La sfarsitul lunii august va fi lansata noua colectie 2008/2009, ce aduce in prim plan tendinte in combinarea nuantelor de furnir, stofe si piele. Noua colectie cuprinde modele noi de canapele, paturi si sisteme de perete si o colectie de decoratiuni.
Primul magazin BoConcept din Romania s-a deschis in 2006 in Complexul Comercial Feeria, cea mai mare zona cu spatii comerciale pentru retailul de mobila, investitia initiala ridicandu-se la 400.000 de euro.
BoConcept este un brand international de mobilier si decoratiuni cu peste 350 de magazine si studiouri de marca, incluzand locatii in New York, Shanghai, Tokio, Madrid, Berlin, Londra, Paris si Copenhaga, in peste 47 de tari din lumea intreaga.
Tag: retail
-
BoConcept Romania va deschide pana in 2009 inca trei magazine
-
Buzau va avea din toamna doua mall-uri
Dezvoltatatorul Cometex, parte a grupului Altex, a anuntat astazi ca Aurora Shopping Mall va fi inaugurat in luna noiembrie a acestui an, centrul comercial urmand sa aiba o suprafata inchiriabila de 18.500 de metri patrati.
"Am achizitionat Cometex in 2005 fiindca pur si simplu doream sa deschidem un Media Galaxy in Suceava si nu aveam unde. Cometex detinea 50% din spatiile comerciale din oras si astfel ne-am facut intrarea", a explicat astazi proprietarul grupului Altex, Dan Ostahie, motivul pentru care grupul a cumparat compania suceveana.
Terenul de 2,5 hectare din Buzau, pe care este dezvoltat Aurora Shopping Mall, a fost achizitionat in 2006 intr-o tranzactie de 3,4 milioane de euro, Altex luand decizia sa construiasca un centru comercial. Principalele ancore ale mall-ului, in a carui dezvoltare se vor investi in total 25 mil. euro, vor fi Carrefour, care va opera un hipermarket de 6.500 mp, si Media Galaxy.
Pe langa cele doua ancore principale, in mall vor fi peste 50 de magazine si o zona de food-court. Printre brandurile cu care exista deja acorduri de principiu privind inchirierea unui spatiu se numara Deichmann, Vogele si Goertz (care vor deschide primele magazine pe plan local), Takko, Kenvelo si Lee Cooper. De asemenea, in Aurora Shopping City vor exista si spatii de servicii (banci, curatatorie, farmacii), mall-ul urmand sa aiba o parcare cu 450 de locuri.
Dan Ostahie a precizat ca in viitor vor fi dezvoltate si alte proiecte de centre comerciale, in Brasov – centru comercial care va cuprinde un Media Galaxy si un magazin de mobilier, si in Timisoara si Arad – orase unde vor fi construite doar unitati Media Galaxy.
Aurora Shopping Mall va fi precedat de deschiderea Galleria Buzau, un mall de dimensiuni mai reduse (12.500 de metri patrati suprafata inchiriabila), acesta fiind unul din cele trei centre comerciale pe care dezvoltatorul GTC Romania le va finaliza in acest an – celelalte doua sunt in Suceava si Piatra Neamt. Agentul de inchiriere a tuturor centrelor comerciale dezvoltate de catre GTC este compania de consultanta imobiliara Colliers International.
Termenul de finalizare estimat al Galleria Buzau este iunie 2008, mall-ul urmand sa aiba ca principala ancora un supermarket, care va avea o dimensiune de 1.600 mp. La etaj se va gasi zona de food-court, care va include cinci restaurante de tip fast-food, mall-ul urmand sa dispuna de o parcare cu 300 de locuri.
La o populatie de aproape 135.000 de locuitori, Buzau va avea doua mall-uri cu o suprafata inchiriabila totala de 30.000 de metri patrati, un nivel acceptabil in opinia lui Razvan Gheorge, directorul general al Cushman&Wakefield Activ Consulting, companie de consultanta imobiliara care este agentul de inchiriere a Aurora Shopping Mall.
"Cred ca va fi ok pana la un nivel de 50.000 de metri patrati de centre comerciale de tip mall", considera Razvan Gheorghe in legatura cu piata de retail din Buzau. "Pana la o medie de 0,5 metri patrati de mall pe locuitor nu cred ca ar trebui sa fie probleme. Poate in alte orase s-a ajuns deja la un nivel optim, dar in Buzau inca mai este loc", a mai spus directorul general al companiei de consultanta imobiliara.
Mai multe amanunte despre factorii care vor diferentia centrele comerciale in contextul anuntarii spre dezvoltare a peste 100 de mall-uri si parcuri de retail, precum si informatii detaliate despre aproximativ 65 de centre comerciale, puteti afla din suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Centre Comerciale, care va aparea pe piata pe 16 aprilie.
-
Pescarii incep sa faca sport
“Sportul va fi a doua mare divizie din cadrul Gipo, dupa cea de pescuit si vanatoare”’, explica Horia Galateanu, directorul general al Gipo, de ce din doua firme separate va ramane pe piata una singura.
Din 2006, de cand a fost preluata de fondul de investitii Gemisa, Gipo s-a dezvoltat pe patru directii: pescuit si vanatoare, sport, camping si gradinarit, dintre care segmentul de produse de pescuit si vanatoare inseamna in jur de jumatate din afacerile companiei.
“Iar intarirea in special a diviziei de sport ar asigura venituri ridicate companiei indiferent de sezon”, afirma Galateanu. Sport Distribution Group a avut vanzari de 1,6 milioane de euro anul trecut.
Cele doua companii urmeaza sa finalizeze proiectul de fuzionare in cel mult trei luni, in functie “de cat dureaza birocratia oamenilor din birouri”, spune directorul general al Gipo.
In noul format, tinta Gipo pentru urmatorii trei ani vizeaza afaceri de 50 de milioane de euro, de peste trei ori mai mari decat obiectivul de circa 15 milioane de euro fixat pentru anul in curs. Astfel de cifre sunt extrem de ambitioase, dat fiind ca in 2007, compania a avut o cifra de afaceri de doar circa sapte milioane de euro.
Pentru a-si urmari aceasta tinta, Gipo are in plan sa isi extinda reteaua de magazine proprii, dar totodata si pe cea de francize. Compania a deschis luna trecuta primul magazin in franciza la Petrosani, iar Galateanu sustine ca pana in 2011 va mai deschide alte 30 de francize, plus circa 25 de magazine proprii, care sa completeze reteaua actuala de 19 magazine.
Cea mai recenta investitie a Gipo este insa la Baneasa Shopping City, unde vor fi deschise saptamana viitoare doua magazine. Unul dintre ele va fi primul monobrand al producatorului japonez de echipament sportiv Asics, care ocupa un spatiu de 50 de metri patrati, iar cel de-al doilea va comercializa exclusiv brandul Diadora pe un spatiu dublu. Ambele magazine au necesitat o investitie totala de aproximativ 200.000 de euro.
Sport Distribution Group opereaza deja doua magazine Diadora, in Bucuresti si Pitesti, iar in trei ani numarul lor ar urma sa se dubleze. “Vom deschide inca trei magazine, toate in Bucuresti, in Lake Park Plaza, Sun Plaza si probabil Grand Arena. In primele doua dintre aceste centre comerciale intram si cu brandul Asics”, precizeaza Horia Galateanu. In ceea ce priveste magazinele Gipo, compania si-a bugetat investitii de circa jumatate de milion de euro pentru deschiderea a trei magazine proprii in acest an, pe suprafete de 200-400 mp.
Dezvoltarea prin magazine proprii si prin francize urmareste sa creasca ponderea retailului in afacerea Gipo, de la 25%, cat este acum, la 50% in urmatorii trei ani. Anul trecut, contributia distributiei a fost de 75% din totalul cifrei de afaceri. Prin retea proprie de distributie, compania vinde in retele ca Selgros, Carrefour sau Metro atat produsele care au consacrat-o, adica articole de pescuit, cat si schiuri, role, produse de gradinarit sau de camping. Divizia sportiva a Gipo concureaza cu magazine precum Nike, Lotto, Reebok, Adidas, Puma sau Hervis, in timp ce in segmentul ustensilelor de pescuit si vanatoare, Gipo isi imparte piata cu Arrow International (vanzari de peste 9 milioane de euro anul trecut) si Energofish (vanzari de circa 3 milioane de euro anul trecut).
-
kika: tintim o cota de piata de minim 10%
Primul magazin de mobila kika din Romania va fi deschis in Bucuresti pana la finalul acestui an, urmand sa faca parte din parcul de retail West Park. Magazinul kika va avea o suprafata de 27.000 de metri patrati si va comercializa o gama de peste 50.000 articole, de la mobilier la articole de decoratiuni interioare si ustensile pentru bucatarie. Magazinul va fi structura pe trei niveluri, la ultimul urmand sa fie amplasat si un restaurant si un loc de joaca pentru copii.
"Nu investim intr-un nou magazin daca nu suntem siguri ca vom obtine o cota de piata de 10% – 12%. In plus, consideram ca un oras de marimea Bucurestiului justifica deschiderea a inca unul, doua magazine, dar ramane de vazut", a declarat Paul Koch, managing director al grupului kika/Leiner, grup care detine reteaua de magazine kika.
Potrivit reprezentantilor companiei, obiectivul pe termen mediu este de opt magazine pe plan local, urmatoarele amplasamente urmand sa fie Oradea, Timisoara si Constanta, unde au fost deja achizitionate terenurile si unde se asteapta obtinerea tuturor aprobarilor. "In alte piete am atins pozitia de lider in doi-trei ani dar probabil va dura mai mult in Romania care este o piata mare cu o competitie dura. Oriunde se duce, IKEA are o cota de zece procente, deci nu va fi usor. In plus, mai sunt si magazinele Mobexpert care nu trebuiesc trecute cu vederea", a mai spus Paul Koch.
Magazinele kika vor comercializa atat produse "cash and carry" sau "do it yourself", segment care se adreseaza persoanelor cu venituri reduse, cat si produse pentru segmentul mediu si pentru segmentul de pret ridicat.
Prima unitate pe plan local va fi inaugurata cu intarziere fata de data stabilita initial, Paul Koch mentionand ca spera ca aceasta sa fie gata pana la Sarbatorile de Craciun. "Nu am gasit o companie de constructii care sa ne ridice magazinul, a fost foarte greu. Toate companiile au agenda plina si ne-a fost greu sa gasim un constructor la un tarif normal", a explicat managing directorul kika/Leiner.
Grupul detine 47 de magazine kika, 33 in Austria, sapte in Ungaria, 4 in Cehia si cate unul in Slovacia, Croatia si Arabia Saudita, alte 17 magazine Leiner fiind detinute in Austria. Cifra de afaceri in anul fiscal 2006 – 2007 a fost de 1,24 miliarde de euro, compania avand aproximaiv 7.800 de angajati.
Primul magazin local al kika va face parte din parcul de retail West Park care va fi situat la kilometrul 13 al autostrazii Bucuresti. Parcul de retail este dezvoltat de catre compania belgiana Liebrecht&wooD, care va deschide si un outlet, Fashion House, in cadrul West Park. Investitia belgienilor se va ridica la 120 de milioane de euro, parcul de retail urmand sa includa pe langa magazinul kika o unitate a retailerului bulgar IT&C Techomarket si un magazin de tip do-it-yourself al Hornbach.
Citeste si Mobila de la hipermarket
-
Unde poti ajunge sef de tanar
Mircea C. are 22 de ani si lucreaza de trei luni intr-un hipermarket din Capitala, pe un post de lucrator comercial. Foarte multi bani nu castiga, dar este multumit ca poate suplimenta banii de buzunar pe care ii primeste de la parinti, pentru ca in acelasi timp este si student la Facultatea de Medicina.
“Reusesc sa impac si scoala si lucrul, pentru ca sunt angajat part-time. Am colegi aici care au avansat foarte mult intr-un an de zile. Evident, le-a crescut si salariul. Eu nu vreau sa raman in retail, dar daca am sansa sa avansez… cine stie”, spune el.
Exemplul sau nu este singular, mai ales ca, indiferent de domeniu, pentru a rezolva criza de personal companiile au inceput sa isi caute oameni in universitati si scoli de meserii. Avantaje sunt clare: gasesc astfel personal care sa le ocupe locurile vacante, tinerii pot fi modelati profesional cu usurinta, iar salariile pe care le primesc ei sunt mai mici decat daca pe acelasi post ar veni o persoana cu experienta.
Specialistii in resurse umane spun ca domeniile care ofera posibilitati rapide de avansare sunt comertul, serviciile, recrutarea, vanzarile sau IT-ul – domenii cu un ritm alert de activitate si la care trainingul care conteaza este mai mult cel care se face la locul de munca, “vazand si facand”.
“Bineinteles ca se face si training normal, dar cel care conteaza este cel la locul de munca. La noi, in recrutare, de exemplu, se face intai trainingul de introducere, apoi, saptamanal sau la doua saptamani, organizam cate un workshop de instruire, ceea ce face sa fie usor pentru un junior recruiter bun si care are si un pic de experienta sa arda etapele de cariera mai repede”, explica Florin Ochiana, country manager al companiei de recrutare Grafton Recruitment.
Studiul “Employer of Choice”, realizat in luna octombrie a anului trecut de firma de cercetare Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, arata ca aproximativ 39% dintre tinerii care au un loc de munca nu lucreaza in domeniul pentru care au fost pregatiti. Procentul este insa in scadere comparativ cu anul 2006, cand 48,4% lucrau in alte domenii decat cele pe care le studiasera in facultate.
De asemenea, 15,4% dintre respondenti considera ca pregatirea teoretica din timpul facultatii nu este deloc relevanta pentru cariera pe care o urmeaza in prezent, iar 45,4% apreciaza ca practicarea unui job inca din timpul facultatii are o contributie in cariera lor ulterioara. Din perspectiva celor ce ii angajeaza insa, tot mai multi specialisti in recrutare, dar si companii angajatoare spun ca tinerii de astazi nu mai sunt atat de bine pregatiti ca generatiile trecute si ca au pretentii salariale mult prea mari raportat la experienta si pregatirea lor.
Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, a declarat recent ca procesul de recrutare pentru cei 2.200 de absolventi de invatamant superior de care are nevoie pentru centrul de cercetare pe care Renault il va face la Titu este foarte dificil.
“Gradul de pregatire a tinerilor este din ce in ce mai scazut si de aceea la angajare au nevoie de mai mult timp pentru adaptare. Am avut ocazia sa vad cum pornesc intr-un loc de munca si un tanar francez, si un roman. La start, francezul porneste ca din pusca. Romanul porneste mai greu. Ce-i drept, romanul recupereaza pe drum”, a precizat Stroe in cadrul unui seminar pe resurse umane organizat de Ziarul Financiar.
Reprezentantul Dacia apreciaza, in orice caz, ca nivelul salarial al angajatului trebuie corelat cu productivitatea sa. Compania auto de la Pitesti este un exemplu in acest sens – in urma cu zece ani realiza anual 106.000 de masini cu 27.500 de salariati, iar in acest an, cu doar 12.000 de angajati, va produce 330.000 de masini. Pretentiile salariale ale tinerilor nu tin insa deloc cont de astfel de criterii.
Conform studiului realizat de Daedalus Consulting si de Catalyst Recruitment Services, pretentiile lor salariale sunt in crestere fata de anul trecut, fiind cu aproximativ 51% mai mari decat ceea ce li se oferea la data realizarii studiului. Pentru un post de entry level, tinerii vor salarii de pornire de la 380 de euro, in timp ce dupa trei ani de experienta considera ca ar trebui sa primeasca aproximativ 660 de euro.
Tinerii din Bucuresti au salarii cu 37,5% mai mari decat cei din provincie, iar asteptarile salariale cele mai mari le au tinerii cu background in IT&C. Aparitia unei noi oportunitati in alte companii si nu nemultumirea fata de actualul loc de munca este determinanta pentru 80,6% dintre tinerii respondenti la studiu in decizia de schimbare a locului de munca. Un procent semnificativ, de 52,7%, spun ca aleg alta companie gratie pachetului salarial mai mare oferit.
Tinerii care aleg sa se angajeze in comert pe posturi inferioare, care sunt si foarte prost platite, sunt cei ce spera sa avanseze cu usurinta. “Un tanar poate ajunge intr-un an de la a matura in magazin la manager de departament. Iar odata ajunsi intr-un nivel de management, salariile sunt mai mari decat media”, considera Madalina Popescu, director general al Pluri Consultants.
Companiile din retail se afla printre cei mai mari angajatori din acest an, avand in vedere planurile de extindere pe care le-au anuntat. Si ele sunt afectate insa de deficitul de personal de pe piata si trebuie sa gaseasca metode de a atrage toate categoriile de posibili angajati.
Metro, spre exemplu, are in vizor si studentii, pentru care a creat pachetul “Part Time”, care le ofera acestora posibilitatea de a-si urma cursurile in timp ce lucreaza. Si in IT tinerii pot avansa foarte repede. “De la programator se poate ajunge in foarte scurt timp la project manager sau la manager de echipa”, spune Liviu Constantinescu, manager al diviziei de executive search al Hart Human Resource Consulting. In opinia acestuia, la polul opus, ca domenii rigide din punctul de vedere al dezvoltarii carierei, sunt finantele sau resursele umane.
“In zona de finante, sa ajungi director financiar, de exemplu, este mai greu, pentru ca este destul de difi cil sa gestionezi bugete, trebuie sa ai de-a face cu tot ce inseamna investitii, sa consiliezi toti managerii atunci cand vine vorba de investitii, iar aceasta presupune credibilitate mare”, afirma Constantinescu.
In cazul analistilor financiari si al controllerilor financiari, care se specializeaza mai mult la locul de munca, avansarea este mai rapida insa, pentru ca firmele sunt nevoite sa ii promoveze repede daca vor sa-i pastreze. “CFO ajungi dupa 30 de ani, trebuie sa ai minimum 6-7 ani de experienta – am intalnit un singur caz de persoana care avea 28 de ani si a ajuns director financiar. Finance controller, in schimb, ajungi si pe la 26-27 de ani”, spune reprezentantul Hart.
Florin Ochiana crede ca de fapt nu e vorba atat de rigiditatea domeniului cand e vorba de promovari, ci mai degraba de rigiditatea unor companii. Este vorba in special de multinationale, care au structuri corporatiste foarte bine puse la punct si la care si procesul de recrutare este indelungat.
“Sunt astfel de companii din domeniul bunurilor de larg consum, dar la fel gasim unele si in domeniul resurselor umane sau al recrutarii, mai ales in executive search”, spune country managerul Grafton Recruitment.
Rapiditatea cu care un tanar traverseaza etapele in cariera are insa si dezavantaje firesti. “Nu intotdeauna viteza de promovare in cariera poate sa compenseze lipsa de experienta, ceea ce ulterior are consecinte in plan profesional. In plus, face ca asteptarile absolventilor, care si asa sunt mari, sa creasca atunci cand vad ca au colegi care in cativa ani au avansat repede”, spune Florin Ochiana.
Media de varsta mai redusa a managerilor romani nu este insa doar o caracteristica a Romaniei, ci a tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est in general. Daniela Necefor, managing partner al companiei Total Business Solutions, considera insa ca modul cum un manager tanar gestioneaza diversele probleme care apar depinde de potentialul fiecaruia.
“Sunt oameni care pot asimila repede pasii respectivi, din punctul de vedere strict al experientei profesionale. Din punctul de vedere al experientei sociale (felul cum se comporta in organizatie, cu oamenii), lipsurile nu ai cum sa le recuperezi, asta e clar. Este o contradictie care este impusa de catre societate asa cum este ea acum.”
-
Razboiul mut din supermarketuri
E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.
Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.
Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.
“Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.
Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.
Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.
Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.
“Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.
In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.
Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).
Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.
Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).
Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.
“Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.
“Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.
Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.
Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.
Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.
Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.
Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.
Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.
Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.
Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.
Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.
Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.
-
Tesco amusina in Rusia
Tesco ar lua in considerare si varianta asocierii cu parteneri locali in scopul deschiderii unor supermarketuri in franciza.
In prezent, Tesco realizeaza peste 25% din vanzarile sale in afara Marii Britanii. Sir Terry Leahy, CEO al Tesco, a declarat ca jumatate din cifra de afaceri ar trebui sa fi e generata de vanzarile din strainatate in urmatorii cincizece ani.
Chris Gower, analist la compania de brokeraj MF Global, spune ca Tesco a ezitat sa intre pe piata ruseasca din cauza concentrarii populatiei in orase situate la mare departare intre ele.
Conform estimarilor bancii elvetiene UBS AG, piata de comert alimentar a crescut anul trecut in Rusia cu 32%, pana la 121 mld. euro. Anul trecut, ponderea produselor alimentare comercializate prin retelele de magazine cu format modern a ajuns la 45%.
-
Cate mall-uri poate inghiti Capitala?
Capitala are la ora actuala patru mall-uri, Unirea Shopping Center, Plaza Romania, Bucuresti Mall si City Mall, care totalizeaza putin peste 150.000 de metri patrati inchiriabili. La o populatie oficiala a Bucurestiului de circa doua milioane de locuitori, aceasta suprafata este derizorie, dovada ca centrele comerciale sunt aproape tot timpul pline, iar dezvoltatorii se inghesuie sa porneasca noi astfel de proiecte.
Cititi mai multe despre planurile dezvoltatorilor de centre comerciale pe www.gandul.info
-
Mega Image a cumparat La Fourmi
Mega Image opereaza 23 de magazine si este detinuta de retailerul belgian Delhaize. Delhaize a cumparat intregul pachet de actiuni al La Fourmi, pachetul majoritar de peste 90% fiind preluat de la fondul elen de investitii Global Finance, iar restul de la unul dintre fondatorii retelei, Charles Maalouf.
La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Anul trecut magazinele au realizat o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine La Fourmi, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.
Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in toamna anului 2005, reteaua fiind preluata de la investitori de origine libaneza si extinsa de la 11 la 14 unitati.
Fondul de investitii a incercat pe parcursul anului trecut sa extinda reteaua de supermaketuri prin achizitii, fiind aproape de preluarea magazinelor Albinuta, care au intrat insa in proprietatea Profi, sau a retelei de supermarketuri Ethos din Bucuresti.
-
Americanii de la NCH au facut exit-uri de 500 mil. euro
Omul de afaceri Siminel Andrei, presedintele NCH Advisors, companie care administreaza activitatea locala a fondului american de investitii Broadhurst, a decis vanzarea retelei de centre comerciale Winmarkt pe care o detinea in Romania pentru 182,5 mil. euro catre grupul italian IGD.
In urma acestei vanzari, investitorii americani au ajuns la exit-uri de 500 de milioane de euro, luand in calcul doar tranzactiile derulate de la inceputul anului 2007, perioada in care s-a renuntat la o serie de active imobiliare, dar si la actiuni detinute in firme precum Asirom sau Oltchim.
Click aici pentru a citi continuarea acestui articol.