Tag: mediu

  • A crescut fără părinţi, dar asta nu a oprit-o să strângă o avere fabuloasă de peste 3 miliarde de dolari

    Născută de o adolescentă necăsătorită, Oprah Winfrey şi-a petrecut primii ani de viaţă la ferma bunicii ei în Kosciusko, Mississippi. Deşi viaţa la fermă era sărăcăcioasă, bunica sa învăţat-o la o vârstă foarte fragedă, de trei ani, să citească, să recite poezii şi versete biblice. În ciuda greutăţilor mediului în care trăia, ea s-a bucurat de sprijinul bunicii şi comunităţii bisericii, care o preţuiau pentru talentul său.  

    Lumea sa a luat o turnură groaznică când, la vârsta de şase ani,  fost trimisă să locuiască împreună cu mama ei, care între timp îşi găsise de lucru în alt oraş. În zilele când aceasta nu era acasă, tânăra Oprah a fost molestată în mod repetat – de la nouă până la 13 ani-  de către rudele de sex masculin şi de un alt prieten de familie. La 14 ani aceasta a dat naştere unui băieţel, care la scurt timp a decedat. Ulterior, adolescenta  s-a hotărât să locuiască cu tatăl său. Vernon Winfrey a fost un tată foarte stirct, dar i-a oferit fiicei sale siguranţa şi liniştea de care avea nevoie. Unul dintre lucrurile pe care Oprah le povesteşte în legătură cu el este că în fiecare săptămână o punea să citească o carte şi să-i facă recenzia. „Nu accepta nimic decât ce credea el că este mai bun pentru mine”, spune ea.  În acest mediu Oprah a a devenit o studentă silitoare, ce a primit numeroase premii pentru oratorie şi recitare.

    La varsta de 17 ani, Oprah Winfrey a câştigat concursul de frumuseţe Miss Black Tennessee şi i s-a oferit un loc de muncă la WVOL, un post de radio care deservea comunitatea afro-americană din Nashville. Ulterior, tânăra a câştigat o bursa la Tennessee State University, unde s-a specializat în domeniul comunicării şi artelor spectacolului. Oprah a continuat să lucreze la WVOL în primii ani de facultate, dar, după ce cariera ei în radiodifuziune începuse să prindă avânt, a lăsat şcoala şi a semnat cu un post de televiziune local unde a devenit reporter.

    În anul 1976 Oprah s-a mutat la Baltimore, unde s-a alăturat WJZ-TV News pentru un post de coprezentatoare, unde a găzduit primul său talk-show. Opt ani mai târziu a fost invitată la Chicago, pentru a găzdui un program de o jumătate de oră dimineaţa la canalul WLS. În mai puţin de un an, Oprah a transformat Chicago AM în cel mai bun spectacol din oraş, acesta fiind extins la o oră, datorită meritelor sale. În septembrie 1985, emisiunea a fost redenumită The Oprah Winfrey Show. Un an mai târziu, The Oprah Winfrey Show era difuzat la nivel naţional  şi a urcat rapid pe primul loc pe această nişă. După primul an de eligibilitate, show-ul a primit trei premii Emmy la categoriile Gazdă Remarcabilă, Talk Sow Remarcabil şi Abordări Impresionante. The Oprah Winfrey Show a rămas cel mai popular show din istorie, difuzat în peste 140 de ţări din întreaga lume. De-a lungul anilor, ea şi-a folosit emisiunea pentru a promova diverse asociaţii de filantropice .

    La alegerile prezidenţiale din 2008, Winfrey şi-a făcut publică susţinerea pentru un candidat politic –  senatorul Barack Obama. De aceea, este unanimă părerea conform căreia sprijinul său a fost crucial pentru câştigarea cursei prezidenţiale de către democrat.  În acel an electoral, ea şi-a anunţat, de asemenea, planurile pentru noul proiect Oprah Winfrey Network (OWN). Într-un interviu din 2010, vedeta a anunţat decizia de a încheia Oprah Winfrey Show. Transmisiunea finală a avut loc pe 25 mai 2011, după 24 de sezoane şi peste 5.000 de emisiuni. Conform Forbes, „brandul” Oprah valorează circa 3,1 miliarde de dolari.

     

  • A trăit cu bunicii ei când era mică şi a avut o viaţă plină de provocări, dar asta nu a oprit-o să devină cea mai cunoscută personalitate TV şi la o avere de peste 3 miliarde de dolari

    Născută de o adolescentă necăsătorită, Oprah Winfrey şi-a petrecut primii ani de viaţă la ferma bunicii ei în Kosciusko, Mississippi. Deşi viaţa la fermă era sărăcăcioasă, bunica sa învăţat-o la o vârstă foarte fragedă, de trei ani, să citească, să recite poezii şi versete biblice. În ciuda greutăţilor mediului în care trăia, ea s-a bucurat de sprijinul bunicii şi comunităţii bisericii, care o preţuiau pentru talentul său.  

    Lumea sa a luat o turnură groaznică când, la vârsta de şase ani,  fost trimisă să locuiască împreună cu mama ei, care între timp îşi găsise de lucru în alt oraş. În zilele când aceasta nu era acasă, tânăra Oprah a fost molestată în mod repetat – de la nouă până la 13 ani-  de către rudele de sex masculin şi de un alt prieten de familie. La 14 ani aceasta a dat naştere unui băieţel, care la scurt timp a decedat. Ulterior, adolescenta  s-a hotărât să locuiască cu tatăl său. Vernon Winfrey a fost un tată foarte stirct, dar i-a oferit fiicei sale siguranţa şi liniştea de care avea nevoie. Unul dintre lucrurile pe care Oprah le povesteşte în legătură cu el este că în fiecare săptămână o punea să citească o carte şi să-i facă recenzia. „Nu accepta nimic decât ce credea el că este mai bun pentru mine”, spune ea.  În acest mediu Oprah a a devenit o studentă silitoare, ce a primit numeroase premii pentru oratorie şi recitare.

    La varsta de 17 ani, Oprah Winfrey a câştigat concursul de frumuseţe Miss Black Tennessee şi i s-a oferit un loc de muncă la WVOL, un post de radio care deservea comunitatea afro-americană din Nashville. Ulterior, tânăra a câştigat o bursa la Tennessee State University, unde s-a specializat în domeniul comunicării şi artelor spectacolului. Oprah a continuat să lucreze la WVOL în primii ani de facultate, dar, după ce cariera ei în radiodifuziune începuse să prindă avânt, a lăsat şcoala şi a semnat cu un post de televiziune local unde a devenit reporter.

    În anul 1976 Oprah s-a mutat la Baltimore, unde s-a alăturat WJZ-TV News pentru un post de coprezentatoare, unde a găzduit primul său talk-show. Opt ani mai târziu a fost invitată la Chicago, pentru a găzdui un program de o jumătate de oră dimineaţa la canalul WLS. În mai puţin de un an, Oprah a transformat Chicago AM în cel mai bun spectacol din oraş, acesta fiind extins la o oră, datorită meritelor sale. În septembrie 1985, emisiunea a fost redenumită The Oprah Winfrey Show. Un an mai târziu, The Oprah Winfrey Show era difuzat la nivel naţional  şi a urcat rapid pe primul loc pe această nişă. După primul an de eligibilitate, show-ul a primit trei premii Emmy la categoriile Gazdă Remarcabilă, Talk Sow Remarcabil şi Abordări Impresionante. The Oprah Winfrey Show a rămas cel mai popular show din istorie, difuzat în peste 140 de ţări din întreaga lume. De-a lungul anilor, ea şi-a folosit emisiunea pentru a promova diverse asociaţii de filantropice .

    La alegerile prezidenţiale din 2008, Winfrey şi-a făcut publică susţinerea pentru un candidat politic –  senatorul Barack Obama. De aceea, este unanimă părerea conform căreia sprijinul său a fost crucial pentru câştigarea cursei prezidenţiale de către democrat.  În acel an electoral, ea şi-a anunţat, de asemenea, planurile pentru noul proiect Oprah Winfrey Network (OWN). Într-un interviu din 2010, vedeta a anunţat decizia de a încheia Oprah Winfrey Show. Transmisiunea finală a avut loc pe 25 mai 2011, după 24 de sezoane şi peste 5.000 de emisiuni. Conform Forbes, „brandul” Oprah valorează circa 3,1 miliarde de dolari.

     

  • A trăit cu bunicii ei când era mică şi a avut o viaţă plină de provocări, dar asta nu a oprit-o să devină cea mai cunoscută personalitate TV şi la o avere de peste 3 miliarde de dolari

    Născută de o adolescentă necăsătorită, Oprah Winfrey şi-a petrecut primii ani de viaţă la ferma bunicii ei în Kosciusko, Mississippi. Deşi viaţa la fermă era sărăcăcioasă, bunica sa învăţat-o la o vârstă foarte fragedă, de trei ani, să citească, să recite poezii şi versete biblice. În ciuda greutăţilor mediului în care trăia, ea s-a bucurat de sprijinul bunicii şi comunităţii bisericii, care o preţuiau pentru talentul său.  

    Lumea sa a luat o turnură groaznică când, la vârsta de şase ani,  fost trimisă să locuiască împreună cu mama ei, care între timp îşi găsise de lucru în alt oraş. În zilele când aceasta nu era acasă, tânăra Oprah a fost molestată în mod repetat – de la nouă până la 13 ani-  de către rudele de sex masculin şi de un alt prieten de familie. La 14 ani aceasta a dat naştere unui băieţel, care la scurt timp a decedat. Ulterior, adolescenta  s-a hotărât să locuiască cu tatăl său. Vernon Winfrey a fost un tată foarte stirct, dar i-a oferit fiicei sale siguranţa şi liniştea de care avea nevoie. Unul dintre lucrurile pe care Oprah le povesteşte în legătură cu el este că în fiecare săptămână o punea să citească o carte şi să-i facă recenzia. „Nu accepta nimic decât ce credea el că este mai bun pentru mine”, spune ea.  În acest mediu Oprah a a devenit o studentă silitoare, ce a primit numeroase premii pentru oratorie şi recitare.

    La varsta de 17 ani, Oprah Winfrey a câştigat concursul de frumuseţe Miss Black Tennessee şi i s-a oferit un loc de muncă la WVOL, un post de radio care deservea comunitatea afro-americană din Nashville. Ulterior, tânăra a câştigat o bursa la Tennessee State University, unde s-a specializat în domeniul comunicării şi artelor spectacolului. Oprah a continuat să lucreze la WVOL în primii ani de facultate, dar, după ce cariera ei în radiodifuziune începuse să prindă avânt, a lăsat şcoala şi a semnat cu un post de televiziune local unde a devenit reporter.

    În anul 1976 Oprah s-a mutat la Baltimore, unde s-a alăturat WJZ-TV News pentru un post de coprezentatoare, unde a găzduit primul său talk-show. Opt ani mai târziu a fost invitată la Chicago, pentru a găzdui un program de o jumătate de oră dimineaţa la canalul WLS. În mai puţin de un an, Oprah a transformat Chicago AM în cel mai bun spectacol din oraş, acesta fiind extins la o oră, datorită meritelor sale. În septembrie 1985, emisiunea a fost redenumită The Oprah Winfrey Show. Un an mai târziu, The Oprah Winfrey Show era difuzat la nivel naţional  şi a urcat rapid pe primul loc pe această nişă. După primul an de eligibilitate, show-ul a primit trei premii Emmy la categoriile Gazdă Remarcabilă, Talk Sow Remarcabil şi Abordări Impresionante. The Oprah Winfrey Show a rămas cel mai popular show din istorie, difuzat în peste 140 de ţări din întreaga lume. De-a lungul anilor, ea şi-a folosit emisiunea pentru a promova diverse asociaţii de filantropice .

    La alegerile prezidenţiale din 2008, Winfrey şi-a făcut publică susţinerea pentru un candidat politic –  senatorul Barack Obama. De aceea, este unanimă părerea conform căreia sprijinul său a fost crucial pentru câştigarea cursei prezidenţiale de către democrat.  În acel an electoral, ea şi-a anunţat, de asemenea, planurile pentru noul proiect Oprah Winfrey Network (OWN). Într-un interviu din 2010, vedeta a anunţat decizia de a încheia Oprah Winfrey Show. Transmisiunea finală a avut loc pe 25 mai 2011, după 24 de sezoane şi peste 5.000 de emisiuni. Conform Forbes, „brandul” Oprah valorează circa 3,1 miliarde de dolari.

     

  • Cum poţi primi bani de la stat pentru a-ţi cumpăra o maşină

     Persoanele fizice care vor să-şi ia maşină electrică mai pot cere doar azi de la stat până la 20.000 de lei, bani nerambursabili, potrivit unui act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). În acest sens, cetăţenii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să urmeze câţiva paşi.

    Regulile din acest an pentru programul supranumit “Rabla Plus”, prin intermediul căruia se pot cere bani pentru achiziţionarea de maşini electrice noi, sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 955/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a fost modificat recent, prin Ordinul MMAP nr. 2.337/2016, pentru a stabili un termen-limită (ce nu exista iniţial) pentru înscrierea persoanelor fizice: data de astăzi.

    Prin acest program, Guvernul vrea să stimuleze persoanele fizice (dar şi firmele şi alte entităţi) să-şi cumpere maşini electrice pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului. “Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride”, se arată în actul normativ.

    Mai exact, cetăţenii pot cere de la stat un ecotichet în valoare de:

    • 20.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă pur electrică;
    • 5.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă electrică hibridă cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

     

    Pe deasupra, dacă vor să-şi ia maşină electrică, persoanele fizice acceptate în programul “Rabla” pot să cumuleze ecotichetul cu prima de casare. De exemplu, statul poate acorda unui cetăţean o sumă nerambursabilă de până la 26.500 de lei, în cazul achiziţionării unei maşini noi pur electrice, în schimbul casării unui automobil mai vechi de opt ani. (Ghidul persoanelor fizice pentru înscrierea în programul “Rabla 2016” poate fi consultat aici.)

    Fiecare solicitant din cadrul programului “Rabla Plus” poate folosi un singur ecotichet pentru a cumpăra o maşină electrică nouă. Totuşi, statul poate acorda mai multe ecotichete unei singure persoane, însă numai dacă aceasta cumpără un număr echivalent de maşini (de exemplu, se pot cere două ecotichete pentru a cumpăra două automobile electrice noi).

    Cititi mai multe pe avocatnet.ro

  • Cât cheltuie românii cu ocazia sărbătorilor de iarnă?

    Conform datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori), bugetul total (Crăciun şi Revelion) alocat pentru Sărbători în acest an este estimat la 1.660,87 lei.

    Astfel, aproape trei sferturi dintre locuitorii din urban vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce 17,9% dintre aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei.

    O parte semnificativă a bugetului pentru Sărbătorilor de Iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 649,25 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) 430,43 lei.

    Mai mult decât atât, 564,69 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor.

    De altfel, respondenţii care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti pentru aceste excursii 784,22 lei, iar pentru ieşile la restaurant / în oraş suma medie alocată va fi de 287,89 lei. 

    În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anii precedenţi, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.698,81 lei.

    Dacă în anul 2015 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 638,24 lei pe alimente, în 2016 bugetul mediu a înregistrat o uşoară creştere până la valoarea de 656,09 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, faţă de alţi ani când bugetul alocat produselor alimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) era în scădere, anul acesta se înregistrează o creştere până la valoarea de 440,22 lei.

    Există şi persoane care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cele mai menţionate produse au fost cele nealimentare, cele mai multe din categoria IT & Gadget-uri (computer, telefon, tabletă etc.), Electronice / Electrocasnice, Îmbrăcăminte / Încălţăminte etc.

    În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii / călătorii, sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2015 (839,21 lei în 2016 şi 1.008,46 lei în 2015).

  • Unde-ţi poţi cumpăra cel mai ieftin iPhone din lume

    Mulţi dintre noi am observat că preţurile la anumite electronice sunt foarte mari în România, comparativ cu pieţele vestice. Cât de mari? Suficient cât să ne asigure locul 32 în lume la preţul mediu al electronicelor. Ţara noastră ocupă, totuşi, locul şapte în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ieftin iPhone şi locul doi în topul statelor cu cea mai ieftină consolă Xbox One. Aceste informaţii sunt cuprinse în „2016 Technology Price Index”, realizat de platforma de e-commerce Linio.com. Au fost analizate preţurile la 14 modele şi branduri de electronice populare, în 72 de ţări.

    Preţul mediu la care se vinde iPhone în România este de 485 de euro, mai mare decât în ţări în care cetăţenii au putere de cumpărare mult mai mare, precum Finlanda (450 de euro) sau Japonia (390 de euro).  vem şi televizoare foarte scumpe. Preţul mediu la care este vândut un TV inteligent cu ecran de 40 de inchi în România este de 555 de euro, lucru care ne asigură locul 18 din 71 în topul celor mai scumpe state pe acest segment. Prin comparaţie, preţul mediu al unui astfel de dispozitiv este în Germania de doar 280 de euro. 

    Per total, România ocupă locul 32 în lume la preţul mediu al electronicelor.

    Cele mai ieftine electronice. În Angola este cel mai ieftin iPhone din lume, astfel un angolez trebuie să dea 379 de euro pe un iPhone pe când un singaporean trebuie să scoată din buzunar peste 900 de euro.

    Cele mai scumpe electronice

     

  • Unde-ţi poţi cumpăra cel mai ieftin iPhone din lume

    Mulţi dintre noi am observat că preţurile la anumite electronice sunt foarte mari în România, comparativ cu pieţele vestice. Cât de mari? Suficient cât să ne asigure locul 32 în lume la preţul mediu al electronicelor. Ţara noastră ocupă, totuşi, locul şapte în clasamentul global al ţărilor cu cel mai ieftin iPhone şi locul doi în topul statelor cu cea mai ieftină consolă Xbox One. Aceste informaţii sunt cuprinse în „2016 Technology Price Index”, realizat de platforma de e-commerce Linio.com. Au fost analizate preţurile la 14 modele şi branduri de electronice populare, în 72 de ţări.

    Preţul mediu la care se vinde iPhone în România este de 485 de euro, mai mare decât în ţări în care cetăţenii au putere de cumpărare mult mai mare, precum Finlanda (450 de euro) sau Japonia (390 de euro).  vem şi televizoare foarte scumpe. Preţul mediu la care este vândut un TV inteligent cu ecran de 40 de inchi în România este de 555 de euro, lucru care ne asigură locul 18 din 71 în topul celor mai scumpe state pe acest segment. Prin comparaţie, preţul mediu al unui astfel de dispozitiv este în Germania de doar 280 de euro. 

    Per total, România ocupă locul 32 în lume la preţul mediu al electronicelor.

    Cele mai ieftine electronice. În Angola este cel mai ieftin iPhone din lume, astfel un angolez trebuie să dea 379 de euro pe un iPhone pe când un singaporean trebuie să scoată din buzunar peste 900 de euro.

    Cele mai scumpe electronice

     

  • Declarat ilegal de UE, timbrul de mediu se plăteşte în continuare la înmatricularea maşinilor

    „Timbrul de mediu se mai plăteşte încă la înmatricularea unei maşini, iar recuperarea sumei respective se face fie pe cale administrativă, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, fie pe cale judecătorească, dacă contribuabilul dă statul în judecată”, a declarat vineri Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului.

    Pe de altă parte, taxa de mediu este contestată la Curtea Constituţională.

    „Consider că eliminarea taxei de timbru este un dezastru pentru protecţia mediului. Ţara va fi invadată de maşini second hand. Însă trebuie schimbată forma actuală a acestei taxe, care a fost declarată discriminatorie de UE. Am propus ca taxa să fie inclusă în preţul combustibilului”, a declarat ministrul Mediului.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Românii printre cei mai prost plătiţi europeni. Un danez câştigă 12 ori mai mult

    Angajaţii români sunt printre cei mai prost plătiţi europeni, fiind întrecuţi doar de letoni, conform datelor publicate joi de Eurostat. La polul opus se află suedezi, belgienii şi finlandezii.

    În vreme ce în Danemarca, câştig mediu orar brut era în 2014 de 25,5 euro, iar în Irlanda de 20,2 euro, bulgarii erau plătiţi cu doar 1,7 euro, iar românii cu 2 euro/oră. Adică, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut a fost de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în moneda unică europeană.

    Astfel, un angajat din şase (17,2%) din Uniunea Europeană primea, în 2014, un salariu mic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii printre cei mai prost plătiţi europeni. Un danez câştigă 12 ori mai mult

    Angajaţii români sunt printre cei mai prost plătiţi europeni, fiind întrecuţi doar de letoni, conform datelor publicate joi de Eurostat. La polul opus se află suedezi, belgienii şi finlandezii.

    În vreme ce în Danemarca, câştig mediu orar brut era în 2014 de 25,5 euro, iar în Irlanda de 20,2 euro, bulgarii erau plătiţi cu doar 1,7 euro, iar românii cu 2 euro/oră. Adică, în rândul statelor membre, cel mai mare câştig mediu orar brut a fost de 15 ori mai mare decât cel mai mic câştig mediu orar brut, atunci când acesta este exprimat în moneda unică europeană.

    Astfel, un angajat din şase (17,2%) din Uniunea Europeană primea, în 2014, un salariu mic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro