BusinessMagazin

Tag: capital

  • Cine sunt adevaratii miliardari romani

    Ion Tiriac este cel mai bogat roman, cu o avere estimata la 1,8
    – 2 miliarde de euro, conform ultimei editii a “TOP 300
    Capital”.

    Daca anul trecut, George Becali se afla pe primul loc in top,
    acum a iesit dintre primii zece bogati ai Romaniei, ajungand pe
    locul 11, cu o avere estimata la 650-700 milioane euro.

    Top 3 este completat de Dinu Patriciu si Camelia si Corina
    Voiculescu, cu averi estimate la 1,5 – 1,6 miliarde de euro.

    Conform topului, numarul miliardarilor in euro din Romania a
    scazut de la opt la sase, cei care au inregistrat averi sub un
    miliard fiind Gigi Becali, a carui avere, bazata in special pe
    terenuri din jurul Bucureştiului, a fost evaluata, la preturi de
    criza, la 650-700 de milioane de euro, si fratii Paunescu, a caror
    avere provenea in mare parte tot din active imobiliare, acestea
    scazand sub pragul de un miliard de euro: 900-950 de milioane de
    euro, fata de 1,3-1,4 miliarde de euro in editia precedenta.
    (click
    aici     pentru clasamentul Capital al celor mai bogati 25 de
    romani)


    Averile insumate ale afaceristilor inclusi in clasament se
    situeaza in jurul valorii de 36 de miliarde de euro, echivalentul a
    27% din PIB-ul Romaniei. Doar 15 dintre “veteranii” Top 300 au
    inregistrat scaderi ale averilor, in timp ce 79 si-au sporit
    averea, iar cei mai multi au ramas la nivelul anului 2007. O alta
    noutate a clasamentului ar fi cea a urcarii judetului Cluj pe locul
    al doilea in clasament, surclasand judetul Constanta. Plafonul de
    intrare in clasament a crescut considerabil, de la 14 milioane de
    euro in editia anterioara, la 20-24 in acest an. Motivul este acela
    ca cei 47 nou-intrati s-au clasat in pozitiile superioare ale
    topului.

    In urma cu zece zile a fost publicat si topul Forbes Romania 500
    de miliardari unde Dinu Patriciu figura pe prima pozitie, cu o
    avere estimata la 2,2 miliarde de euro. Pe urmatoarele pozitii erau
    plasati Ioan Neculae si Ion Tiriac cu averi estimate la 1,2
    miliarde euro, respectiv 850-900 milioane euro.

    Locul al patrulea in topul Forbes este ocupat de Gabriel
    Popoviciu, cu o avere estimata la 600-650 milioane euro, urmat de
    fratii Emil si Marius Cristescu, cu 600 milioane euro.

    Cine credeti ca este sunt cei mai bogati roman?

  • Raiffeisen primeste 25 mil. euro de la BERD pentru consolidarea capitalului

    Finantarea face parte dintr-un pachet de 150 mil. euro pe care
    Raiffeisen International – actionarul majoritar al Raiffeisen Bank
    Romania – l-a negociat cu BERD. Vor mai primi bani filialele din
    Ucraina (100 mil. euro) si Rusia.
    Cititi mai mult pe
    www.zf.ro

  • Investitorii de pe piata de capital nu cred ca economia isi va reveni devreme

    In timp ce Fondul Monetar International dadea asigurari saptamana trecuta ca revenirea economiei va fi mai putrnica decat asteptarile, investitorii au impins randamentele titlurilor de stat la cel mai redus nivel din ultimele patru luni, potrivit indicelui Merrill Lynch Global Sovereign Market Plus.

    Indicatorul, care urmareste evolutia preturilor unor bonduri in valoare totala de 15.400 de miliarde de dolari, a urcat cu 0,73 puncte procentuale luna aceasta, cel mai mare avans, dupa cresterea de 1,02 puncte procentuale din martie, scrie Ziarul Financiar.

     

  • Capitalul RCS&RDS ar putea creste cu 207,8 mil. lei

    Operatiunea va fi insotita de emiterea a 2,078 miliarde de actiuni nominative ordinare, cu o valoare nominala de 0,1 lei/titlu.

    Subscrierea actiunilor se va face in termen de o luna de la publicarea hotararii actionarilor RCS&RDS privind majorarea capitalului social in Monitorul Oficial.

    RCS&RDS este una din cele mai indatorate societati locale, strategia de dezvoltarea a operatiunilor in ultimii ani, atat la nivel national, cat si in alte cinci state din regiune, dar si in Spania, bazandu-se pe imprumuturi si o politica de preturi scazute.

    RCS&RDS avea datorii totale de 1,665 miliarde de lei la finele anului 2007, potrivit datelor transmise de companie Ministerului Finantelor.

  • Obligatiuni Flamingo de 7 mil. euro, pentru dezvoltare

    Compania este, de asemenea, in discutii avansate si cu bancile partenere pentru a extinde liniile actuale de finantare a capitalului de lucru, se arata intr-un comunicat.

    Atragerea de capital suplimentar se va realiza in doua etape. Astfel, in prima faza, actionarii deja existenti pot cumpara obligatiuni proportional cu detinerea actuala, iar, ulterior, in a doua etapa, obligatiunile nesubscrise vor fi subiect al unei oferte adresate unor investitori noi, printr-un plasament privat.

    Totodata, actionarii au respins solicitarea unui investitor semnificativ al companiei, QVT Fund, de dizolvare a companiei.
     

  • Life with no bonuses

    ”Every year I learn only one word in Romanian. When I got bonuses, I learnt two,” says with a smile Rand Sherif, the man who has been running the biggest business on the distribution market, Interbrands, for almost ten years now. The company, which was tenth in the ranking of the biggest private companies put together by BUSINESS Magazin in mid last year, is the only business in this field that exceeded one billion-euro sales, far ahead of the second leading distributor on the market, Top Brands Distribution, a 230 millioneuro business.

    The Interbrands boss will surely not learn more than one word in Romanian in 2009, given that his company did not manage to break even last year, after having posted 0.7 million euros in losses in 2007. After all, regardless of the size of the company and of the volume of sales, most distributors posted losses in 2008, as well, after having seen their profits decrease in 2007 below 2006 levels. Rand Sherif, however, is cautiously optimistic, as he likes to say, and points out that 2008 was a good year for Interbrands, though, in which the company grew by 23% in RON (Interbrands posted 12% higher sales last year than in 2007, reaching 1.17 billion euros, but also saw its operating income halve, to around four million euros).

    Although he says he anticipated the effects of the crisis, Rand Sherif admits that their extent was greater than he had expected. ”I anticipated an increase in the cost of capital but not the extent it has eventually reached. I also anticipated the depreciation of the RON, but not this low.” At the end of last year, prompted by the changes on the market, Sherif attempted to remodel the strategy, focusing on reducing the financial risk and costs. Interbrands has loans both in RON and in euros, ”a form of hedging that has both advantages and disadvantages,” Sherif says. Interbrand’s boss is now considering an increase in the loans in RON, even though their costs are higher. He says that this way the company will not feel a too powerful impact of the depreciation. The loans would not go towards investments, however, because Rand Sherif feels this is bad time for such a thing.

  • Romania nu stie sa atraga investitiile de private equity si venture capital

    "Rezultatele studiului demonstreaza ca multe tari care in mod traditional sunt considerate ca au impozite ridicate, asigura de fapt un mediu care incurajeaza investitiile de tip venture capital si private equity. Spre deosebire de acestea, unele noi state membre UE, precum Romania, cu rate reduse ale impozitului pe profit si pe venitul personal, nu stau la fel de bine”, a declarat, Valentin Tic, partener pentru taxe la KPMG Romania.

    Sondajul, realizat in ultimul trimestru al anului 2008, a avut scopul de a stabili cat de favorabil este sistemul fiscal si juridic pentru fondurile de investitii de capital de risc (venture capital) si capital privat (private equity), si de a promova cel mai eficient cadrul fiscal si juridic pentru aceste tipuri de investitii pe o piata europeana integrata. 

    Romania a fost inclusa in studiul EVCA pentru a doua oara, obtinand un scor de 2,27 puncte (3 fiind nota cea mai slaba), dar a urcat in clasamentul statelor europene si nu se mai plaseaza pe ultimul loc.

    “Este esential ca autoritatile sa demonstreze ca Romania este pregatita sa faca fata provocarilor ridicate de criza financiara, precum si sa recupereze o parte din intarzierile din perioada tranzitiei, promovand politici si strategii clare, coerente si durabile, si asigurand continuitatea si transparenta in abordarea fata de investitorii in private equity”, considera Daniela Nemoianu Istocescu, partner in cadrul KPMG Romania.

    Raportul arata ca in Romania au existat unele imbunatatiri usoare, dar statul continua sa fie afectat de reglementarile negative pentru fondurile de pensii, de un mediu fiscal dificil si de faptul ca legislatia nu face nicio referire la capitalul privat si de risc.

    Referitor la regimul pensiilor private, Romania a obtinut un punctaj de 2,5 puncte, in contextul in care legislatia nu permite administratorilor de pensii sa investeasca in fondurile de capital privat si de risc locale sau europene.

    Romania a obtinut un punct pe segmentul companiilor de asigurari, dar trei puncte pentru structurile de fond si stimulentele fiscale. “Structurile de fond au fost excluse din analiza in acest studiu, intrucat nici politicienii, nici cei care aplica nu utilizeaza structura existenta, care se pare ca nu este potrivita pentru investitiile de capital privat si de risc. Romania nu furnizeaza niciun stimulent sau o reducere a taxelor pentru a incuraja investitiile de capital privat sau de risc”, se mai precizeaza in raportul KPMG.

    Un plus il reprezinta rata de impozitare a profitului companiilor de 16%, care se situeaza sub media europeana de 24%. In plus, mai exista o taxa special pentru microintreprinderi, care au posibilitatea de a alege sa plateasca 2,5% din cifra de afaceri. Totusi, rata de impozitare pentru microintreprinderi se va majora in 2009 la 3% din cifra de afaceri.

    In clasament, Franta s-a clasat pe locul intai, cu 1,23 de puncte, fiind urmata de Irlanda (1,32 puncte) si Belgia (1,33 puncte).

     

  • Romania nu stie sa atraga investitiile de private equity si venture capital

    "Rezultatele studiului demonstreaza ca multe tari care in mod traditional sunt considerate ca au impozite ridicate, asigura de fapt un mediu care incurajeaza investitiile de tip venture capital si private equity. Spre deosebire de acestea, unele noi state membre UE, precum Romania, cu rate reduse ale impozitului pe profit si pe venitul personal, nu stau la fel de bine”, a declarat, Valentin Tic, partener pentru taxe la KPMG Romania.

    Sondajul, realizat in ultimul trimestru al anului 2008, a avut scopul de a stabili cat de favorabil este sistemul fiscal si juridic pentru fondurile de investitii de capital de risc (venture capital) si capital privat (private equity), si de a promova cel mai eficient cadrul fiscal si juridic pentru aceste tipuri de investitii pe o piata europeana integrata. 

    Romania a fost inclusa in studiul EVCA pentru a doua oara, obtinand un scor de 2,27 puncte (3 fiind nota cea mai slaba), dar a urcat in clasamentul statelor europene si nu se mai plaseaza pe ultimul loc.

    “Este esential ca autoritatile sa demonstreze ca Romania este pregatita sa faca fata provocarilor ridicate de criza financiara, precum si sa recupereze o parte din intarzierile din perioada tranzitiei, promovand politici si strategii clare, coerente si durabile, si asigurand continuitatea si transparenta in abordarea fata de investitorii in private equity”, considera Daniela Nemoianu Istocescu, partner in cadrul KPMG Romania.

    Raportul arata ca in Romania au existat unele imbunatatiri usoare, dar statul continua sa fie afectat de reglementarile negative pentru fondurile de pensii, de un mediu fiscal dificil si de faptul ca legislatia nu face nicio referire la capitalul privat si de risc.

    Referitor la regimul pensiilor private, Romania a obtinut un punctaj de 2,5 puncte, in contextul in care legislatia nu permite administratorilor de pensii sa investeasca in fondurile de capital privat si de risc locale sau europene.

    Romania a obtinut un punct pe segmentul companiilor de asigurari, dar trei puncte pentru structurile de fond si stimulentele fiscale. “Structurile de fond au fost excluse din analiza in acest studiu, intrucat nici politicienii, nici cei care aplica nu utilizeaza structura existenta, care se pare ca nu este potrivita pentru investitiile de capital privat si de risc. Romania nu furnizeaza niciun stimulent sau o reducere a taxelor pentru a incuraja investitiile de capital privat sau de risc”, se mai precizeaza in raportul KPMG.

    Un plus il reprezinta rata de impozitare a profitului companiilor de 16%, care se situeaza sub media europeana de 24%. In plus, mai exista o taxa special pentru microintreprinderi, care au posibilitatea de a alege sa plateasca 2,5% din cifra de afaceri. Totusi, rata de impozitare pentru microintreprinderi se va majora in 2009 la 3% din cifra de afaceri.

    In clasament, Franta s-a clasat pe locul intai, cu 1,23 de puncte, fiind urmata de Irlanda (1,32 puncte) si Belgia (1,33 puncte).

     

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.