmate ca sa-mi curat
    sistemul de cookie-uri am rezolvat treaba asta; apoi am descoperit
    ca nu era asa”, explica ea. “Informatiile mele personale sunt acum
    tranzactionate ca o marfa, fara ca eu sa stiu si sa aprob.”

    Din iulie, cel putin cinci asemenea tipuri de procese au fost
    deschise in California, printre reclamatii ca au folosit in secret
    cookie-uri Flash fiind companii de media ca Fox Entertainment Group
    si NBC Universal, dar si companii de tehnologie ca Specific Media
    sau Quantcast. Alte procese sunt asteptate, cu aceleasi
    acuzatii.

    Reclamantii spun ca firmele au colectat informatii de pe site-urile
    vizitate de ei si de la fisierele video vizionate, chiar daca
    oamenii isi reglasera parametrii de navigare pe web in asa fel
    incat sa respinga acele cookie-uri ce i-ar fi putut identifica.
    “Aceste procese sunt de fapt despre dreptul unui utilizator de
    calculator de a decide termenii in care informatiile lor personale
    pot fi colectate si distribuite. Este vorba despre controlul
    detinut de utilizator”, spune Scott A. Kamber, 44 de ani, avocat
    specializat in tehnologie si intimitate la KamberLaw, implicat in
    unele dintre procesele sus-amintite. Alte firme care au deschis
    procese sunt Parisi & Havens si cabinetul individual Joseph H.
    Malley.

    Un proces sustine ca Clearspring Technologies si companii de media
    intre care si Walt Disney Group “au autorizat cu buna stiinta”
    utilizarea de dispozitive de urmarire online ce “permit accesul la
    activitatile online ale utilizatorilor si la informatiile lor
    personale”. Altii sustin ca informatiile erau colectate pentru a fi
    mai apoi vandute companiilor de publicitate online.

    In august, Clearspring si Quantcast au emis comunicate pe blogurile
    companiilor despre aceste procese. Clearspring a clarificat modul
    cum a folosit cookie-urile Flash si a spus ca acuzatiile juridice
    erau “inconsistente la nivelul faptelor”. Compania a recunoscut ca
    a folosit cookie-uri Flash “ca sa ofere date sintetice pentru
    editorii online”. Comunicatul mai spune si ca datele erau colectate
    pe scara larga, incluzand utilizatorii unici si orarul actiunilor
    lor, dar nu si informatii care sa permita identificarea lor
    personala. Postul de pe blogul corporatist al Quantcast sustinea ca
    “firma a folosit cookie-uri Flash doar in scop de masurare si nu
    pentru a pregati vreo forma de continut personalizat”.

    Specific Media a refuzat sa raspunda solicitarilor de a comenta pe
    marginea acuzatiilor. La fel au facut-o si aparatorii companiilor
    implicate in proces, dar si reprezentantii acelor companii ce inca
    nu au fost inca reclamate in justitie.

    Unii sustinatori ai dreptului la intimitate spun ca, in ciuda
    celor sustinute de companii, daca o cantitate suficienta de date
    sunt colectate de-a lungul timpului, advertiserii isi pot crea
    profile detaliate ale utilizatorilor, inclusiv date care ii
    identifica personal, precum rasa si varsta, pe langa cele
    referitoare la website-urile vizitate. Tot ei afirma ca
    cookie-urile flash pot reactiva cookie-urile HTML care au fost
    sterse din calculatorul unui utilizator, incalcandu-se astfel
    setarile de confidentialitate. “Functia de baza a unui cookie este
    sa faca o conexiune intre activitatea de pe un site A cu ce faci pe
    un site B”, explica Peter Eckersley, inginer IT la Electronic
    Frontier Foundation. “Cookie-ul Flash face mai greu pentru
    utilizatori sa opreasca acest proces.”

    Potrivit Adobe, peste 75% dintre fisierele video online au
    incorporata tehnologia Flash, companiile de media mai folosind-o si
    la jocuri si animatii. Conform companiei, cookie-urile Flash sunt
    menite sa indeplineasca functii web de baza, ca memorarea volumului
    sau a preferintelor de limba ale unui utilizator sau a stadiului in
    care un utilizator si-a lasat jocul cand s-a deconectat. Intr-o
    scrisoare publica adresata Comisiei Federale de Comert, trimisa in
    ianuarie, Adobe a condamnat practicile de a reactiva cookie-urile
    dupa ce ele au fost sterse de un utilizator. Compania ofera pe
    site-ul propriu un program care sterge cookie-urile Flash si
    ajusteaza setarile Flash player. Cel putin unul dintre procese,
    insa, sustine ca aceste comenzi nu sunt usor de accesat si nu sunt
    la dispozitia celor mai multi dintre utilizatorii de web.

    Chris Jay Hoofnagle, 36 de ani, unul dintre autorii unui studiu
    despre confidentialitatea pe internet si cookie-urile Flash facut
    la Universitatea California, Berkeley si care a fost folosit ca
    baza in cateva dintre procesele intentate, a explicat ca recentele
    demersuri juridice pun in evidenta o eroare in reglementarile
    federale ce guverneaza intimitatea online. “Actiunile de protest
    ale consumatorilor in aceasta privinta au esuat pana acum.
    Procesele muta insa mingea mai departe intr-un mod in care
    activistii pentru dreptul la intimitate pe net nu au reusit sa o
    faca pana acum”, spune Hoofnagle.

    Plangerile referitoare la confidentialitatea online migreaza acum
    spre dispozitivele mobile. Recent, un proces a fost deschis de trei
    californieni impotriva unei companii de tehnologie numite
    Ringleader Digital, cei trei sustinand ca firma folosea un produs
    numit Media Stamp, care “strangea informatii de pe telefoanele
    reclamantilor si acorda un ID unic dispozitivului mobil al
    acestora”.

    In plangere se spune ca informatiile colectate cu ajutorul ID-ului
    unic, prin intermediul tehnologiei HTML 5, le permiteau
    operatorilor de site-uri “sa urmareasca activitatea pe internet a
    dispozitivelor mobile”. Intr-o declaratie publica, Bob Walczak Jr,
    CEO al Ringleader, a spus ca “intentia noastra de la infiintarea
    companiei a fost sa construim o platforma de publicitate mobila pe
    care utilizatorii sa o poata controla”. El a adaugat ca Ringleader
    lucreaza la “noi modalitati de a permite consumatorilor sa se
    excluda din acest sistem”, daca nu doresc sa-l foloseasca, si sa
    verifice singuri faptul ca nu sunt inclusi in sistem. John Verdi,
    consilier-sef la Electronic Privacy Information Center, a criticat
    Comisia Federala de Comert (Federal and Trade Commission, FTC)
    pentru ca nu ar fi fost suficient de agresiva in materie de
    confidentialitate a datelor, bazandu-se in schimb pe
    autoreglementarea firmelor.

    “FTC a fost inactiva in acest domeniu si nu a reusit sa vina cu
    reglementari relevante”, e de parere Verdi. “Exista tot mai multe
    dovezi ca urmarirea online a utilizatorilor nu este controlata prin
    autoreglementarea firmelor.” Christopher Olsen, director adjunct al
    FTC in divizia de confidentialitate si protectie a identitatii,
    afirma ca a fost gazda mai multor mese rotunde despre problemele
    legate de intimitatea pe internet, din decembrie si pana in martie,
    si ca are de gand sa redacteze un raport in urmatoarele luni despre
    modul cum Comisia vede rezolvarea problemelor. Comisia
    investigheaza deja cateva companii, dar Olson a refuzat sa
    comenteze mai mult cu privire la aceste actiuni.

    Alte eforturi se desfasoara la nivelul Congresului. In iulie, Bobby
    L. Rush, deputat democrat de Illinois, a inaintat un proiect de
    lege care, printre altele, va cere companiilor sa faca public modul
    cum strang, folosesc si pastreaza informatiile personale ale
    utilizatorilor si sa faca rezultatul acestor dezvaluiri mai usor de
    inteles de catre utilizatori.

  • Cei 25 care au speriat Vestul

    Acesti tineri combatanti veniti din Europa, care ar fi “cateva
    zeci”, potrivit unui oficial francez, ar fi motivul pentru care
    Statele Unite i-au avertizat pe americanii ce calatoresc in Europa
    cu privire la “riscuri potentiale de atentate teroriste”.

    Anuntul a fost facut la putin timp dupa ce serviciile de
    informatii occidentale au anuntat dejucarea unor proiecte de
    atentate legate de Al-Qaida, in mari orase din Marea Britanie,
    Franta si Germania, in stilul celor comise la Bombay, in India, in
    noiembrie 2008.

  • Firma suedeza Oriflame, acuzata ca vrea sa submineze securitatea Iranului

    “Oriflame avea intentia sa lupte impotriva sistemului (iranian).
    Compania nu are nici un scop economic”, a declarat Moslehi, citat
    de site-ul televiziunii de stat de la Teheran. Conform dovezilor
    aflate in posesia noastra, puterile occidentale si agentiile de
    informatii au incercat, prin intermediul acestei firme, sa creeze
    probleme de securitate in tara”, a adaugat el.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • SUA si Polonia au semnat acordul privind instalarea scutului antiracheta american

    Documentul semnat sambata la Cracovia, in prezenta secretarului
    de Stat american, Hillary Clinton, si a omologului sau polonez,
    Radoslaw Sikorski, amendeaza acordul privind scutul american
    incheiat in august 2008, adaptandu-l la strategia promovata de
    actuala administratie de la Washington. Dispozitivul amplasat
    intr-o baza militara poloneza “va contribui la apararea poporului
    polonez si a tuturor europenilor, a aliatilor si a altora, in fata
    amenintarii (…) reprezentate de Iran”, a afirmat Clinton.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Baconschi: Sistemul american de scut anti-racheta este compatibil cu un eventual sistem NATO

    Ministrul s-a referit, raspunzand unei intrebari, la
    posibilitatea ca scutul american “din Romania si din alte state
    europene, mai ales din flancul central si sud-estic” sa fie baza
    unui sistem NATO . El a spus ulterior ca exista compatibilitate
    intre aceste doua sisteme.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cum arata buncarul Romtelecom (GALERIE FOTO)

    Prin fata cladirii care ascunde buncarul de date din Bucuresti
    al Romtelecom pasesc zilnic cel putin cateva sute de trecatori,
    fara nicio banuiala despre ce se intampla in spatele gardurilor
    inalte. E de ajuns insa doar sa te apropii ca sa-ti dai seama cat
    de securizat este perimetrul. Trei paznici imbracati in uniforma ne
    intampina si ne iau imediat la intrebari si, probabil, niste
    perechi de ochi ne urmaresc atent din spatele vreunui panou cu
    multe ecrane, pe care sunt difuzate in timp real imaginile filmate
    de camerele de supraveghere. Apoi, semn ca am trecut testul, poarta
    se deschide pe jumatate si suntem lasati sa intram in incinta.


    Putini trec cu regularitate acest prag, mai ales ca uriasul
    “motor” din spate functioneaza cu control la distanta, iar la
    nevoie exista personal IT specializat gata sa ajunga in cel mult
    jumatate de ora la fata locului, asa ca vizita noastra li se pare
    cel putin neobisnuita. Camere de luat vederi sunt peste tot,
    suficiente incat sa poata fi urmarita in orice moment fiecare
    miscare din orice incapere, dupa cum spune Catalin Dumitrescu,
    managerul CyberHost, cum este numit centrul de date. La sistemul de
    securitate se adauga o serie de senzori de proximitate si de
    miscare. La intrare exista o perdea de infrarosu, prin care se
    contabilizeaza numarul persoanelor care intra si ies din zona de
    securitate a cladirii, iar usile sunt inchise cu yale
    electromagnetice.

    Toate aceste masuri de siguranta sunt necesare oricarui buncar
    de date, pentru ca pe serverele aflate in interior sunt stocate,
    cel putin in doua exemplare, informatii confidentiale ale
    clientilor, de la baze de date si pana la documente interne. In
    principiu, in jur de 100 de clienti din randul bancilor, al
    operatorilor telecom sau al companiilor auto, la care se adauga
    alte cateva mii sau chiar zeci de mii de firme mici, incredinteaza
    Romtelecom date sensibile care, daca ar ajunge pe maini gresite, ar
    putea aduce prejudicii financiare consistente. Asa se explica si
    faptul ca din sirurile de dulapuri negre se disting pe alocuri
    unele incuiate
    intre gratii, iar cheia exista in doua exemplare, la client si la
    specialistul IT care se ocupa de acel client.

    “Factorul uman este cea mai mica dintre probleme, prin
    comparatie cu factori precum caderi de curent, incendii sau
    cutremure”, precizeaza George Makowski, directorul executiv
    comercial pentru segmentul clientilor de business din cadrul
    Romtelecom. CyberHost este legat la doua surse separate de curent,
    din colturi diferite ale Capitalei, primele doua incaperi ale
    cladirii fiind tocmai cele care adapostesc infrastructura de
    energie electrica. Prin absurd, daca ambele retele ar fi afectate,
    centrul de date ar functiona pe baterii, care pot mentine sistemul
    pana la 30 de minute, timp in care pornesc generatoarele de
    rezerva, functionale pe baza de combustibil chiar si cateva zile.
    “Consumul este oricum mare, motiv pentru care insistam pe
    eficientizare. Am tot citit despre tendintele de a raci centrele de
    date folosind vant polar sau de a alimenta prin forta valurilor.
    Pare o gluma, dar nu este. In Bucuresti nu putem insa folosi
    asemenea resurse naturale”, spune Dumitrescu,.

  • Cat de mare e probabilitatea unui atentat terorist in Romania?

    “Vulnerabilitatilor actuale in domeniul economic si al
    administratiei publice li se suprapun diversificarea formelor si
    gruparilor de crima organizata, cu implicatii in zone de risc
    important, de la proliferare, la migratie ilegala sau evaziune
    fiscala de amploare. Securitatea economica, in special riscurile
    din zona energetica constituie o prioritate strategica a
    Serviciului. Este important sa fim pregatiti sa raspundem unor
    actiuni ofensive de spionaj si agresiuni informationale, mai ales
    din perspectiva dinamicii unor procese strategice la nivel
    euro-atlantic. Aici, ma refer, in special, la dezvoltarile legate
    de scutul antiracheta care va fi amplasat pe teritoriul Romaniei”,
    a declarat Maior, cu prilejul bilantului SRI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Securitatea SUA, amenintata de deficitul bugetar

    Datoria-record americana limiteaza “capacitatea de a sigura
    securitatea, gestiona probleme dificile, dar si asumarea rolului de
    lideri pe care (americanii) il merita”, a declarat secretarul de
    Stat, sustinand bugetul in fata reprezentantilor. “Cred cu tarie ca
    ar trebui sa abordam acest deficit si datoria Statelor Unite ca pe
    o tema de securitate nationala, si nu doar ca pe un subiect
    economic”, a subliniat ea.

    Proiectul de buget pentru 2011 al Casei Albe se concentreaza
    asupra unui deficit adus la 1.267 de miliarde de dolari,
    reprezentand 8,3 la suta din Produsul Intern Brut (PIB) american,
    fata de suma-record de 1.556 de miliarde de dolari (10,6 procente
    din PIB) prevazuta in exercitiul bugetar din 2010.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • De ce crede Boc ca Nabucco este un proiect viabil

    El a aratat ca si domeniul energetic a fost grav afectat de
    criza economica , prin diminuarea volumului de investitii si
    amanarea unor proiecte in principal in sectorul de petrol si gaze,
    si a apreciat totodata ca ultima criza a gazelor, din 2009, impune
    identificarea de catre statele din centrul si estul Europei a unor
    solutii alternative pentru asigurarea securitatii energetice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro