“În România sunt acum 52 de clustere, dintre care doar şase sunt în domeniul turismului. Noi sperăm ca în următorii doi ani să avem minim 50 de clustere în turism”, a declarat agenţiei MEDIAFAX vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Turism (ANT).
Matichescu a spus că se aşteaptă ca numărul clusterelor să crească după ce autorităţile au început să promoveze acest sistem de asociere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În 1984, John Schnatter a cumpărat echipamentul folosit în valoare de 1.600 dolari al unui restaurant, l-a montat într-o debara din spatele tavernei tatălui său şi a început să facă pizza.
Businessul său a devenit Papa John’s, companie formată în prezent din 4.500 de restaurante şi care a adus vânzări de 1,4 miliarde de dolari anul trecut.
“Eu sunt visul american” a declarat Schnatter pentru publicaţia Entrepreneur.com. Ideea deschiderii unei afaceri cu pizza i-a venit lui Schnatter când avea 15 ani, în timp ce spăla vase într-un restaurant din oraşul său natal, Jeffersonville, Ind. Când Rocky, proprietarul restaurantului, era ocupat, Schnatter îi lua locul şi făcea el însuşi pizza. Astfel, tânărul a dezvoltat o înţelegere profundă a ceea ce îşi doresc clienţii. “Locul în care făceam pizza era chiar lângă cel unde spălam vasele. Prin urmare, dacă pizza era făcută cum trebuie, farfuria se întorcea goală. În caz contrar, farfuria venea pe jumătate plină.”
În afară de faptul că a învăţat cum se face o pizza pe placul consumatorilor, Schnatter a observat că în timp ce lanţurile de restaurante livrează pizza la uşile oamenilor, cele locale, antreprenoriale, care fac produse de calitate, nu oferă acelaşi tip de servicii. Acest gol din piaţă i-a oferit lui Schnatter baza pentru un plan de afaceri.
După ce şi-a terminat studiile, Schnatter s-a întors acasă, într-o perioadă în care barul tatălui său, Mick’s Lounge, se lupta cu falimentul. Pentru a-l ajuta pe tatăl său, a fost nevoit să îşi vândă maşina, un Camaro vechi. După ce a adus afacerea tatălui său la linia de plutire, s-a hotărât să ofere o şansă planului său de afaceri. A cumpărat echipamentul de restaurant uzat şi a început să facă pizza chiar în debaraua barului tatălui său. “Vindeam pizza cu 5 dolari în spate şi beri cu 50 de cenţi în faţă”.
Businessul său a întrecut astfel chiar şi propriile aşteptări. A deschis în scurt timp propria locaţie care a ajuns să îi aducă vânzări de 9.000 de dolari pe săptămână, comparativ cu marile lanţuri de pizzerii, ce făceau 6.000 de dolari săptămână. Următorul pas a fost francizarea afacerii. În prezent, există 4.500 de restauranta Papa John, dintre care 700 sunt deţinute de Schnatter.
Schnatter şi-a căutat între timp şi vechiul Camaro pe care l-a vândut în 1984 pentru a resuscita afacera tatălui său. A plătit 250.000 de dolari pentru a-l răscumpăra şi spune că maşina este o amintire zilnică a sacrificiilor pe care a trebuit să le facă pentru dezvoltarea Papa John’s.
Sursa: Entrepreneur.com
Pentru tranzacţiile realizate de intermediarii care au calitate de “market maker” în raport cu instrumentul financiar tranzacţionat, comisionul perceput va fi de 0,04%, potrivit unui regulament publicat de Autoritate.
Acelaşi comision de 0,04% se va aplica şi în cazul transferurilor cu obligaţiuni, inclusiv cele convertibile în acţiuni, cu drepturi de preferinţă şi drepturi de alocare.
În cazul titlurilor de stat, ASF va percepe un comision de 0,0004% din valoarea tranzacţiilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia Facebook vine după ce mii de persoane s-au plâns de modul în care Facebook administrează fotografiile postate. Până în prezent, orice poză în care se puteau vedea sânii unei femei era considerată a avea caracter explicit sexual. Compania a cerut însă moderatorilor să analizeze mai mulţi factori înainte de a decide eliminarea unei postări.
Astfel, pozele ce prezintă alăptarea unui copil nu vor mai fi considerate ca având caracter sexual. Această regulă se va aplica pentru mai multe tipuri de fotografii considerate non-sexuale.
Francesca Entwistle, una dintre cele mai cunoscute activiste împotriva cenzurii de pe Facebook, a declarat următoarele: “Este bine că Facebook a răspuns, într-un final, solicitărilor venite de la atâţi utilizatori. Ei voiau doar să împărtăşească şi cu alţii momentele petrecute alături de bebeluş.”
Andra Conţiu, 25 de ani, a plecat din România în urmă cu doi ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.
“Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.
“Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură. Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.
Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.
Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.
Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”
Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”
Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.
La spa te simţi de milioane. Dar când conduci spa-ul şi acesta aduce milioane, te simţi şi mai bine.
Conduce un centru spa de 3.000 de metri pătraţi şi merge o singură dată pe lună la masaj, deşi este prezent de duminică până vineri în biroul aflat la doar câţiva metri de spa‑ul pe care îl administrează.
Dragoş Penca, 38 de ani, a acceptat să se ocupe în 2010 de deschiderea centrului Orhideea Spa din cadrul complexului rezidenţial Orhideea Gardens, dezvoltat de omul de afaceri Daniel Piţurlea. Investiţia în spa s-a ridicat la circa 3,5 milioane de euro. Decizia de a dezvolta centrul spa a venit la scurt timp după ce a vândut acţiunile pe care le deţinea la agenţia de turism online Paravion către fondul de investiţii spaniol GED.
„Avem lunar 4.500-5.000 de clienţi la spa. Sunt două categorii de clienţi, cei care sunt membri, 850-900 de persoane, care plătesc o taxă de membru 350 de euro anual individual (la care se adaugă taxa de abonament – n. red.) şi 500 de euro pe familie (soţ, soţie, bonă, copii) şi cei care nu sunt membri. Cei mai mulţi sunt corporatişti“, spune Dragoş Penca. Profilul clientului de spa se referă la persoane cu vârstă cuprinsă între 35 şi 40 de ani, care au grijă de sănătatea lor, cu studii universitare şi postuniversitare, cu salarii între 600 şi 1.200 de euro în general. „Înainte de-a intra la terapii li se fac fişe de anamneză, pentru ca terapeutul să ştie ce afecţiuni au“, spune el.
Anul trecut centrul spa Orhideea avut venituri de 800.000 de euro, iar în acest an se aşteaptă un milion de euro. „În cazul spa-urilor există creşterea organică pe care ţi-o dă vechimea pe piaţă şi creşterea adusă de reclama făcută de la om la om. Noi vom avea o creştere organică de 20% în acest an“, spune el, care coordonează o echipă de 40 de angajaţi. Deşi este prezent la birou de duminică până vineri, când spa-ul este deschis, Penca spune că beneficiază prea rar personal de serviciile spa-ului, în restul timpului asigurându-se că sunt fericiţi clienţii: „Serviciile de calitate nu se pot realiza decât dacă eşti prezent, nu poţi să delegi calitatea“.
Aproape 70% din clienţii care intră în centrul spa vin pentru „tratamente relaxante“, după cum spune Dragoş Penca, vin să prevină, „în loc să se ducă la spital, care inhibă relaxarea“. Jumătate dintre clienţii care intră în centrul spa sunt turişti, cei mai mulţi dintre ei evrei sau francezi. „Dacă Bucureştiul ar avea zece spa-uri mari, s-ar umple de străini“, este de părere Penca. Avantajul Bucureştiului în faţa altor oraşe europene care au centre spa ar fi că încă sunt „costuri mici cu forţa de muncă“ – Penca dă exemplu un terapeut care face masaj şi al cărui salariu în Suedia, de exemplu, trece de 1.500 de euro, pe când în România acesta câştigă 2.000 de lei pe lună.
Centrul Orhideea Spa este structurat pe trei niveluri, unul fiind destinat terapiilor spa, pentru care au fost amenajate o salină artificială, două săli pentru tratamente, zone de relaxare, un bar şi vestiare. Pe un alt nivel sunt piscine, un hamam turcesc, saună şi un bar, iar pe cel mai de jos nivel se află o sală de aerobic şi de kinetoterapie. Orhideea Spa este operat de Fundaţia pentru Sănătate Orhideea Spa. „Am ales să funcţionăm pe fundaţie din două motive: în primul rând pentru că pe o societate comercială este foarte greu să activezi în acest domeniu.
Legislaţia în materie de sănătate prevede să ai un cod CAEN unic. Dacă în cadrul centrului vrei să faci un curs de înot, nu poţi. Fundaţia îţi dă posibilitatea să faci mai multe activităţi sub aceeaşi umbrelă, organizarea pe fundaţie este mult mai avantajoasă şi permisivă. La fel ca o societate comercială, plătim şi noi impozit pe profit, avem aceleaşi obligaţii faţă de stat, dar mai multe înlesniri ca fundaţie“, explică Penca. Anul trecut, Fundaţia pentru Sănătate Orhideea Spa a avut un excedent de 150.000 de euro din activitatea de spa, care subliniază că acesta se redistribuie pentru activităţile medicale.
Dragoş Penca activează într-o piaţă a spa-urilor de 6 milioane de euro şi 140.000 de clienţi, piaţă care se află încă la început. Cele mai multe spa-uri se găsesc în hotelurile de cinci stele, dar sunt şi câteva centre spa independente. În România mai este mult loc de investiţii în astfel de centre, piaţa fiind la început. Printre antreprenorii care mai deţin centre spa se numără Liliana Paraipan. Compania ei operează centrele Eden Spa (unul în zona Primăverii, care se întinde pe o suprafaţă de circa 350 de metri pătraţi, o unitate în cadrul Grand Hotel Continental, hotelul de pe Calea Victoriei, şi unitatea din cadrul ansamblului rezidenţial Orhideea Gardens).
În afara Bucureştiului, Eden Spa operează un centru de relaxare în cadrul hotelului Hilton din Sibiu. Familia Jianu (Ştefan Jianu, medic chirurg, alături de soţia sa medicul Dana Jianu) a investit într-un centru spa din Cornu, numit Bali Spa, deschis în vara anului 2007, după o investiţie de circa 1,5 milioane de euro. La nivel mondial, turismul de relaxare, unul dintre cele mai dinamice sectoare, generează 439 miliarde de dolari anual, potrivit unui studiu prezentat la Congresul Global al Turismului de Wellness din New Delhi.
Penca a intrat în businessul de spa după ce a vândut în 2010 afacerea Paravion, o agenţie de turism online, pe care o conducea alături de doi parteneri.
Vânzarea Paravion l-a făcut milionar în euro pe Dragoş Penca, care admite că „termenul de milionar este relativ, dat fiind că cea mai mare parte a banilor s-a dus pe achitarea unor credite mai vechi, care au propulsat afacerea, iar diferenţa de bani a reprezentat practic un beneficiu la nivelul unor salarii rezonabile pe care nu le luasem în cei şase ani de funcţionare“. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică.
Aceasta este prima recunoaştere oficială a celor aproximativ 20.000 de persoane ucise în perioada 6 iunie-22 august 1944. Regiunea a fost eliberată definitiv de sub jugul nazist abia la 12 septembrie.
“Vreau, astăzi, la această a 70-a aniversare, ca omagiul Naţiunii să fie adresat tuturor, civili şi militari (…). Vreau ca rolul normanzilor să fie recunoscut”, a declarat şeful statului în discursul susţinut la Memorialul de la Caen.
“După ce a început, imediat după miezul nopţii, cu zarvă şi foc, această zi (de 6 iunie) avea să se încheie în sânge şi lacrimi, lacrimi de durere, lacrimi de bucurie, la capătul celor 24 de ore care au schimbat lumea şi au marcat pentru totdeauna Normandia”, a declarat Hollande. “Această bătălie a fost una dintre cele purtate de civili”, a insistat el, aducând un omagiu “familiilor întregi care s-au confruntat cu haosul şi s-au aflat în bătaia gloanţelor”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
UPDATE – Barack Obama propune un miliard de dolari pentru un plan de securitate în Europa de Est
Preşedintele american, Barack Obama, a propus, marţi, la Varşovia un miliard de dolari pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est, preocupată de criza ucraineană.
UPDATE 11:30 – Preşedintele american Barack Obama a sosit la Varşovia: Angajamentul american în securitatea Europei de Est este “sacrosanct”
Preşedintele american Barack Obama a sosit marţi dimineaţa la Varşovia, prima etapă a turneului său în Europa, în cadrul căruia va participa la un summit G7 la Bruxelles şi la ceremonii de marcare a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului va sosi, la ora 16.00 (ora României), la Palatul Prezidenţial din Varşovia, unde va participa la Dejunul de lucru oferit de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, şi de preşedintele Republicii Polone, Bronislaw Komorowski.
La ora 19.00 (ora României), la Castelul Regal din Varşovia, şeful statului va participa la decernarea Premiului “Solidaritatea”.
Miercuri, preşedintele Traian Băsescu va participa, în Piaţa Castelului Regal din Varşovia, la Ceremonia oficială dedicată sărbătoririi a 25 de ani de libertate în Republica Polonă.
Preşedintele american Barack Obama, care se va afla marţi şi miercuri în Polonia, se va întâlni cu liderii ţărilor aliate din Europa Centrală şi de Est, între care şi România, a anunţat vineri consilierul adjunct pentru Securitate Naţională, Ben Rhodes, potrivit site-ului Casei Albe.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Analiza a luat în calcul preţul mediu solicitat de vânzători pentru unităţile locative cu una, două şi trei camere în martie 2008, faţă de aprilie 2014, din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa şi Iaşi.
În Capitală, preţul mediu solicitat pentru o garsonieră a scăzut cu aproape 57%, de la 82.086 de euro în martie 2008, până la 35.600 de euro în aprilie 2014. Unităţile locative cu două camere au consemnat un recul de circa 55%, de la un nivel de 123.003 euro, până la 55.154 de euro. Pe de altă parte, locuinţele cu trei camere s-au ieftinit cu aproximativ 54%, de la o medie de 149.361 de euro în urmă cu şase ani, până la 68.082 de euro în prezent.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro