BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Parteneriat Praktiker-Petrom

    Campania se desfasoara in perioada 24 iulie – 6 august in toate magazinele Praktiker din tara. Clientii care achizitioneaza produse in valoare de peste 200 lei vor primi un bon de combustibil in valoare de 30 lei, iar daca valoarea cumparaturilor este de peste 300 lei, vor primi un bon in valoare de 50 lei.

    "Suntem in plin sezon de vara, cand multi dintre noi alegem sa plecam in vacanta cu masina. Prin campania pe care o pornim acum vrem sa le dam clientilor nostri posibilitatea de a beneficia de combustibil gratuit in aceasta perioada”, a declarat Michael Krahn, director general Praktiker Romania.

    Pe baza bonurilor valorice obtinute in magazin, clientii pot alimenta la oricare benzinarie Petrom sau PETROMV din tara. Bonurile au valabilitate nelimitata si pot fi utilizate pentru achizitionarea oricarui tip de combustibil.

    Praktiker Romania, cel mai mare retailer de bricolaj de pe piata, a raportat vanzari nete de 110 mil. euro in primul semestru al anului, cu 26 de magazine operationale.
     

  • Ce poti face in cel mai mare mall din SUA

    Intr-o duminica dupa-masa recenta, Brianna si Jesse Bergmann stateau aici sub o arcada festiva de nunta, langa un pastor, dupa ce si-au promis sa-si fie alaturi la bine si la greu. Mireasa – o tanara bucalata de 19 ani – statea rezemata de perete in rochia ei cu volane si explica de ce a ales acest loc pentru ziua cea mare. “Imi place sa fac cumparaturi”, spune ea chicotind. “In special haine. Imi plac cele de la Macy, Aero, American Eagle sau Maurice.”

    “Eu vin cu ea aici cand face cumparaturi”, spune sotul ei, un tanar de 21 de ani care incarca paleti intr-un depozit, “ca sa nu cheltuiasca prea mult”. Aici, doamnelor si domnilor, este miezul problemei: ni se spune de catre cei in masura ca orice parte din actuala criza economica pe care n-o putem lega de gatul Wall Streetului – sau de nebunia financiara cu ipotecile – trebuie sa fie din cauza consumatorilor care au cheltuit prea mult. Dar consumul personal reprezinta in jur de 70% din economia americana. Asa ca daca americanii nu mai cheltuiesc, tara nu-si revine. Sanatatea fiscala nu este posibila atat timp cat banii nu isi reiau traseul spre casele de marcat din mall-uri sau din orice alt spatiu comercial.

    Cu alte cuvinte, shoppingul a fost parte a problemei, iar acum este parte a remediului. Si odata ce ne vom vindeca, spun economistii, trebuie sa invatam cu adevarat cum sa economisim, ceea ce sugereaza ca va trebui sa ne lasam din nou de shopping. Asa ca mall-ul cu care ne-am casatorit a devenit tovarasul de viata toxic de care nu mai putem scapa, desi trebuie neaparat sa scapam, dar nu chiar acum. Mall-ul, in ce-l priveste, este afectat de ambivalenta noastra si se simte nesigur din punct de vedere financiar. Ca si alte casnicii in criza, si aceasta are nevoie de consiliere. Deci am ajuns la acest gigant de 390.000 de metri patrati – mama mallurilor, un pionier in domeniul comertului si un indicator economic sensibil – pentru o sedinta de terapie cu cumparatori, comercianti si oficiali din management. Ei isi trec in revista nelinistile, isi descriu temerile si isi exprima surprinzatoarele nuante de vina pe care doar relatiile disfunctionale le pot produce.

    “Simt nevoia sa ies de aici si sa ma avant prin mall, pentru ca nu vreau ca mall-ul sa dispara”, spune Cookie Tomlinson, aflata in vizita din Maryland. Tomlinson si sotul ei au venit aici pentru cumparaturile de Craciun pentru cei doi nepoti ai lor, care sunt prea mici ca sa-si dea seama ca aceste cadouri vin cam tarziu. “Este o experienta sociala aceea de a sta cu nepotii si a-i vedea cum interactioneaza”, spune ea. Exista in SUA cam 1.500 de mall-uri, potrivit Consiliului International al Centrelor Comerciale, multe dintre ele in agonie, unele convertite deja in cladiri de birouri si altele inchise pur si simplu. Pe site-uri ca Deadmalls.com sunt publicate fotografii ale cadavrelor acestor cladiri abandonate, impreuna cu omagii de la fostii clienti. Si toate acestea in timp ce cea mai proasta dispozitie comerciala de decenii incoace continua sa domine o economie bolnava. Insa cei care conduc Mall of America nu rostesc cuvinte de panica.

    “Stam si noi deasupra valului”, spune Maureen Baush, vicepresedinte pentru dezvoltare. Unsprezece mii de oameni lucreaza la acest mall dintr-o suburbie a orasului Minneapolis, la distanta de cinci minute de aeroport. Patruzeci de milioane de vizitatori vin aici anual, ceea ce – potrivit ghidului oficial al mall-ului – este mai mult decat toate vizitele de la Disney World, Marele Canion si Graceland. Mall-ul are un parc tematic cu 24 de atractii, un acvariu cu sute de rechini, un teren de golf in miniatura, 20.000 de locuri de parcare si 520 de magazine. Din biroul ei de la subsol, Bausch incearca sa explice cum e posibil ca vanzarile mall-ului sa fi crescut cu 2% in 2008. Pana si ea pare putin surprinsa de cifra, pe de o parte pentru ca o mare autostrada din apropiere a fost aproape inchisa timp de cateva zile in timpul sezonului de vacanta. Da, s-au inchis 11 magazine in 2008. Dar s-au deschis alte 31. Dolarii turistilor au fost aici de mare ajutor. Treizeci si doua de tari au 71 de pachete turistice care includ Mall of America. Si mai sunt si evenimente speciale, cum e concursul de majorete “Spiritul Americii”, care a adunat in magazin mii de majorete, tocmai in weekend-ul in care noi ne aflam acolo. Daca tot suntem in terapie de cuplu cu mall-ul, trebuie sa marturisim ceva: noi ne-am schimbat, nu mall-ul.
     

    Mall-ul, un dreptunghi gigantic

  • Marketing si homari

    Din aceasta vasta experienta, Bishop a strans o sumedenie de exemple despre cum se poate reusi in afaceri, pe care le-a adunat, dupa terminarea studiilor de jurnalism, intr-o carte ce l-a facut cunoscut: “Cum sa vinzi un homar”. Un volum cu mici povestiri ce descriu situatii concrete din lumea afacerilor si ofera, in absenta oricarui discurs teoretic, invataturi si solutii la probleme des intalnite. Dificultatile pe care trebuie sa le depaseasca proprietarii de mici afaceri sau oamenii de marketing sunt oferite drept pilde intr-o maniera hazlie si insolita.Dintre cele 17 astfel de istorii, am ales sa v-o prezentam pe cea care da titlul volumului.

    Pe cand era inca student la facultate, Bishop era ajutor de bucatar intr-un restaurant din Toronto, iar ambitiile lui profesionale erau destul de limitate, ceea ce l-a facut sa ezite indelung atunci cand i s-a oferit promovarea ca ospatar. La un moment dat, cand conducerea restaurantului a lansat “Concursul homarilor”, menit sa creasca vanzarile de meniuri cu homari, existenta lui profesionala a intrat in impas. Incurajati de patroni sa foloseasca “vanzarea sugestiva”, ospatarii isi intrebau clientii, dupa ce acestia comandau, “daca nu cumva doresc totusi o garnitura de homar la friptura”. Rezultatele au fost mediocre (homarul este foarte scump), iar maniera de marketing i s-a parut delicatului domn Bishop prea agresiva (cum de fapt si era).

    Consultandu-se cu mentorul sau, Marketing Mike, afla in sfarsit solutia pentru a deveni castigatorul concursului: “Problema este ca tu si ceilalti ospatari – i-a spus Mike – va straduiti prea tare sa vindeti homari, cand de fapt ar trebui sa-i promovati!”. Aceasta este, de fapt, diferenta dintre vanzare si marketing: vanzare inseamna sa bati la usa cuiva incercand sa-i vinzi ceva, iar marketing inseamna sa faci astfel incat sa ii determini pe clienti sa bata la usa ta.

    Bill Bishop “Cum sa vinzi un homar”,
    Editura All, Bucuresti, 2009

    Aparitii noi:

    • Crime In oglinda
      Intr-o seara de vara, in timp ce toti tovarasii lor de joaca s-au intors deja acasa pentru cina, trei copii nu mai izbutesc sa iasa din padurea tacuta si intunecata de langa o suburbie a Dublinului. In cele din urma, politia il gaseste in viata pe unul dintre copii, un baiat care strangea in brate trunchiul unui copac, avand incaltarile pline de sange. Din pacate pentru mersul anchetei, micutul nu-si mai amintea o iota din ce i se intamplase. Dupa 20 de ani, Rob, unicul supravietuitor al atrocei aventuri, a devenit el insusi inspector de politie si acum se fereste cu mare grija sa-si dezvaluie trecutul, chiar si apropiatilor sai. In aceeasi padure din preajma Dublinului este asasinata o fetita, al carei cadavru sta oferit precum o jertfa, pe un stravechi altar celtic. In timp ce se grabeste la locul faptei, Rob incepe sa fie asediat de fragmente de amintiri din seara primei disparitii. Cele doua istorii sangeroase incep sa se intrepatrunda si sa se completeze una pe cealalta.

    Tania French “Padurea”,
    Editura RAO,
    Bucuresti, 2009

     

    • Misterul masculin
      Pentru majoritatea femeilor, barbatul ramane un mare necunoscut, intre altele si pentru ca majoritatea psihologilor si sexologilor s-au aplecat mult mai frecvent asupra misterelor sufletului feminin. Cartea lui Gérard Leleu, renumit medic francez si specialist in terapia de cuplu, reprezinta o calatorie in intimitatea masculina, un manual care ne explica, poate pentru intaia oara, care este istoria sexului puternic, care sunt temerile si indoielile barbatilor, visele lor secrete si ce comportamente ii fac sa vibreze si sa intre in rezonanta cu femeile.

      Gerard Leleu “Barbatul de azi explicat femeilor”,
      Editura Trei, Bucuresti, 2009
       

  • BusinessWeek, scoasa la vanzare

    O sursa apropiata sustine ca situatia este rezultatul pierderii a 30 procente din vanzarile din advertising in cel de-al 2-lea trimestru al acestui an, avand in vedere recesiunea economica si competitia sporita in domeniul vanzarilor de publicitate.

    Bloomberg adauga ca reprezentantii McGraw-Hill si Evercore Partners au refuzat sa comenteze.

    Business Week a fost fondata in 1929 si are aproape 190 de angajati, conform website-ului sau. Publicatia are 4.8 milioane de cititori saptamanal din 140 tari. Potrivit Publisher Information Bureau, sapamanalul a suferit o scadere de 30 procente in vanzarile de publicitate din al 2-lea trimestru, pana la 43,9 de milioane de dolari, comparativ cu media industriei de 22 procente.

  • Anatomia lui Michael – GALERIE FOTO

    Dupa ce CNN – si dupa el, sute de alte site-uri – au postat joia trecuta secvente filmate la ultima repetitie pe care Michael Jackson a mai apucat s-o faca pentru concertele de la Londra, sutele de comentarii aparute in primul sfert de ora pe site-uri s-au impartit distinct in doua categorii sensibil egale ca pondere: unele s-au entuziasmat de energia si sprinteneala afisate pe scena de megastar, celelalte s-au indignat ca un om atat de slabit fizic si iesit din forma a acceptat sa sustina 50 de concerte, atatea cate ii cerea contractul.

    Daca atatia au vazut intr-unul si acelasi clip lucruri diametral opuse nu e numai fiindca acel clip e scurt si neclar, ci pentru ca e imposibil de iesit din ambiguitatea continua pe care Michael Jackson a reusit s-o intretina in perceptia publicului timp de aproape 20 de ani, de la primele acuzatii de pedofilie, primele operatii estetice si primele manifestari ale tendintelor de a se proiecta pe sine drept o figura mesianica, neinteleasa, la polul opus fata de seninatatea simpla a primilor lui ani de cariera muzicala. Pentru orice afirmatie care se poate face despre viata si opera megastarului exista cate o afirmatie contrara, iar ambele isi gasesc argumente si sustinatori deopotriva de vehementi, intr-un mod aproape fara echivalent in lumea celebritatilor. De pilda: faptul ca are acum fani la fel de infocati precum erau fanii din anii ‘80 sau ‘90 dovedeste ca eticheta de “regele muzicii pop” e corecta – ba nu, de fapt a avut un singur album valoros, poate doua, dupa care n-a mai evoluat. Sau: a vrut sa-si albeasca pielea, sa se transforme fizic in ceva ce nu era – nu, de fapt suferea de vitiligo, iar operatiile estetice le-a facut de nevoie, in urma unor accidente pe scena.

    Astfel de controverse ofera material enorm pentru un studiu de caz asupra modului cum o serie de teme si obsesii asumate de societatea americana au fost asociate de media cu persoana unui artist, spre a produce o figura iconica a pop-culturii globale. Probabil suna pretentios; daca detaliem insa lucrurile, vom vedea ca ele nu au sens decat vazute asa, in ansamblu. Prestigiul mediatic si relevanta comerciala ale lui Jackson ar fi fost infinit mai mici daca elementele de mai jos nu s-ar fi conjugat de-a lungul vietii lui si acum.

    1. CEL CE UNESTE IN LOC SA DESPARTA Un redactor de la Hollywood Today isi aminteste despre clipul video pentru “Billie Jean”, filmat in 1983, ca initial ar fi trebuit sa apara acolo si eroina din cantec, dar s-a renuntat, pentru ca scenaristii nu stiau daca era mai bine ca ea sa fie alba sau de culoare. “Daca ar fi fost de culoare, ar fi indepartat probabil publicul alb care aprecia in numar tot mai mare muzica lui Michael. Daca ar fi fost alba, i-ar fi putut supara pe fanii de culoare.” Toti comentatorii care isi amintesc ce popularitate a avut piesa respectiva in acea vreme o iau ca reper pentru forta ei de a placea in egala masura albilor si negrilor. Nu e vorba ca alti muzicieni de culoare n-ar fi mai fost apreciati pana atunci de publicul alb, ci de raza de actiune a ceea ce s-a intamplat, gratie in special difuzarii intense la MT V a clipurilor lui. Multi vad azi in cel mai mic dintre fratii Jackson o carisma de aceeasi natura cu a presedintelui Barack Obama, votat si de albi, si de negri. Americani albi care spun ca gratie lui Michael au descoperit retroactiv Motownul; americani de culoare care ii atribuie lui Jackson faptul ca mixtura lui de disco, pop, funk si soul din albumele din anii ‘80 a fost eficienta in daramarea deodata a mai multor bariere de receptare a muzicii. Ulterior, colaborarea cu chitaristi ca Eddie van Halen, Slash de la Guns and Roses si Santana a adaugat si rockul in mixtura, iar editia de anul trecut a albumului “Thriller” i-a adus in joc si pe rapperii Akon si Will.i.am.

    Nuanta spectaculoasa si scandaloasa a acestui efort de acoperire a cat mai multe categorii deodata a fost ca Michael Jackson a sfarsit prin a incerca pe propria piele acelasi lucru, transformandu-si treptat si radical aparenta fizica; probabil cel mai cunoscut comentariu pe aceasta tema, spus de un jurnalist, suna asa: “Numai in America poti sa te nasti ca barbat de culoare si sa ajungi o femeie alba”. Ca Jackson a incetat sa mai fie considerat “unul de-al negrilor” o dovedeste zadarnica sa incercare de a vedea rasism in faptul ca Sony a incetat prea repede sa-i mai promoveze albumul “Invincible” din 2001, ca si acuzatiile ca revizuirea trasaturilor si albirea pielii ar fi tradat de fapt un rasism intors asupra propriei persoane. Lucrurile n-au mers insa niciodata asa de departe incat afro-americanii sa-l renege. Gala BET (Black Entertainment Television) din zilele de dupa moartea sa i-a fost dedicata aproape cu totul lui si familiei Jackson, iar o cercetare a centrului Pew arata ca afro-americanii au urmarit cu mult mai multa atentie decat americanii albi stirile despre el in perioada 26-29 iunie: opt din zece persoane de culoare, fata de 22% dintre albi.

     

    O moarte rentabila

    SELF-MADE MAN
    PETER PAN vs. FRANKENSTEIN
    PASAREA PHOENIX
    CEL CE UNESTE IN LOC SA DESPARTA

  • Prima campanie de promovare pentru pufuleti

    Pentru prima data o campanie de comunicare readuce in atentia publicului, intr-o maniera neconventionala, pufuletii romanesti autentici, de nostalgica amintire si totusi vesela prezenta contemporana. Patru agentii de comunicare au colaborat la dezvoltarea campaniei, de la strategia de brand, spoturi TV si pana la campania de PR si on-line.

    Gusto este liderul pietei de pufuleti din Romania potrivit volumului de vanzari. Compania Phoenix, producatorul Gusto, si-a inceput activitatea in urma cu 17 ani, cu o mica linie de productie amplasata in casa unuia dintre asociati. In prezent, fabrica moderna detinuta la Baicoi are o capacitate de productie de peste 1 milion de pungi pe zi, una dintre cele mai mari la nivel european. Compania exporta pufuleti in 8 tari, iar cifra de afaceri inregistrata in anul 2008 se apropie de 15 milioane de euro. Aparatura inovativa si reteta unica de pufuleti folosita de companie au stabilit standardul calitatii in domeniu si au asigurat succesul produsului.
    Phoenix este prima companie producatoare de pufuleti care deruleaza un program de comunicare pentru consumatorii romani.

    Campania pufuletilor Gusto a debutat cu misterioasa aparitie in lanurile de langa Baicoi a trei fete zambitoare gigant. Pentru o saptamana, cele trei desene au fost subiect de discutii atat in presa, cat si pe cele mai importante bloguri, si nimeni nu a facut legatura cu fabrica de pufuleti de la Baicoi. Prin aceste desene, pufuletii Gusto au atras atentia oamenilor pentru a da startul campaniei pentru optimism, care va dura cel putin pana la finalul anului. Odata interesul starnit, pentru a aduce zambetul pe fetele romanilor, pufuletii Gusto au creat reclame TV care vorbesc in cheie umoristica despre optimism indestructibil si au initiat Liga Optimistilor.

    “Aceasta campanie ni se potriveste ca o manusa, reprezinta exact felul nostru de a fi – mereu optimisti si inzestrati cu simtul umorului. Suntem o companie mica, daca ne comparam cu marile multinationale, dar consumatorii ne-au aprecia”, a declarat Eliodor Apostolescu, unul dintre detinatorii companiei Phoenix.
     

  • Fata cea noua a asigurarilor

    “Nici nu puteam sa ne alegem un an mai bun pentru aceasta campanie, pentru ca acum nimeni nu mai comunica si tarifele sunt mult mai mici decat anul trecut”, spune Ioana Laura Pasca, directorul de marketing al Uniqa Asigurari. Observatia sa nu este insa in totalitate adevarata. Daca nimeni nu mai contesta ca tarifele practicate de agentii si de furnizorii media au scazut considerabil, in ceea ce priveste absenta campaniilor de comunicare, lucrurile trebuie nuantate. Desi multi si-au amanat pentru anul viitor campaniile pe care le pregateau, altii au fost nevoiti sa le continue. Sau au vazut avantajele evidente pe care le oferea momentul. De voie sau de nevoie, alaturi de Uniqa si-au mai anuntat rebrandingul si Interamerican, care a devenit Eureko, Groupama, pentru integrarea Asiban, BT Asigurari si OTP Garancia in Groupama Asigurari si AIG Romania, care urmeaza sa preia numele actionarului sau majoritar, ALICO.

    Primii care au deschis acest sir surprinzator de lung pentru un an de criza au fost cei de la Interamerican, liderul pietei de asigurari de sanatate, care in luna februarie anuntau ca isi schimba numele in Eureko, dupa ce au primit aprobarea necesara din partea Comisiei pentru Supravegherea Asigurarilor (CSA) la sfarsitul anului 2008. Ce a socat la acel moment a fost bugetul alocat campaniei de comunicare – 2 milioane de euro, foarte mare pentru un an de criza, cand toti incearca sa-si reduca mai repede costurile. Tot atunci, Frans van der Ent, directorul executiv al companiei, spunea ca “Interamerican a luat aceasta decizie pentru a sublinia apartenenta la grupul olandez Eureko, care a preluat Interamerican in 2001”. Intrarea olandezilor in atentia publica a fost facilitata si de cele doua achizitii ale fondului de pensii – Bancpost si KD Pensii. Campania, inceputa in luna februarie si prevazuta sa continue pana in toamna, a parcurs mai multe etape de introducere a brandului in piata si in constiinta publicului. “Acum suntem in etapa in care promovam valorile brandului, iar din toamna trecem la promovarea de produs”, spune Besim Jawad, directorul general al Eureko Pensii. Rebrandingul Eureko a fost realizat de agentia de comunicare Ogilvy, iar executia campaniei s-a facut prin TV, print, radio, internet si outdoor.

    O campanie la fel de complexa si care a implicat un buget similar este cea derulata in prezent de Uniqa Asigurari. Austriecii au achizitionat anul trecut intreaga participatie a asiguratorului Unita, de la Vienna Insurance Group, si anul acesta au marcat transformarea de imagine si de brand. Uniqa opereaza deja pe pietele din Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Ungaria, Croatia, Slovenia, Bosnia-Hertegovina si Bulgaria si este prezenta in Romania din 2005, cand a cumparat o participatie la capitalul Astra Asigurari, urmand ca pe parcurs sa preia pachetul majoritar de actiuni. Asa se face ca in momentul de fata, pe piata de asigurari exista doi jucatori cu numele Uniqa – Uniqa si Astra-Uniqa – si un razboi mocnit intre cei de la Uniqa si cei de la Astra. “Cand am venit, am avut o intelegere care nu a fost respectata – sa preluam, in timp, pachetul majoritar. Cand am inteles ca nu va mai fi posibil, am hotarat sa ne retragem. Asa ca acum asteptam o oferta buna pentru a ne vinde participatia pe care o mai avem la Astra. Dupa aceea, ei va trebui sa renunte la numele nostru si pe piata va ramane un singur jucator cu numele Uniqa”, precizeaza Alfred Vlcek, vicepresedintele Uniqa Asigurari.

    Cu atat mai mult, in aceste conditii, austriecii au tinut sa faca o campanie rasunatoare si sa situeze clar numele Uniqa, in mintea consumatorului, ca brand distinct de Astra-Uniqa. Impreuna cu Graffiti BBDO, departamentul de marketing si comunicare a inceput sa lucreze la proiect inca din luna octombrie a anului trecut, insa actiunea propriu-zisa a inceput din aceasta primavara. La fel ca in cazul olandezilor de la Eureko, rebrandingul se va face in mai multe etape. “Prima etapa dureaza pana la sfarsitul lunii iunie inceputul lunii iulie. Apoi vom face o pauza si vom reveni in toamna, cu o campanie de produs pentru politele non-auto si cu un de imagine”, explica Ioana Laura Pasca, directorul de marketing si comunicare al Uniqa Asigurari. Bugetul de promovare a fost impartit intre TV, outdoor, print si online si s-a incadrat in “pretul pietei”, adica a depasit un milion de euro, desi cei de la Uniqa Asigurari au beneficiat de o serie de avantaje.

  • Branding: generatia urmatoare

    Martin Lindstrom, conferentiar si autor de bestseller-uri pe teme economice (intre care se detaseaza “Buyology – adevaruri si minciuni despre ceea ce cumparam”), editorialist pentru New York Times si Wall Street Journal si consultant pentru numeroase firme, a inteles aceasta situatie si are ambitia sa ne arate modul cum brandul poate si trebuie sa devina o experienta senzoriala complexa.
     

    Aroma floricelelor de porumb, textura si sunetul cerealelor crocante sau mirosul distinct al unei masini noi au foarte putin de-a face cu produsul in sine sau cu performantele de care acesta este capabil, dar au un rol important in relatia noastra cu produsul. Stimularea senzoriala a fost incorporata in memoria noastra de durata si a devenit parte constitutiva a procesului de luare a deciziilor. Tocmai pentru ca experienta noastra asupra lumii presupune conjugarea celor cinci simturi (vaz, auz, miros, gust si simt tactil), folosirea lor plenara in dezvoltarea unui alt tip de discurs adresat clientului indica drumul catre modul cum va evolua in viitor crearea brandului.
     
    “In urmatorul deceniu vom asista la schimbari radicale ale modului cum percepem brandurile. Putem compara aceasta cu trecerea de la televizorul alb-negru sau cel color cu sunet mono la ecranele color de inalta fidelitate, avand instalat sunet de tip surround”, scrie Lindstrom. Expertul foloseste, pentru a-si explica viziunea, rezultatele unui studiu multinational, realizat special pentru cartea sa de catre institutul de cercetare Millward Brown si avand ca obiect atat modul de creare a unui produs, cat si experienta de vanzare.
     
    Martin Lindstrom
    “Branduri senzoriale”,
    Editura Publica, Bucuresti, 2009
     
     
    Aparitii noi
    • Yasunari Kawabata
      “Vechiul oras imperial”
      Editura Humanitas Fiction, Bucuresti, 2009

      Singuratatea prezentului
      Kawabata, cel dintai scriitor japonez care a primit premiul Nobel (1969), ne propune un roman a carui panza de fundal este chiar Kyoto, stravechiul oras imperial, care devine un personaj in adevaratul sens al cuvantului, cu ciresii din Gion, cu pinii negri si templele, cu toate ritualurile legate de arta ceaiului, cu sarbatorile milenare care ritmeaza viata cotidiana a oamenilor. Si totusi, vantul schimbarii incepe sa sufle. Parabola acestei metamorfoze este ilustrata de povestea a doua surori gemene, despartite in copilarie, care se intalnesc intamplator dupa 20 de ani.

    • Christopher Reich
      “Clubul patriotilor”
      Editura Humanitas, Bucuresti, 2009

      Avantajul unei copilarii grele
      Christopher Reich a studiat finantele la Universitatea Georgetown si apoi a lucrat in domeniul bancar, in SUA, dar si la Geneva si la Zürich. Romanele sale, “Numbered Account”, “The Runner” si “The First Billion”, au devenit bestseller-uri internationale, iar “Patriot’s Club” (2005), romanul pe care vi-l prezentam, a inaugurat seria premiilor acordate anual de asociatia International Thriller Writers. Personajul principal al romanului este Thomas Bolden, un om de afaceri care a cunoscut succesul pe Wall Street, dupa o copilarie de orfan, petrecuta pe strazile din Chicago intr-o saracie lucie. Viata lui este perturbata atunci cand e rapit si supus unui interogatoriu nemilos. Thomas va trebui sa-si aminteasca de lectia copilariei lui grele si sa-si puna in joc toate tehnicile de supravietuire invatate atunci.

     

  • Some thrive in crisis

    Small prices to some degree marginalized Romanian cosmetic products, which consumers with increasingly high incomes were not very keen on buying. In 2009, price should be their trump card, according to Elena Cremenescu, founder of Elmiplant producer, now held by Greek group Sarantis. Cremenescu hopes this crisis will open up new opportunities on the market, referring mainly to the fact that, under the pressure of the devaluation of the Romanian currency, multinationals will increase prices in RON, and this will turn some of the customers towards cosmetics manufactured in Romania, which are cheaper.

    Elmiplant has a crisis strategy ready, whose main points entail launching new products (for skincare and bodycare). This year’s launches will boost the group’s products from 80 to over 100, following a half a million-euro investment. Elmiplant’s founder expects a 25-30% turnover increase in 2009, in line with the trend that has already been apparent in January and February. ”It seems a lot, but we are relying for this on all the products we will relaunch and on the advertising budget set aside, of 15% of the turnover,” explains Elena Cremenescu.

    Another Romanian player which is expecting growth, but of 10% (to 2.75 million euros), is Gerocossen, whose shareholders however admit that their profit margins now amount to 13%, as opposed to 20-25% last year. The largest Romanian cosmetics producer, Farmec, has a more conservative approach, expecting a 5% turnover rise, from 24.4 million euros last year, in the context of the economic crisis. Mariana Sinitaru, marketing specialist of the company, says the cosmetics industry is less exposed to the effects of the crisis, because consumers are not willing to give up daily care, even though a change in consumer behaviour will be noticeable, in that consumers will migrate to more affordable products.

    According to information provided to BUSINESS Magazin by representatives of the producer, Farmec preserved its growth rate last year, reaching comfortable growth rates: 30.3% for cleansing products, 25.7% for face care products and 9% for body care products.

  • Marketing direct din Franta

    Restul partilor sociale de 40% raman in posesia lui Marian Seitan, cel care a fondat compania de marketing direct in 1997. Presedintele Consiliului de Administratie al Mediapost Hit Mail va fi Nathalie Andrieux, General Manager al Mediapost in Franta, in timp ce Marian Seitan va prelua functia de Managing Director.

    “Prin tranzactie, Mediapost Hit Mail urmareste sa isi consolideze pozitia de lider pe piata locala de servicii de marketing direct si sa isi continue strategia de dezvoltare accelerata in Romania si in regiune”, spun reprezentantii companiei. Mailingul direct (adresat si neadresat) este subdezvoltat in Romania, reprezentand 2-3% din totalul cheltuielilor de marketing si comunicare, in comparatie cu peste 20%, in cazul Frantei.
    “Perspectivele pe care le-am imaginat pentru compania cunoscuta pana in prezent ca Hit Mail se vor materializa acum sub umbrela Mediapost. Expertiza si investitiile aduse de Mediapost ne vor ajuta sa dezvoltam solutii integrate de relationship marketing, atat in marketingul direct offline, cat si in cel online”, a declarat Marian Seitan, Managing Director Mediapost Hit Mail. Firmele de avocatura care au asistat tranzactia au fost Vilau & Mitel pentru Mediapost, respectiv Biroul de Avocatura Irina Anghel, de partea Hit Mail.

    Grupul Mediapost este specializat in marketing direct si mailing neadresat si activeaza in Franta, Spania si Portugalia. Grupul a inregistrat o cifra de afaceri de 440 milioane EUR in 2008. Grupul Hit Mail a avut o cifra de afaceri consolidata de 7,8 mil. EUR in 2008, cu 45% mai mult decat in 2007. Printre zonele de competenta ale Mediapost Hit Mail Group se numara: managementul de baze de date, mailing-ul direct, strategiile si serviciile creative pentru marketing direct, managementul consumatorului si promotiile comerciale. Pe langa Hit Mail Romania, Grupul include companiile Inbox Marketing, Create Direct, Hit Mobile Marketing, Interactions si Hit Mail Bulgaria.