BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Proiectul structurii anului şcolar 2014-2015: 177 de zile pentru cursuri, 34 de zile de vacanţă

    Proiectul prevede că anul şcolar viitor are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare. Excepţie fac clasele terminale din învăţământul liceal, pentru care anul şcolar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. De asemenea, cursurile claselor terminale se încheie în 29 mai 2015, iar pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lipsa educaţiei financiare şi a banilor explică apetitul redus al românilor pentru pensii facultative

    „Pensia facultativă reprezintă un produs de economisire pe termen lung cu scopul obţinerii unui venit suplimentar la vârsta pensionării. Pe fondul unui nivel scăzut de educaţie financiară, oamenii nu se gândesc să economisească  lunar pentru a avea oricând la dispoziţie o sumă pentru diverse situaţii sau urgenţe ce pot apărea. Educaţia financiară  trebuie inclusă în programa de învăţământ pentru a dobândi cunostinţe financiare generale la nivelul societăţii”, susţin oficialii BCR Pensii.

    Începând cu anul 2004, elevii de clasa a zecea învaţă educaţie antreprenorială dintr-un manual rigid şi încărcat de formule, menit să completeze cunoştinţele pur teoretice din vechile cărţi de economie destinate celor de clasa a unsprezecea. „Manualele au fost făcute cu mintea din altă vreme, iar conceperea lor s-a făcut fără să fim consultaţi de comisia care elaborează manuale, pentru că aceasta nu conţine entităţi private“, spune Ştefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organizaţie internaţională care se ocupă de educarea în spirit economic şi antreprenorial a elevilor din 123 de ţări.

    Consultantul financiar Dragoş Pătroi observă că, de cele mai multe ori, salariaţii de nivel mediu nu cunosc aceste instrumente, pentru că fie nu li s-a explicat despre acest mecanism, fie explicaţiile nu au fost pe înţelesul lor – „tot ce înseamnă fond de acumulare este asimilat în mintea românului, de cele mai multe ori, cu noţiunea de ţeapă”. Venitul mediu de nici 400 de euro, situat în coada clasamentului între cele 28 de state ale Uniunii Europene, constituie un alt obstacol în calea dezvoltării acestui sector, susţin specialiştii.

    Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 11,33%, cel mai bun din ultimii trei ani, şi au ajuns la active nete totale de 811 milioane de lei (184 milioane de euro) în decembrie 2013, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România. Cele zece fonduri de pensii private facultative au ajuns la sfârşitul anului 2013 la un număr total de circa 313.000 de participanţi, nivel care va creşte şi în acest an.

  • Câinii poliţişti, robotul pirotehnic şi luptătorii trupelor speciale îi aşteaptă pe copii de 1 Iunie

    Astfel, copiii şi adulţii sunt aşteptaţi în intervalul 09:00 – 12:00 la sediul instituţiei din Piaţa Revoluţiei. Cei dornici să se familiarizeze cu specificul activităţilor M.A.I. vor avea ocazia să viziteze standurile expoziţionale ale Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră, Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanei, Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivelor Naţionale.

    Copiii vor avea posibilitatea de a vizita şi interiorul clădirii – sălile de festivităţi, balconul care marchează începutul democraţiei postbelice în România. Totodată, în parcarea sediului M.A.I., vor fi expuse autovehicule şi mijloace specifice de intervenţie ale poliţiştilor, jandarmilor, poliţiştilor de frontieră şi pompierilor, precum şi un elicopter din dotarea Inspectoratului General de Aviaţie.

    Cei mici sunt aşteptaţi de către specialiştii criminalişti, câinii politişti, robotul pirotehnic, motocicliştii şi echipajele speciale ale Poliţiei Rutiere, luptătorii trupelor speciale şi echipele de salvatori ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

    Tinerii interesaţi de o carieră într-una dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne vor avea ocazia să cunoască oferta educaţională a unităţilor de învăţământ, iar studenţii Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” vor fi în măsură să prezinte detalii celor care vor să urmeze o carieră de poliţist, jandarm, pompier, arhivist.

    Tot o Zi a Porţilor Deschise cu ocazia sărbătorii de 1 Iunie a anunţat şi Guvernul. Potrivit comunicatului difuzat de Guvern, duminică, în intervalul orar 11.30-14.00, copiii sunt invitaţi la Palatul Victoria pentru o întâlnire cu personaje de poveste, concursuri de dans şi facepainting, iar de la ora 13.00 vor putea asista la un spectacol susţinut de actorii Teatrului de Animaţie Ţăndărică.

    La ora 11.00, 100 de elevi merituoşi din cateva şcoli bucureştene vor forma “Guvernul copiilor” în prezenţa primului-ministru Victor Ponta, a ministrului educaţiei, Remus Pricopie, şi a altor membri ai Executivului.
     

  • Un antreprenor român primeşte 30.000 de euro ca să înveţe copiii de 7 ani să facă bani

    Antreprenorii cu vechime pregătesc noua generaţie de lideri. Copiii învaţă despre cum se fac banii, despre leadership şi business de la 7 ani.

    “Este nenatural să ne aşteptăm ca, brusc, în momentul când un copil împlineşte 18 ani să aibă dorinţa de a deveni autonom şi de a câştiga bani. Este un neajuns al societăţii chiar şi astăzi. Le creăm copiilor un reflex şi imediat apoi vrem ca ei să devină independenţi.„ Aşa îşi argumentează Liviu Lepădatu, omul de afaceri care a dezvoltat împreună cu fratele său Tornado Sistems şi alte afaceri în IT, decizia de a înfiinţa la începutul anului trecut o academie de business pentru copii.

    Povesteşte că el îşi joacă rolul de antreprenor cam de tot atât timp cât i-a trebuit să se pregătească în şcoală. A înfiinţat primul business, distribuitorul de calculatoare Tornado Sistems, în urmă cu 23 de ani, după ce a „cochetat„ alţi câţiva ani, mai mult forţat, cu statutul de angajat.

    Şi-a început cariera în 1988, când a absolvit Facultatea de Electrotehnică, telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei din cadrul Universităţii Poitehnica din Bucureşti şi a fost repartizat la Şantierul Naval Constanţa (SNC), unde fratele său Eugen lucra deja de doi ani. Au reparat echipamente pentru vapoare, echipamente de navigaţie, radare, antene radio şi echipamente de măsurat viteza, dar nu s-au mulţumit cu locul de muncă sigur de la stat, mai ales că amândoi erau pasionaţi de programare. În 1991 au înfiinţat Tornado Sistems şi de atunci Liviu Lepădatu a tot continuat să îşi pună la încercare abilităţile antreprenoriale. A deschis un furnizor de servicii de consultanţă şi soluţii IT pentru proiectare şi monitorizare a businessului şi apoi un dezvoltator imobiliar. Ca orice antreprenor, a trecut de la agonie la extaz şi invers.

    În 2007, Tornado Sistems era cel mai mare jucător de pe piaţa locală de distribuţie IT&C, cu afaceri de peste 90 de milioane de euro, însă criza şi-a spus cuvântul, iar afacerile companiei au tot scăzut. Dar, „antreprenoriatul este mai puţin despre bani, ci despre alegeri, despre idei, despre proiecte şi despre oameni care, în ciuda eşecurilor şi a faptului că îşi asumă riscuri mari, nu se opresc prea uşor„, explică omul de afaceri care, după mai mult de două decenii de când s-a lansat în antreprenoriat, a pariat acum pe educaţie.

    În ianuarie anul trecut, KEN Academy, şcoala de business pentru copii, înfiinţată de Liviu Lepădatu, a început primele cursuri de afaceri cu aproape 20 de elevi (cu vârste cuprinse între 7 şi 13 ani). Prima promoţie a absolvit în luna ianuarie a acestui an, iar cei mai mulţi sunt copii de antreprenori, părinţi care şi-au dat seama că societatea are nevoie de mai mulţi oameni cu iniţiativă şi că angajatorii, deopotrivă, îşi doresc salariaţi care să fie autonomi, să poată lua decizii singuri şi care nu au nevoie să fie supravegheaţi în permanenţă pentru a-şi îndeplini sarcinile.

    Noul pariu al antreprenorului vine pe o piaţă care se aglomerează din ce în ce mai tare. Paradoxal, centrele educative, de cursuri pentru copii, aproape că răsar ca „ciupercile după ploaie„, în condiţiile în care natalitatea tot scade de peste două decenii. În 2012 aproximativ 180.000 de copii s-au născut în România, de aproape două ori mai puţin ca la începutul anilor ‘90. În prezent, pe această piaţă a cursurilor de educaţie de business pentru copii se mai numără şi Clever Children (care au chiar un mini-MBA), Training 4you (cu un program de educaţie financiară denumit PiggyBank Academy) sau cei de la NextSteve (care au cursuri de leadership, de educaţie economică şi antreprenoriat).

    „Am căutat un program pentru fetiţa mea, ştiam că este posibil ca ea să înveţe noţiuni de business încă de la şapte ani pentru că şi eu am început devreme să fac proiecte cu fratele meu şi ne-am rodat foarte bine. Am văzut că între 7 şi 12 ani este o plajă pentru care nu sunt programe aplicate, ci teoretice destul de bune şi unele numai pe economie (ceea ce în academie reprezintă 15%). Simţeam că are nevoie de program pentru că am observat-o unul, doi ani, că este foarte liberă, că este interesată de proiecte şi dependentă de noi, ca părinţi, din punct de vedere financiar„, spune el.

    De aici şi motivaţia lui de a dezvolta un program care să îi pregătească pe cei mici pentru business, mai ales că România, deşi stă bine la capitolul dorinţă a tinerilor de a deveni antreprenori, se află pe ultimele locuri din Europa în ceea ce priveşte gradul de convertire a acestei idei într-o afacere. De altfel, antreprenorul este de părere că unul dintre principalele motive pentru care businessurile rodesc mai des în Silicon Valley sau în alte ţări europene decât în România este lipsa de comunicare şi de colaborare dintre companie, părinte şi copil: „Există un triunghi rupt între brand/companie, părinte şi copil.

    Învăţământul vocaţional îl adresează destul de bine, dar cum acesta aproape că s-a desfiinţat, parteneriatul dintre cei trei la nivelul întregului sistem este destul de slab. Noi asta vrem să facem prin intermediul academiei, să creăm un ecosistem, dar durează. Particularitatea educaţiei este că orice schimbare are o perioadă de implementare foarte lungă, dar este un început„.

  • Şahul va fi introdus în şcoli ca materie opţională, din toamnă

     Acordul a fost a fost semnat luni, cu ocazia deschiderii Campionatului Naţional Şcolar de Şah.

    “În urmă cu aproximativ o lună, am semnat ordinul de ministru prin care a fost aprobată programa şcolară pentru primii doi ani de studii de şah, iar astăzi am semnat acordul prin care asigurăm cadrele didactice pentru această disciplină, respectiv profesorii care sunt legitimaţi la FRS vor putea să predea această disciplină”, a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la eveniment.

    El a mai anunţat că Federaţia Internaţională de Şah, prin intermediul federaţiei române, va dota 500 de şcoli din mediul rural cu table, piese, manuale şi tot echipamentul necesar pentru studierea şahului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Educaţia, cercetarea şi transporturile – revoluţionate de tinerii sub 24 de ani din România

    Din cele câteva mii de proiecte înscrise, cinci au fost premiate cu premii în valoare totală de 25.000 euro – patru premii constând în bugetele necesare implementării şi un al cincilea reprezentat de un loc la conferinţa globală TED Youth 2014. Proiectele sunt grupate pe categorii de vârstă – câte una pentru categoriile de 5 – 19 ani şi 20 – 24 ani şi 2 pentru categoria de  11 – 14 ani.

    La categoria 11-14 ani, cele două proiecte Tech School care au obţinut cele mai multe voturi sunt VoicePedia Help Desk, realizat de Cristina Braga din Mediaş, şi Arduino GPS, ai cărui autori sunt Sebastian Darmaz şi Laurenţiu Ciobanu, ambii din Târgovişte.

    La categoria 15-19 ani, proiectul câştigător îi aparţine lui Iulian Lazăr (17 ani) din Constanţa, recompensat cu 7.000 de Euro. Este vorba despre un robot subacvatic care se poate scufunda la o adâncime mult mai mare decât cea la care un om rezistă sub apă.

    La categoria 20-24 de ani proiectul care s-a detaşat este H.A.A.L. (Human Accident Alert and Locator) un gadget de mici dimensiuni, care propune localizarea accidentelor în mod autonom. Cu ajutorul celor 7.000 de Euro şi ghidat de sfaturi din partea mentorilor şi a specialiştilor Tech School, Robert Coţofană în vârstă de 23 de ani, din Târgovişte, va transforma H.A.A.L într-un sistem performant de localizare a accidentelor, monitorizând în permanenţă acceleraţiile/deceleraţiile la care este supus corpul uman, avionul sau autoturismul.

    Ideea unui joc tactic, pe ture,  cu un sistem de definire a caracterului şi a abilităţilor personajelor – The Call of Syox – i-a adus lui Alexandru Bîrzanu (22 de ani), din Iaşi, premiul special din partea Juriului, constând în participarea la conferinţa globală TED Youth 2014.

  • Cum arată arta din spatele artei

    Victoria & Albert Museum din Londra a decis să deschidă un centru special dedicat conservării şi restaurării colecţiilor sale de ţesături şi articole vestimentare, care nu numai că le oferă specialiştilor spaţiu amplu şi condiţii mai bune de lucru, ci permite şi publicului curios să vadă obiectele şi experţii la lucru, cu condiţia să-şi programeze din timp vizita.

    Iniţiativa deschiderii centrului de conservare şi restaurare s-a bucurat de succes în rândul publicului, instituţia fiind deja vizitată de studenţi la design vestimentar, creatori de modă în căutare de inspiraţie, cercetători ori chiar pasionaţi de reconstituire istorică.

  • Internetul atacă şcolile de business. Cât vor mai rezista programele de MBA la clasă în faţa valului tehnologic?

    Jumătate din şcolile de business americane ar putea fi închise în următorii cinci sau zece ani.„ Aşa începe un articol apărut recent în publicaţia americană Bloomberg Businessweek, pornind de la pronosticul sumbru dat de decanul de la Haas School of Business (University of California at Berkeley), clasată anul acesta pe locul 11 în topul Financial Times al celor mai bune şcoli de afaceri din lume. Motivul? Tot mai multe universităţi de top vor începe să ofere diplome pentru cursuri de MBA urmate online, luând din cota de piaţă a şcolilor de business mai puţin cunoscute care atrag manageri ce preferă să urmeze un program de educaţie part-time, aproape de casă, susţine decanul Richard Lyons.

    Cât de fezabil este însă un astfel de scenariu pentru o piaţă locală de peste 4 milioane de euro anual? Au directorii de programe motive suficiente pentru a se teme de valul online?

    Cei mai mulţi spun că trendul de digitalizare totală a programelor de educaţie pentru manageri şi antreprenori din SUA nu are şanse să ajungă şi în România prea curând, mai ales că, în prezent, pe piaţa locală nu există MBA-uri online şi că românii sunt mai conservatori şi mai reticenţi vizavi de calitatea unor astfel de programe. În plus, cei mai mulţi cursanţi se înscriu la un MBA pentru networking în zona lor de interes.

    „Atunci când apăreau în Europa primele şcoli de business, care acum se află în fruntea topurilor internaţionale (cum ar fi INSEAD din Franţa), adică acum 50-60 de ani, americanii deja aveau un avans de 50 de ani. Discrepanţa de dezvoltare a continuat să se propage în timp, fiind exacerbată şi de tendinţe de dezvoltare diferite – în Europa discutăm de şcoli de business care apar la iniţiativa unor antreprenori, care au studenţi cu minimum 3-4 ani vechime şi care sunt recunoscute pentru programele de Executive MBA. Marea masă a şcolilor de business americane răspund însă nevoilor de dezvoltare ale corporatiştilor şi mai toate au formula de full-time MBA„, spune Dora Surugiu, managing director în cadrul şcolii de afaceri MSM Raţiu România, care oferă pe piaţa locală un program de Executive MBA şi care s-a format anul trecut prin fuziunea Pilkington-Raţiu Business School şi Maastricht School of Management România (MSM).

    În prezent, pe piaţa locală există 16 programe de MBA şi EMBA, care au adunat peste 4.700 de absolvenţi. Anual, în jur de 200-300 de manageri şi antreprenori absolvă un astfel de program. 

    Cum şcolile de business americane şi cele europene se află în două realităţi de dezvoltare diferite, înseamnă că nu toate trendurile sunt general valabile. Şcolile din SUA au început să simtă pericolul online-ului încă de acum trei-patru ani, odată cu boomul MOOC (Massive Online Open Courses), care, practic, face ca informaţia să nu mai fie un element diferenţiator între un program şi altul, putând fi accesată online gratuit sau pentru sume modice.

    „Lucrurile au devenit complicate pentru programele din SUA atunci când instituţiile de acreditare academică au oferit programelor de MBA posibilitatea de a recunoaşte şi de a acorda credite pentru cursurile online. Acela a fost momentul când în America s-a dat oficial startul către mutarea cursurilor din sala de curs în mediul virtual şi, mai important, a fost acordată legitimitate acestora„, precizează Dora Surugiu. Având în vedere că în Europa sistemele educaţionale încă sunt mult mai tradiţionale, ea este de părere că mai avem mult de aşteptat până când instituţiile de acreditare naţionale şi nu numai vor acorda universităţilor dreptul de a recunoaşte şi de a acorda credite în sistem mixt, adică offline şi online.

    Pentru România şi ţările din regiune scenariul este şi mai îndepărtat, corelat cu momentul când conceptul de MBA va fi recunoscut „de facto„ în grila de programe postuniversitare. De menţionat este că primele programe de educaţie pentru manageri din România au intrat pe piaţă în urmă cu 21 de ani (ASEBUSS şi MBA Româno-Canadian, furnizat de ASE). În prezent, la nivel global există peste 15.600 de instituţii de învăţământ care oferă diplome pentru programe de studiu de business, potrivit Financial Times.

  • În fiecare an 300.000 de români lasă soarta să decidă cine le va plăti pensia peste 30 de ani. Unii din comoditate, alţii din lipsă de educaţie financiară nu aleg în cunoştinţă de cauză fondul care le va plăti pensia

    Consultanţii spun că lipsa de implicare din partea românilor descurajează competiţia dintre fonduri care le-ar putea aduce viitorilor pensionari randamente mai mari şi comisioane mai mici de administrare.

    Peste 6 milioane de români contribuie în prezent la un fond de pensii private obligatorii (pilon II). Dintre aceştia, aproape 300.000 au aderat în ultimul an (februarie 2013-februarie 2014), potrivit statiscilor oficiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Cum pilonul II este obligatoriu, un tânăr angajat, un şomer sau muncitor care „a trecut pe carte de muncă“, cu vârsta de până la 35 de ani, sunt automat înscrişi în sistem. Aceştia au la dispoziţie patru luni în care să aleagă unul dintre cele nouă fonduri de pensii obligatorii de pe piaţă, în care să le fie virată contribuţia obligatorie de 4% din salariu. Din luna mai, contribuţia creşte la 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Elevii încep luni “Şcoala altfel”, iar apoi intră în vacanţa de primăvară

    Săptămâna “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, programată anul acesta în intervalul 7 – 11 aprilie, lasă cadrelor didactice libertatea de a alege activităţile în care să fie implicaţi copiii, în afara celor cotidiene de la şcoală.

    Elevii au astfel ocazia atât să se recreeze (la teatru, film, muzee, evenimente sportive etc.), cât şi să afle lucruri noi prin vizite la sedii de instituţii publice ai căror angajaţi le prezintă, cu acest prilej, “secretele” meseriei lor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro