“Mă întreb câte pahare a golit Băsescu pentru a prinde curaj să închidă spaţiul aerian pentru avionul nostru”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter, după ce preşedintele român a declarat duminică la Timişoara că trebuie aflat mai întâi câtă vodcă a consumat Rogozin înainte să facă asemenea declaraţii, referindu-se la atacurile vicepremierului rus Dmitri Rogozin la adresa României.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În urma tendinţelor nefavorabile şi concurenţei agresive de pe piaţa europeană a anvelopelor pentru autocamioane, care rămâne volatilă şi a scăzut cu 23% faţă de maximul istoric înregistrat în 2007, Michelin îşi anunţă intenţia de a închide fabrica de anvelope pentru camioane din Budapesta. Decizia reflectă faptul că extinderea unităţii nu mai este posibilă din cauza localizării în spaţiul urban, iar îmbunătăţirea competitivităţii fabricii ar necesita modernizarea excesivă cu echipamente noi”, se arată într-un comunicat publicat marţi de Michelin.
Producţia fabricii din Budapesta se va încheia la jumătatea anului viitor, iar Michelin promite “măsuri de sprijin la nivel individual” pentru fiecare dintre cei 512 angajaţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În perioada 1 – 4 mai, 493 inspectori ai Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat corectitudinea operatorilor de turism şi a patronilor de restaurante, baruri şi cluburi din zonele turistice cele mai frecventate (Buşteni, Sinaia, Predeal, Poiana Braşov, Bran-Moeciu, Mamaia, 2 Mai, Vama Veche, Rânca, Olăneşti, Căciulata, Geoagiu Băi, Băile Felix, Stâna de Vale, Băile Tuşnad ş.a.), pe baza analizei de risc şi a informaţiilor furnizate de instituţii specializate, se arată într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.
În urma verificării a 359 societăţi comerciale, inspectori antifraudă fiscală au constatat 517 încălcări ale legislaţiei financiar contabile pentru sancţionarea cărora au dispus măsuri contravenţionale în valoare totală de 2,93 milioane lei şi suspendarea activităţii comerciale a 58 firme, mai precizează sursa citată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Retailerul germanl Lidl va închide, începând din 1 mai, unul dintre cele trei magazine pe care le deţine Lidl în Drobeta-Turnu Severin.
“Lidl optimizează permanent portofoliul de magazine şi depozite, din punct de vedere al rentabilităţii acestora. Această analiză presupune atât cumpărarea unor terenuri în locaţii strategice, pe care sunt construite magazinele sau depozitele Lidl, renovarea unor locaţii strategice, dar şi renunţarea la un magazin neprofitabil, amplasat pe un teren a cărui chirie era mult prea mare”, se arată într-un comunicat al companiei. Magazinul Lidl situat pe bulevardul Mihai Viteazu, nr. 3 bis, construit pe un teren închiriat, a aparţinut iniţial lanţului de magazine Plus. Din cauza faptului că acesta a devenit neconform standardelor Lidl şi în acelaşi timp neprofitabil, a fost luată decizia închiderii lui.
Lidl nu a mai închis până în prezent niciun magazin în România, retailerul operând sporadic doar relocări.
Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa. Compania nu făcut publice rezultatele financiare pentru 2012, dar având în vedere poziţia în topul menţionat vânzările companiei se situează între cele ale Real, care a raportat 2,89 miliarde lei (650,5 milioane euro), şi cele ale Carrefour, care s-au situat la 4,28 miliarde lei (962 milioane euro). În 2011, Lidl Discount a avut o cifră de afaceri de 1,67 miliarde lei (396 milioane euro), ceea ce înseamnă că în 2012 creşterea a fost de cel puţin 70%, în moneda naţională. Lidl are peste 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Compania este parte a grupului german Lidl & Schwartz, care mai operează în România reţeaua de hipermarketuri Kaufland.
Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.
ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.
„Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.
În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.
Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.
NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.
Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).
Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.
Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor din cauza unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.
ÎN SĂPTĂMÂNILE PREMERGĂTOARE EVENIMENTULUI, OFICIALI AI GOOGLE VENISERĂ CU MAI MULTE SUGESTII REFERITOARE LA VORBITORI ÎN TIMPUL CONFERINŢEI, TRIMIŢÂND LISTE CU MEMBRI AI CONGRESULUI, SENIORI DE LA DEPARTAMENTUL DE JUSTIŢIE ŞI DE LA PROCURATURĂ.
„Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi„, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google, lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?„ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!„. Informaţiile din schimbul de mailuri a fost obţinut de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcrierilor.
În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.
Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a investi iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washingtonul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.
NOILE FORME DE INFLUENŢARE A OPINIEI PUBLICE SAU A FACTORILOR DE DECIZIE INCLUD FINANŢAREA CERCETĂRILOR DE LA UNIVERSITĂŢI, A THINK TANK-URILOR, SUSŢINEREA FINANCIARĂ A UNOR GRUPURI DE ADVOCACY DE-A LUNGUL SPECTRULUI POLITIC ŞI CHIAR A UNOR COALIŢII DE AFACERI ÎN FOLOSUL INTERESULUI PUBLIC.
Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată schimbările evidente în filosofia companiei. În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play„ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).
Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. În această vară, compania se va muta într-un nou birou la Washington, în Capitol Hill, cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi (o suprafaţă similară cu cea a Casei Albe). Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.
Astfel, în perioada 11-18 aprilie, hipermarketurile Carrefour vor funcţiona între orele 07:00 (08:00) – 24:00 (23:00), magazinele Auchan între 07:00 (08:00) – 24:00 (23:00), Cora între 08:00 – 22:00 (23:00), iar Kaufland între 07:30 – 22:30 (23:00).
În acelaşi interval, reţeaua cash&carry Metro va avea magazinele deschise între 05:00 (06:00) – 23:00, iar Selgros între 06:00-22:00.
Supermarketurile Mega Image vor avea program între 07:30 (08:00) – 22:00 (24:00), iar Profi îşi prelungeşte programul până la ora 24:00.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.
În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.
În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro