Tag: Cariera

  • Povestea estonianului care conduce afacerile Coca-Cola în România

    Pasionat încă din copilărie de baschet, Mikkel a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a Meet The CEO care sunt principalele idei după care se ghidează în afaceri, care au fost cele mai importante momente şi învăţăminte din cariera sa, cum vede afacerea din România, dar şi ce aşteptări are de la compania şi echipa Coca-Cola HBC.

    “Sunt Jaak Mikkel, estonian, soţ, tatăl a doi copii şi mândrul proprietar a doi câini”, îşi începe povestea estonianul înalt, atletic; în echipament sportiv, ar putea fi pesemne confundat cu uşurinţă cu un baschetbalist de carieră. Debutul discuţiei a destins atmosfera din primele minute, iar participanţii i-au pus întrebări despre câinii săi înainte de a se prezenta prin prisma companiei pe care o reprezintă. „Pe lângă acestea, lucrez la Coca-Cola HBC, aici, în România, ca manager general”, continuă Mikkel, vorbind calm; de altfel, pe parcursul discuţiei spune că acest calm care îl caracterizează poate fi o trăsătură a naţiei sale, dar este şi o calitate moştenită de la părinţi.

    De aproape trei ani deţine funcţia actuală şi se declară norocos pentru că de circa nouă ani face parte din echipa Coca-Cola HBC, timp în care a condus operaţiunile grupului în ţările baltice, dar şi în Macedonia. Anterior, Mikkel a activat timp de 10 ani pentru compania petrolieră Shell, în divizia de retail, „nu foarte departe de FMCG”, ţine el să precizeze.

    România este a cincea ţară în care locuieşte şi se declară un expat fericit cu stilul său de viaţă, considerând că învăţămintele căpătate de-a lungul timpului prin prisma acestui fapt sunt de nepreţuit. „Să am posibilitatea să trăiesc şi să învăţ în diferite culturi este ceva ce am luat şi am asimilat din fiecare loc în care am stat. Pentru mine este o binecuvântare”, declară estonianul. Mikkel îşi aminteşte că prima dată când i s-a propus să se mute din ţara sa natală a avut un şoc, nu luase vreodată  în considerare acest aspect. În 2002, în timp ce coordona vânzările Shell la nivel naţional în Estonia, grupul a hotărât să schimbe radical strategia de business.

    În multe ţări din Europa de Est, precum şi în ţările baltice, Shell era în plin proces de a-şi vinde afacerile către Mol, iar Mikkel avea în plan să-şi găsească alt loc de muncă. Până într-o zi, când managerul său a venit şi i-a spus: „Ai făcut o treabă bună, ne-ar plăcea să colaborăm în continuare, dar nu vom mai avea afaceri aici. Ce zici dacă te-ai muta în Polonia?”. Descriindu-se drept o persoană pragmatică, estonianul s-a mobilizat destul de rapid, iar familia sa l-a susţinut pe deplin. „Am mers acasă, am vorbit cu ai mei şi am început să caut pe Google informaţii despre Polonia. În cele din urmă, am hotărât să ne acordăm această şansă, să vedem unde ne duce această decizie. Şi nu regret o secundă”, povesteşte Jaak Mikkel.

    Vânzările reprezintă domeniul în care Mikkel a făcut primii paşi încă dinainte de a-şi finaliza studiile de afaceri internaţionale din cadrul Universităţii Americane din Estonia, „un lucru foarte cool la acea vreme”, după cum spune el. A început să lucreze încă din timpul facultăţii „pentru a face un ban în plus”; la prima sa slujbă, trebuia să convingă persoane să participe la anumite evenimente, organizate de firma pentru care lucra. „Trebuia să merg pe străzi şi să găsesc oameni care ar fi plătit să meargă la acele evenimente şi prezentări. Partea proastă, în afara faptului că făceam asta în mijlocul iernii, iar în Estonia este foarte frig iarna, e că eram plătit doar pentru cei care apăreau. Iar rata mea iniţială de succes era aproape de zero”, îşi aminteşte râzând. A fost pentru prima dată când trebuia să conceapă o strategie, s-a gândit că trebuie să înţeleagă care este profilul consumatorului şi cum i-ar putea convinge, pentru a-şi mări rata de succes.

    S-a hotărât că în benzinării şansele sale de reuşită ar putea creşte, deoarece putea aborda oamenii în timp ce alimentau maşinile, iar aceştia erau cumva forţaţi de context să îl asculte. În al doilea rând, în funcţie de vehiculele care veneau, reuşea să încadreze mai bine oamenii în anumite profiluri, în funcţie de puterea lor de cumpărare. Abordarea sa a început să dea roade, a convins mai mulţi oameni să meargă la evenimentele despre care le povestea, iar tânărul Mikkel a câştigat primii săi bani; primul său bonus, povesteşte amuzat acum, a fost cheltuit în câteva ore, într-un club. Apoi, mulţumită rezultatelor sale, „m-au luat din stradă şi m-au promovat pe vânzări în birou, dar nu a durat prea mult, fiindcă afacerea a fost mutată. Însă experienţa a fost benefică pentru mine”, spune estonianul, care recunoaşte că afacerea aceea totuşi nu l-a atras.

  • Acesta este adevăratul motiv pentru care Halep nu mai câştigă meciuri

    Mulţi se întreabă de unde vine această neputinţă de a mai câştigă meciuri; printre explicaţiile aduse se numără, în egală măsură, accidentarea suferită la finalul anului trecut şi neîncrederea în propriile forţe. Realitatea este însă alta.

    În tenis, cel mai corect principiu este “victoriile aduc victorii”. Faptul că Simona Halep nu a mai reuşit să câştige turnee poate constitui o cauză pentru forma slabă arătată de sportiva noastră. Dar să luăm un alt exemplu: Roger Federer, campionul elveţian, a avut în 2016 cel mai slab an al carierei. Este adevărat, după semifinala de la Wimbledon (în luna iunie) el nu a mai disputat niciun meci până la finalul anului, luând decizia de a se recupera după o intervenţie chirurgicală – prima a carierei de peste 18 ani – suferită în prima parte a anului. Federer participase însă la turnee în primele 6 luni ale anului fără să câştige niciun titlu – din nou, o premieră în cariera sa ilustră. Care a fost, aşadar, urmarea? Elveţianul a revinut în circuit în luna ianuarie şi a câştigat turneul de mare şlem de la Australian Open, cel de-al 18-lea astfel de titlu din carieră. Câteva săptămâni mai târziu, el era eliminat în primul tur al turneului ATP 500 (categorie inferioară) de către un jucător aflat în cea de-a doua sută mondială. Mai trec două săptămâni, iar Federer câştigă turneul Masters 1000 de la Indian Wells. Concluzia? Şi înfrângerile pot aduce victorii, dacă ştii cum să le gestionezi.

    Mă întorc la Simona Halep şi amintesc faptul că în 2016 a avut a doua cea mai lungă serie de victorii din circuitul feminin (doar Victoria Azarenka a reuşit să adune mai multe victorii consecutive), dar asta nu a ajutat-o să îşi treacă în palmares vreun titlu important.

    Motivul pentru care sportiva din Constanţa nu reuşeşte să se impună în marile turnee nu este de natură psihică, ci de natură tehnică. Jocul Simonei Halep este unidimensional.

    Dacă urmăriţi câteva meciuri ale Simonei (excluzându-le pe cele din 2014), veţi observa că jocul ei se rezumă la lovituri de pe linia din spatele terenului. Baseline player, aşa cum spun americanii; şi chiar dacă a fost o vreme când puterea loviturilor lui Halep era suficientă pentru a-şi învinge adversarii, nefiind nevoie de foarte multe improvizaţii sau veniri la fileu, acea vreme a trecut. Jucătorii trebuie însă se adapteze şi să îşi adapteze jocul: Halep nu a făcut încă acest lucru.

    Revin la comparaţia cu Federer: elveţianul şi-a schimbat în ultimii ani mai toate aspectele jocului, începând cu trecerea (după 15 ani) la o rachetă mai lată şi continuând cu agresivitatea extremă cu care abordează meciurile. Câteva date tehnice, pentru a clarifica mai mult acest lucru: dacă în prima parte a carierei sale punctul de lovire a loviturilor se afla, în medie, la 50 de centimetri în spatele linie de fund, din 2015 aceasta a ajuns la peste un metru în interiorul terenului.

    Singurul mod în care Halep mai poate concura pentru titluri importante este să adauge o nouă dimensiune jocului său. Ea trebuie să fie mai agresivă, să-şi atace adversarele venind în faţă, spre fileu, şi nu stând în continuare pe linia de fund, acolo unde precizia ei a scăzut în mod vizibil. Simona Halep trebuie să accepte faptul că acele calităţi atletice care au diferenţiat-o de restul jucătoarelor nu mai sunt suficiente. Astfel, poate va reuşi să ne mai dea motive de a pierde nopţile urmărind meciurile ei.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 aprilie 2017

    COVER STORY:  “Bunul simţ nu are înlocuitor”

    …este doar una dintre convingerile estonianului Jaak Mikkel, aflat de aproape trei ani la conducerea Coca-Cola HBC, liderul pieţei locale de băuturi răcoritoare. El povesteşte care sunt principalele idei dupa care se ghidează în afaceri, care au fost cele mai importante momente şi învăţăminte din cariera sa, cum vede afacerea din România.


    SPECIAL: Fabricile Americii sunt invadate de roboţi europeni şi japonezi


    MANAGEMENT: Noul Wargha Enayati


    EVENIMENT: Gala Woman in Power, premii pentru excelenţa în afaceri 

    TENDINŢE: Arme împotriva zgomotului din birouri

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Acesta este adevăratul motiv pentru care Halep nu mai câştigă meciuri

    Mulţi se întreabă de unde vine această neputinţă de a mai câştigă meciuri; printre explicaţiile aduse se numără, în egală măsură, accidentarea suferită la finalul anului trecut şi neîncrederea în propriile forţe. Realitatea este însă alta.

    În tenis, cel mai corect principiu este “victoriile aduc victorii”. Faptul că Simona Halep nu a mai reuşit să câştige turnee poate constitui o cauză pentru forma slabă arătată de sportiva noastră. Dar să luăm un alt exemplu: Roger Federer, campionul elveţian, a avut în 2016 cel mai slab an al carierei. Este adevărat, după semifinala de la Wimbledon (în luna iunie) el nu a mai disputat niciun meci până la finalul anului, luând decizia de a se recupera după o intervenţie chirurgicală – prima a carierei de peste 18 ani – suferită în prima parte a anului. Federer participase însă la turnee în primele 6 luni ale anului fără să câştige niciun titlu – din nou, o premieră în cariera sa ilustră. Care a fost, aşadar, urmarea? Elveţianul a revinut în circuit în luna ianuarie şi a câştigat turneul de mare şlem de la Australian Open, cel de-al 18-lea astfel de titlu din carieră. Câteva săptămâni mai târziu, el era eliminat în primul tur al turneului ATP 500 (categorie inferioară) de către un jucător aflat în cea de-a doua sută mondială. Mai trec două săptămâni, iar Federer câştigă turneul Masters 1000 de la Indian Wells. Concluzia? Şi înfrângerile pot aduce victorii, dacă ştii cum să le gestionezi.

    Mă întorc la Simona Halep şi amintesc faptul că în 2016 a avut a doua cea mai lungă serie de victorii din circuitul feminin (doar Victoria Azarenka a reuşit să adune mai multe victorii consecutive), dar asta nu a ajutat-o să îşi treacă în palmares vreun titlu important.

    Motivul pentru care sportiva din Constanţa nu reuşeşte să se impună în marile turnee nu este de natură psihică, ci de natură tehnică. Jocul Simonei Halep este unidimensional.

    Dacă urmăriţi câteva meciuri ale Simonei (excluzându-le pe cele din 2014), veţi observa că jocul ei se rezumă la lovituri de pe linia din spatele terenului. Baseline player, aşa cum spun americanii; şi chiar dacă a fost o vreme când puterea loviturilor lui Halep era suficientă pentru a-şi învinge adversarii, nefiind nevoie de foarte multe improvizaţii sau veniri la fileu, acea vreme a trecut. Jucătorii trebuie însă se adapteze şi să îşi adapteze jocul: Halep nu a făcut încă acest lucru.

    Revin la comparaţia cu Federer: elveţianul şi-a schimbat în ultimii ani mai toate aspectele jocului, începând cu trecerea (după 15 ani) la o rachetă mai lată şi continuând cu agresivitatea extremă cu care abordează meciurile. Câteva date tehnice, pentru a clarifica mai mult acest lucru: dacă în prima parte a carierei sale punctul de lovire a loviturilor se afla, în medie, la 50 de centimetri în spatele linie de fund, din 2015 aceasta a ajuns la peste un metru în interiorul terenului.

    Singurul mod în care Halep mai poate concura pentru titluri importante este să adauge o nouă dimensiune jocului său. Ea trebuie să fie mai agresivă, să-şi atace adversarele venind în faţă, spre fileu, şi nu stând în continuare pe linia de fund, acolo unde precizia ei a scăzut în mod vizibil. Simona Halep trebuie să accepte faptul că acele calităţi atletice care au diferenţiat-o de restul jucătoarelor nu mai sunt suficiente. Astfel, poate va reuşi să ne mai dea motive de a pierde nopţile urmărind meciurile ei.

  • După ce a intrat în pielea fiicei lui Trump, actriţa Scarlett Johansson a făcut un anunţ ŞOCANT: Iau în calcul o schimbare de carieră

    Actriţa americană Scarlett Johansson a dezvăluit că ar fi dispusă să îşi schimbe cariera de la Hollywood pentru a se implica într-un domeniu destul de controversat.

    La ce POZIŢIE aspiră celebra vedetă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Cea mai mare companie din România face angajări. Vezi câte posturi sunt libere şi cum poţi obţine unul

    Pentru activitatea de R&D, compania oferă oportunităţi de dezvoltare adresate inginerilor auto, cu profil educaţional tehnic. Candidaţii interesaţi trebuie să aibă experienţă în concepţie şi dezvoltare proiecte (domeniul mecanică, elctrică/electronică, caroserie vehicul şi echipamente design). În plus, aceştia trebuie să fie utilizatori de aplicaţii informatice specifice industriei auto (CATIA, MATLAB, SIMULIK).

    Renault Servicii România îşi consolidează echipele în activităţile de supply chain, post-vânzare şi studii de piaţă. Sunt căutaţi candidaţi cu experienţă în aceste domenii, care să fie în egală măsură şi buni utilizatori ai aplicaţiilor informatice, să aibă cunoştinţe de gestionare şi dezvoltare baze de date. Pentru activitatea de fabricaţie vehicule (platforma industrială de la Mioveni) compania caută specialişti cu profil tehnic, experienţă în automatizare şi audit performanţă industrială. În oferta Grupului există şi posturi în echipele departamentelor calitate, financiar şi achiziţii. Pentru acestea, sunt necesare preponderent studii tehnice şi economice, experienţă în calitate şi audit furnizori, dar şi competenţe de analiză costuri şi performanţă economică.

    În plus de cerinţele specifice domeniului, candidaţii trebuie să cunoască limbile engleză sau franceză. Cele 200 de posturi cu care Grupul Renault România vine la Angajatori de top sunt disponibile în Bucureşti,Titu şi Mioveni. 

    Pe de altă parte, stagiarii, studenţi şi masteranzi, pot descoperi principalele activităţi ale Grupului Renault România în cadrul programului de internship anual oferit de unul dintre angajatorii de referinţă din România. În ultimii 14 ani, 1.800 de studenţi şi masteranzi de la universităţi din România au avut şansa de a se familiariza cu domeniul auto, de a descoperi compania. 33% dintre aceştia au fost angajaţi în urma stagiilor. Întreaga ofertă a Grupului Renault România este disponibilă în stand, dar şi pe pagina de Linkedin şi site-ul companiei.

    În 2011, Oana Maria Balaş era studentă în anul III la facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. A descoperit într-un articol de promovare a instituţiei de învăţământ referiri la activitatea Renault în România şi la posibilitatea de a face practică.  A aplicat pentru una dintre temele programului de internship, disponibile la acea vreme. În urma stagiului, Grupul i-a făcut o propunere de angajare. Astăzi, Ana Maria se numără printre inginerii Renault Technologie Roumanie care contribuie la succesul produselor şi performanţa companiei. 

    „Industria auto m-a fascinat de mică, dar decizia de a urma o facultate cu profil tehnic a venit în momentul în care căutam o soluţie de rezervă pentru admiterea la Facultatea de Marketing. Am intrat şi la ASE şi la Politehnica, urmând cursurile în paralel, la zi. Timp de trei luni am făcut practică în cadrul departamentului Circuit de carburant. Am avut şansa de a prezenta tema de stagiu în diverse instanţe de decizie şi aşa am putut să mă remarc. În urma feedback-ului pozitiv din 2011, am participat la încă un stagiu,  în anul 2012, de data aceasta,  la Circuitul de răcire. Astfel, am avut o continuitate care s-a transpus ulterior într-o integrare definitiva în echipă, fiind angajată pe postul de Responsabil circuit carburant. După un an de activitate am devenit Lider tehnic local, post ce presupune asigurarea expertizei tehnice pentru proiecte aflate atât în dezvoltare, cât şi în serie. Pe parcursul proiectelor am trecut prin etape diverse, cât şi provocări care au implicat decizii concrete, creativitate, spontaneitate, rigurozitate şi organizare”, îşi aminteşte Oana Maria Balaş.

  • Cea mai mare companie din România face angajări. Vezi câte posturi sunt libere şi cum poţi obţine unul

    Pentru activitatea de R&D, compania oferă oportunităţi de dezvoltare adresate inginerilor auto, cu profil educaţional tehnic. Candidaţii interesaţi trebuie să aibă experienţă în concepţie şi dezvoltare proiecte (domeniul mecanică, elctrică/electronică, caroserie vehicul şi echipamente design). În plus, aceştia trebuie să fie utilizatori de aplicaţii informatice specifice industriei auto (CATIA, MATLAB, SIMULIK).

    Renault Servicii România îşi consolidează echipele în activităţile de supply chain, post-vânzare şi studii de piaţă. Sunt căutaţi candidaţi cu experienţă în aceste domenii, care să fie în egală măsură şi buni utilizatori ai aplicaţiilor informatice, să aibă cunoştinţe de gestionare şi dezvoltare baze de date. Pentru activitatea de fabricaţie vehicule (platforma industrială de la Mioveni) compania caută specialişti cu profil tehnic, experienţă în automatizare şi audit performanţă industrială. În oferta Grupului există şi posturi în echipele departamentelor calitate, financiar şi achiziţii. Pentru acestea, sunt necesare preponderent studii tehnice şi economice, experienţă în calitate şi audit furnizori, dar şi competenţe de analiză costuri şi performanţă economică.

    În plus de cerinţele specifice domeniului, candidaţii trebuie să cunoască limbile engleză sau franceză. Cele 200 de posturi cu care Grupul Renault România vine la Angajatori de top sunt disponibile în Bucureşti,Titu şi Mioveni. 

    Pe de altă parte, stagiarii, studenţi şi masteranzi, pot descoperi principalele activităţi ale Grupului Renault România în cadrul programului de internship anual oferit de unul dintre angajatorii de referinţă din România. În ultimii 14 ani, 1.800 de studenţi şi masteranzi de la universităţi din România au avut şansa de a se familiariza cu domeniul auto, de a descoperi compania. 33% dintre aceştia au fost angajaţi în urma stagiilor. Întreaga ofertă a Grupului Renault România este disponibilă în stand, dar şi pe pagina de Linkedin şi site-ul companiei.

    În 2011, Oana Maria Balaş era studentă în anul III la facultatea de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. A descoperit într-un articol de promovare a instituţiei de învăţământ referiri la activitatea Renault în România şi la posibilitatea de a face practică.  A aplicat pentru una dintre temele programului de internship, disponibile la acea vreme. În urma stagiului, Grupul i-a făcut o propunere de angajare. Astăzi, Ana Maria se numără printre inginerii Renault Technologie Roumanie care contribuie la succesul produselor şi performanţa companiei. 

    „Industria auto m-a fascinat de mică, dar decizia de a urma o facultate cu profil tehnic a venit în momentul în care căutam o soluţie de rezervă pentru admiterea la Facultatea de Marketing. Am intrat şi la ASE şi la Politehnica, urmând cursurile în paralel, la zi. Timp de trei luni am făcut practică în cadrul departamentului Circuit de carburant. Am avut şansa de a prezenta tema de stagiu în diverse instanţe de decizie şi aşa am putut să mă remarc. În urma feedback-ului pozitiv din 2011, am participat la încă un stagiu,  în anul 2012, de data aceasta,  la Circuitul de răcire. Astfel, am avut o continuitate care s-a transpus ulterior într-o integrare definitiva în echipă, fiind angajată pe postul de Responsabil circuit carburant. După un an de activitate am devenit Lider tehnic local, post ce presupune asigurarea expertizei tehnice pentru proiecte aflate atât în dezvoltare, cât şi în serie. Pe parcursul proiectelor am trecut prin etape diverse, cât şi provocări care au implicat decizii concrete, creativitate, spontaneitate, rigurozitate şi organizare”, îşi aminteşte Oana Maria Balaş.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 martie 2017

    COVER STORY:  Aeroportul decolează

    Cum a ajuns aeroportul Henri Coandă să susţină activităţi cu venituri însumate de peste 1 miliard de euro pe an?


     


    SPECIAL: Unde se învaţă la şcoală arta vânătorii de avere

     


    RETAIL: Noua eră a shoppingului

     


    STRATEGIE: Valizele şi milioanele de euro
     

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • După 12 ani în armată, a plecat în Franţa, a lucrat pentru Decathlon, Bricostore, iar acum conduce Immochan România: “Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult”

    El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.

    A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.

    Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.

  • După 12 ani în armată, a plecat în Franţa, a lucrat pentru Decathlon, Bricostore, iar acum conduce Immochan România: “Unele lucruri s-au întâmplat fără să le planific prea mult”

    El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.

    A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.

    Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.

    Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.