Tag: analiza

  • Cele mai performante companii de la Bursa de Valori

    Companiile româneşti sunt preocupate mai mult să-şi crească vânzările şi să-şi dezvolte afacerea, aproape cu orice cost, fără ca impactul deciziilor lor asupra nivelului de profitabilitate să fie printre priorităţile strategiei lor, consideră Adrian Comăneci, senior project manager al companiei de consultanţă în management Contrast Management Consulting (CMC).

    Concluzia lui se întemeiază pe un studiu, pe care l-a coordonat, despre relaţia dintre indicatorii ce privesc dezvoltarea afacerii şi cei ce privesc rentabilitatea în cazul celor mai importante companii listate la Bursa de Valori, după cifra de afaceri şi lichiditate. Studiul ia în calcul perioada 2006-2010, perioadă când vânzările agregate ale companiilor au rămas constant peste nivelul celor din 2006, inclusiv în plină perioadă de criză (2008-2009), dar în schimb profitabilitatea a scăzut accelerat începând din 2006, cu un minim în 2009. Mai exact, pentru 46 din 49 de companii analizate, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor a fost pozitiv, dar numai 19 companii au reuşit să obţină o rentabilitate reală pozitivă a capitalului, adică să acopere prin profitul contabil şi costul capitalurilor utilizate.

    Faţă de studiile similare din anii trecuţi, care analizau performanţa companiilor în ultimii trei ani, cel de acum ia în calcul patru ani cum nu se poate mai diferiţi: o primă fază favorabilă pentru dezvoltare şi creştere (2006-2008) şi a doua de reducere a cererii şi îngreunarea accesului la finanţare (2008-2010). “Tocmai acesta e contextul cel mai potrivit în care pot fi identificate acele companii cu capacitatea de a obţine performanţă şi de a crea în mod sustenabil valoare pentru acţionari, chiar şi în condiţii macroeconomice adverse”, afirmă Adrian Comăneci.

    Pentru perioada 2007-2009, cele mai mari punctaje, rezultate din indicatorii luaţi în considerare (rentabilitatea capitalului după deducerea costurilor de finanţare, rentabilitatea capitalului propriu, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor, respectiv randamentul acţiunilor pe parcursul anului) le-au obţinut Rompetrol Well Services, Electromagnetica şi Condmag. Pentru perioada 2006-2010, Electromagnetica şi Rompetrol rămân în top, dar sunt devansate de Ropharma Braşov, controlată de omul de afaceri Mihai Miron, şi de Prospecţiuni Bucureşti, controlată de Ovidiu Tender. În 2010, clasamentul este condus de producătorul de îngrăşăminte Azomureş, urmat de Ropharma şi Electroargeş.

    Anul trecut, pentru prima oară de la începutul crizei economice, majoritatea companiilor incluse în studiul CMC au consemnat o îmbunătăţire la nivelul principalilor indicatori financiari: vânzările agregate au crescut cu 11,8% faţă de 2009, în timp ce profitul agregat (EBIT) a crescut cu 180%, în primul an de creştere de după 2006. “Odată cu acomodarea la noile condiţii ale pieţei (putere de consum redusă, acces îngreunat la surse de finanţare), companiile de top au trecut la aplicarea unor strategii coerente de reducere a costurilor şi de reluare a creşterii, care au condus la aceste rezultate pozitive”, explică Adrian Comăneci.

    Primele trei companii care au creat valoare acţionarilor în 2010 au avut însă strategii de management total diferite. Liderul clasamentului, Azomureş, cu o urcare de 31 de poziţii faţă de 2009, a obţinut o creştere de 62% a cifrei de afaceri faţă de anul precedent şi o rentabilitate ridicată a capitalului (31%). O parte dintre factorii care au putut contribui la aceste performanţe au fost: creşterea producţiei cu aproape 36%, dezvoltarea unei politici de preţ flexibile, precum şi adaptarea politicii de preţ la cererea mondială pe anumite segmente, cum este cel al îngrăşămintelor pe bază de azot.

    Ropharma, ocupanta locului secund în Contrast TOP 50, a mizat pe schimbarea mixului de vânzări, pentru a obţine o creştere de 22% a cifrei de afacei faţă de 2009. Cu o cifră de afaceri netă de aproape 352 de milioane de lei, Ropharma s-a situat cu 1,3% faţă de nivelul creşterii pieţei farmaceutice de retail. Creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din retail. Producătorul de electrocasnice Electroargeş a reuşit aproape să îşi tripleze profitul (cu o creştere de 2,8 ori) în doar un an, ca efect al creşterii exporturilor cu 43% şi al unui proces intern de restructurare.

    “Pentru a menţine aceste rezultate şi în viitor, este extrem de important ca managementul companiilor să păstreze această strategie echilibrată impusă de criză şi să nu mai cadă în mirajul creşterii şi diversificării afacerilor indiferent de costuri şi de tendinţa reală a pieţei”, recomandă Comăneci.

    La nivel sectorial, evoluţia cea mai solidă a avut-o segmentul farmaceutic, cu un indicator combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor de 8,5% şi o rentabilitate reală a capitalului de 0,2%. În 2010, sectorul farmaceutic a înregistrat o creştere de 19,56% în euro, ajungând la o valoare totală de 2,286 miliarde de euro. Medicamentele fără prescripţie (OTC-urile) au înregistrat în euro vânzări în creştere cu 7,26%, până la 325 de milioane de euro, în timp ce medicamentele pe bază de reţetă au beneficiat de o creştere de 24,91%. Aceste rezultate au făcut ca sectorul farmaceutic să urce în 2010 de pe primul loc al clasamentului, faţă de locul secund ocupat în 2009.

    Cele de mai sus trebuie interpretate, evident, ca o lecţie utilă despre felul cum o strategie de management cu viziune se corelează cu performanţa bursieră şi nu ca un predictor automat al evoluţiilor viitoare ale companiilor ori ca o recomandare de investiţie. În privinţa recomandărilor de investiţii pentru piaţa de acţiuni, în condiţiile situaţiei imprevizibile din economia globală, concluziile formulate de analişti s-au schimbat pe parcursul anului, odată cu percepţiile faţă de risc ale investitorilor cu forţă financiară; de pildă, Citigroup consideră în ultimele analize Turcia unul dintre câştigătorii perioadei de turbulenţă financiară care goneşte investitorii de pe pieţele dezvoltate, dar aceasta după o perioadă extrem de proastă pentru bursa din Turcia, care a căzut cu peste 31% de la începutul anului, calculat în euro, ieftinind puternic acţiunile (pentru comparaţie, bursa de la Bucureşti a scăzut cu 8,9%, cea de la Budapesta cu aproape 13%, iar cea din Polonia cu aproape 16%).

    În general însă, pieţele de acţiuni din Europa Centrală şi de Est rămân preferate atât de cei care compară zilnic datele pieţelor emergente (analiştii Erste, în raportul de strategie globală pe trimestrul al treilea, recomandau de pildă suprapondere pe acţiunile din Europa emergentă, subpondere pentru cele din America Latină şi o poziţie neutră faţă de cele din Asia), cât şi de cei ce caută oportunităţi deopotrivă în pieţele emergente şi în cele de frontieră, cum ar fi Mark Mobius de la Templeton Emerging Markets Group, care zilele trecute paria ferm pe pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia.

  • Financial Times: Ţările din Europa Centrală şi de Est au puţine posibilităţi de a susţine economia. Situaţia României este fragilă

    Nervozitatea privind Grecia, şocul demisiei germanului Jurgen Stark din consiliul executiv al Băncii Centrale Europene şi temerile privind perspectivele economice şi finanţarea au afectat puternic, vineri, bursele din Europa Centrală şi de Est, potrivit blogului FT. Îngrijorarea tot mai mare privind încetinirea economiei în Europa de Vest, cea mai mare piaţă de export a statelor din regiune, a amplificat efectul. Cu excepţia Poloniei, ţările UE din Europa Centrală şi de Est sunt prea mici pentru a avea un consum intern semnificativ şi depind de cererea din Vest. În acest context, posibilităţile pentru măsuri fiscale locale de sprijinire a economiei sunt foarte limitate, notează publicaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză Reuters: Încercările de reformă ale Greciei par sortite eşecului

    Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters. Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă. Populaţia, sătulă de austeritate, vrea o schimbare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bani din nori

    Despre promisiunile şi entuziasmele create de Cloud Computing am vorbit cu câteva săptămâni în urmă, într-un articol în care aminteam despre flexibilitatea resurselor IT, despre barierele investiţionale reduse şi despre costurile IT previzibile şi controlabile. Menţionam atunci şi iniţiativele Cloud cele mai de succes azi, în special ofertele de “retail” IT (Google Music, Netflix, DropBox, iCloud) şi cele de inchiriere a resurselor hardware şi software (Amazon Elastic Cloud, Microsoft Azure, Google AppEngine).

    Făceam o paralelă între externalizarea serviciilor IT şi sfârşitul istoriei, cel puţin în ceea ce priveşte evoluţia software. Mă gândeam atunci la Nicholas Carr (fost editor executiv al Harvard Business Review) şi la viziunea sa despre o reţea de servicii IT atât de prezentă încât s-ar asemăna prin banalitate şi ubicuitate cu reţeaua electrică ce ne alimentează locuinţele. Ori cu reţeaua telefonică fixă, ori cu televiziunea.

    Această viziune se încadrează în curentul de gândire mai larg şi destul de comun (devenit popular odată cu începutul erei industriale, probabil) conform căruia, datorită tehnologiei, viitorul înseamnă nemijlocit progres şi precizie, iar trecutul obscurantism şi aproximaţie. O inovaţie, o tehnologie apare, se dezvoltă, transformă societatea, ne face viaţa mai bună şi apoi moare (iată exemplul telefoniei fixe) pentru a lăsa locul alteia mai bune care îşi va începe, la rândul ei, ciclul de viaţă în slujba confortului şi evoluţiei. Este, să recunoaştem, un mod optimist si tonic de a concepe viitorul, o viziune luminoasă, dar se aplică ea oare şi la IT?

    Modul de a consuma servicii IT reprezentat de Cloud Computing afectează deocamdată semnificativ utilizatorii individuali ori organizaţiile mici. în mod natural, se crează entuziasm şi promisiunile sunt mai uşor crezute acolo unde riscurile sunt mai scăzute. Stocarea fişierelor personale în Cloud (cu encriptare),
    vizionarea filmelor ori ascultarea muzicii din Cloud sunt noi servicii la care apelăm cu toţii cu uşurinţă, de ce n-am face-o? O mică firmă ce închiriază din Cloud un server virtual, o suită Office sau un serviciu de poştă electronică îşi ia de pe umeri o grijă. şi este astfel mai mult decât mulţumită ca, în loc de a aloca resurse interne pentru servicii care nu au nimic de-a face cu activitatea sa de bază, să plătească chirii lunare unui furnizor extern.

  • Hewlett-Packard negociază o preluare de 10 mld. dolari şi vrea să separe divizia de PC-uri

    Anunţul companiei americane ar putea avea loc în cursul zilei de joi, au spus sursele, citate de Bloomberg. Directorul general al HP, Leo Apotheker, a declarat anterior că vrea să extindă operaţiunile companiei în domeniul aplicaţiilor informatice şi serviciilor, pentru a oferi clienţilor servicii de cloud-computing. HP are obiectivul să reducă dependenţa de PC-uri, care aduc marje mai reduse de profit, în condiţiile în care clienţii se orientează către tablete, precum cele fabricate de Apple. Autonomy, al doilea mare producător britanic de software, furnizează aplicaţii folosite la căutarea în baze de date.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Falimentele in lant continua. De ce nu se vede revenirea economica?

    Relansarea economica fragila. Aceasta este explicatia pe care
    economistii o gasesc pentru numarul surprinzator de mare de
    falimente inregistrat in primele sase luni ale anului. Semnalele
    mixte pe care le-am receptat in ultima perioada, pe fondul
    instabilitatii eco-no-mice internationale, nu au fost nici ele de
    ajutor. Cele aproape 11.000 de companii intrate in faliment
    confirma ca inca nu putem rasufla usurati si ca mai sunt necesare
    de eforturi pentru revenire. Cu toate acestea, este putin probabil
    ca 2011 sa fie un an cu mai multe falimente decat 2010, iar aceasta
    poate fi in sine o nota de optimism pe care o primeste fenomenul.
    “Economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si, in aceste
    conditii, tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si o
    stabilizare a numarului de insolvente. Confirmarea decisiva a
    trendului economic va aparea insa in 2012, cand este posibila o
    crestere economica de 3-4%, datorata atat cresterii consumului, cat
    si majorarii cheltuielilor guvernamentale, in contextul unui an
    electoral”, este de parere Anca Catrina, risk manager al Coface
    Romania, companie care a realizat recent un studiu despre evolutia
    falimentelor in primul semestru al acestui an.

    Cele mai afectate domenii au fost comertul si constructiile,
    acestea concentrand cea mai mare parte a numarului de insolvente
    din primele sase luni ale anului, respectiv 54,68%.

    Realizatorii studiului sustin ca prin limitarea factorilor care
    au sustinut cererea de consum, precum accesibilitatea surselor de
    finantare, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
    cresterea castigurilor salariale si inasprirea concurentei prin
    extinderea retelei de acoperire a hipermarketurilor, companiile din
    aceste sectoare au intampinat dificultati majore in acoperirea
    datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a determinat
    populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar mai dornica
    de economisire. De cealalta parte, deschiderea unei astfel de
    afaceri nu este foarte costisitoare si barierele intampinate la
    intrarea in piata sunt scazute, motiv pentru care a crescut numarul
    de companii mici si mijlocii care deruleaza afaceri in domeniu.

    De altfel, din cele aproape 640.000 de firme active la sfarsitul
    lunii iunie, 48.986 au fost infiintate anul acesta. Mai precis, la
    fiecare 1.000 de companii active au fost inregistrate 111 noi
    inmatriculari. De asemenea, raportat la acelasi reper, de 1.000 de
    companii active, numarul insolventelor inregistrate in prima
    jumatate a anului a fost de 16,79.

    Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
    primul semestru al anului 2011 se mentine pentru jucatorii din
    industria extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si
    furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze.
    Caracteristica esentiala a acestor sectoare de activitate, dupa cum
    arata studiul, este reprezentata de accesul restrictiv in ceea ce
    priveste investitiile si de numarul limitat al jucatorilor
    economici, ceea ce implicit inseamna si o concurenta mai
    scazuta.

    Judecand din punct de vedere geografic, am putea spune ca
    Bucurestiul a fost locul cel mai lovit de falimente, fiind pe
    primul loc in topul judetelor, cu 1.106 companii intrate in
    insolventa. Totusi, insusirea primului loc din clasament este
    fireasca de vreme ce aici sunt si cele mai multe sedii sociale din
    tara. Alaturi de Capitala, alte judete care au un numar mare de
    firme active sunt Cluj, Constanta si Galati. Impreuna, cele patru
    acopera 35% din totalul companiilor care la sfarsitul lunii iunie
    erau declarate active.

  • Cat costa viata in Bucuresti?

    In principiu, viata in Capitala costa atat cat castigi. Uneori
    mai mult, iar in cazurile cele mai fericite, ceva mai putin, dar,
    in esenta, fiecare om incerca sa-si modeleze volumul si valoarea
    cheltuielilor in functie de venitul sau lunar. Daca ar fi sa
    intocmim o lista cu argumente pro si contra locuirii in Bucuresti,
    ar arata destul de echilibrat. Pe de o parte stau toate avantajele
    pe care le aduce capitala unei tari: cele mai multe locuri de
    munca, cele mai mari salarii, cele mai mari sanse de a fi observat
    si de a observa, in acelasi timp, indeaproape, tot ce se intampla
    in economia romaneasca si in societate, in general.

    .

    Pe de alta parte, tot in capitala sunt si cele mai mari chirii,
    apartamentele sunt mai scumpe decat in alte orase, iar la piata
    platim mai mult pentru legume si fructe. Si prestatorii de servicii
    isi stabilesc intotdeauna tarife mai mari decat in restul tarii.
    Competitia este, de asemenea, mai mare, la fel si tentatiile de tot
    felul, iar toate acestea creeaza, in general, o presiune
    suplimentara pe cel care decide sa se mute din provincie in
    Bucuresti. Faptul ca in fiecare an mii de tineri din toata tara
    decid sa vina la facultate si sa ramana, in cele din urma,
    definitiv aici arata ca avantajele cantaresc mai greu decat
    dezavantajele vietii din Capitala.

    Perspectiva unui salariu mai mare decat oriunde altundeva in
    tara este principalul criteriu care ii determina sa faca aceasta
    alegere. Un studiu recent, realizat de A.T. Kearney, confirma ca
    angajatii din Bucuresti au cele mai mari salarii, cu o medie neta
    de 2.091 de lei pe luna. Comparativ, in Cluj si Timisoara, alte
    doua orase cu activitate economica importanta, angajatorii ofera
    salarii cu circa 30% mai mici. La fel stau lucrurile si in cazul
    iesenilor, iar la Zalau si Calarasi diferentele sunt chiar mai mari
    de atat, salariile din aceste orase fiind la jumatate fata de
    nivelul din Bucuresti.

    Este adevarat ca nici costul vietii nu este la fel de ridicat ca
    in Capitala. Diferentele insa nu sunt la fel de mari. Spre exemplu,
    daca salariile in Iasi sunt cu aproape 30% mai mici decat in
    Bucuresti, costul vietii este doar cu 2,8% mai scazut. Un exemplu
    si mai graitor este Calarasi, orasul cu cea mai mare diferenta de
    salarii fata de Bucuresti – 47,6%. In ciuda acestei diferente,
    costul vietii este cu doar 9% mai mic decat in Capitala. Faptul ca
    locuitorii acestor orase reusesc sa se descurce in aceste conditii
    poate avea mai multe explicatii. Una ar fi ca in provincie mult mai
    putini sunt cei care platesc chirie sau care au rate la banca
    pentru credite ipotecare, deci, din start, sunt excluse doua
    categorii importante de cheltuieli. In plus, optiunile de petrecere
    a timpului liber sunt mai restranse si, in consecinta, si
    cheltuielile alocate in acest scop. Ace-lasi studiu realizat de
    A.T. Kearney identifica structura cosului de consum al romanilor.
    Astfel, cei mai multi bani ii dau pe alimente si pe utilitati,
    aceste doua categorii acoperind mai bine de jumatate din bugetul
    lunar al unui roman. Mancarea si bauturile non-alcoolice reprezinta
    34,9% din cheltuielile lor lunare, iar utilitatile 17,2%. Restul
    banilor se duce pe alcool si tigari, imbracaminte, transport,
    comunicatii, petrecerea timpului liber, amenajarea casei, sanatate
    sau diverse alte bunuri si servicii.

    Cifrele sunt insa mult mai graitoare atunci cand sunt exprimate
    in valoare absoluta. Am incercat, asadar, sa vedem, dincolo de
    marje si procente, cat costa efectiv viata in Bucuresti. Am luat in
    calcul exemplele a trei persoane de varste si cu venituri diferite,
    iar rezultatele arata ca viata in Bucuresti ii costa in fiecare
    luna intre 1.390 de lei si 3.530 de lei, cheltuielile fiind
    organizate in functie de salariul pe care il are fiecare.

  • Contagiunea financiara de pe urma crizei grecesti “nu este in prezent perceptibila” in Europa Centrala si de Est – Raiffeisen Capital Management

    In timp ce Grecia – si odata cu ea stabilitatea euro – se afla
    intr-un fel de lupta de supravietuire, cea mai mare parte a tarilor
    din Europa Centrala si de Est, in special Polonia si Cehia, au o
    baza economica solida. “Romania si Ucraina au reusit si ele sa-si
    amelioreze datele fundamentale in decursul ultimilor doi ani,
    astfel incat acum situatia statelor din Europa Centrala si de Est
    este in general mult mai buna decat media statelor UE, desi
    creditele in valuta continua sa reprezinte un punct slab”, afirma
    Ronald Schneider.

    Contagiunea financiara “nu se poate intampla decat atunci cand
    tranzactiile bancare ajung la un punct mort, ceea ce in prezent
    este departe sa se intample”, considera Schneider. In ce priveste
    relatiile comerciale, “pentru majoritatea tarilor – cu exceptia
    Bulgariei, care mentine relatii economice mai stranse cu tarile
    vecine, inclusiv Grecia – Germania este de departe partenerul
    comercial cel mai important. Criza din Grecia are, prin urmare, in
    ceea ce priveste relatiile de comert exterior o influenta usor de
    gestionat”.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Tarile din Europa de Est nu au probleme de genul celor ale Greciei,
    tara care a pierdut contactul cu piata de capital din cauza
    datoriilor, iar restrictiile bugetare si-au facut simtit efectul
    negativ asupra cresterii economice. “Avand in vedere costul scazut
    al fortei de munca, aceste tari sunt inca folosite de catre
    intreprinderile occidentale drept unitati de productie, ceea ce
    permite un aflux de capital in cadrul acestor tari”, continua
    analistul. “Cu toate acestea, daca afluxurile de capital sunt prea
    mari, aceste tari dispun de posibilitatea de a raspunde facand apel
    la propriile monede prin aprecierea monedelor nationale”. Presiunea
    de apreciere a monedelor genereaza, totusi, pe termen scurt
    probleme pentru competitivitatea si cresterea economica a acestor
    tari.

    Influenta crizei grecesti s-ar putea face simtita insa in regiune
    daca ar fi afectata cresterea economica in tarile cele mai
    puternice ale UE. In acest caz, dependenta puternica a Estului de
    schimburile comerciale cu Germania ar afecta exporturile tarilor
    din regiune si, odata cu ele, parametrii macroeconomici ai
    acestora. In acelasi timp, reprezentantul Raiffeisen Capital
    Management atrage atentia ca “Romania si Bulgaria ar putea
    reprezenta exceptii, deoarece aceste tari se confrunta cu alti
    factori de influenta, avand in vedere proximitatea lor geografica
    fata de Grecia (de exemplu, doua mari banci grecesti fiind prezente
    si active in aceste doua tari)”.

    Atata timp cat nucleul crizei nu se va extinde mai departe in zona
    euro – aducand, de exemplu, Spania in situatia de a face apel la
    Fondul de Stabilitate al zonei euro – si atata timp cat problemele
    ridicate de Grecia vor putea fi tratate intr-o maniera rationala si
    controlata, criza actuala va ramane insa fara consecinte durabile
    si dureroase pentru tarile din Europa Centrala si de Est, conchide
    Ronald Schneider.

  • Cresterea economica se va incetini anul acesta in zona euro – Raiffeisen

    Pe de o parte, motorul zonei euro, format din tari precum
    Germania si Austria, a recuperat deja pierderile din 2009. “Pentru
    2011, ne asteptam la o rata de crestere de 3,3% pentru Austria si
    de 3,6% pentru Germania”, spune Peter Brezinschek, analistul sef al
    Raiffeisen Bank International AG. “Pe de alta parte, Portugalia si
    Grecia raman in recesiune, scaderea de peste 3% a economiei Greciei
    fiind cea mai mare din intreaga zona euro”.

    In mai, nivelul inflatiei anuale in zona euro era de 2,7%,
    semnificativ peste prognoza de 2% a Bancii Centrale Europene. Cu
    toate acestea, Brezinschek considera ca inflatia nu a atins inca
    punctul de maxim si ar putea urca pana la 3% in iulie. “Dar aceasta
    crestere prognozata nu este cauzata de vreo crestere generala a
    preturilor pentru toate bunurile si serviciile; mai degraba, ea
    reflecta cresterea preturilor energiei si alimentelor. Ne asteptam
    ca ratele inflatiei sa isi revina in a doua jumatate a
    anului.”

    Din moment ce inflatia nu va atinge punctul de maxim decat in
    lunile de vara, Brezinschek se asteapta ca rata dobanzii Bancii
    Centrale Europene sa ajunga in iulie la 1,5%. Tinta pentru aceasta
    prima faza a majorarilor pare sa fie 2%.

    Cu o injectie de fonduri UE/FMI si o noua orientare a Greciei catre
    aspectele structurale si de crestere, situatia ar trebui sa se
    detensioneze temporar, incepand din a doua jumatate a anului.
    “Totusi, aceasta presupune ca guvernul grec va adopta noi masuri de
    reforma si va aplica programul de privatizare. Posibilitatea insa
    ca ajutorul UE/FMI sa nu isi atinga scopul din cauza unei lipse a
    vointei de a face reforma in Grecia, precum si faptul ca tara nu
    isi va mai putea indeplini obligatiile de plata nu sunt un risc
    neglijabil”, apreciaza Brezinschek.

    Helge Rechberger, specialist in pietele de actiuni, se asteapta ca
    evolutia evenimentelor din urmatoarele cateva saptamani sa depinda
    de masura in care guvernul grec reuseste sa depaseasca obstacolele.
    Analistul considera ca depasirea votului de incredere in
    Parlamentul grec este doar unul dintre pasii care trebuie facuti si
    nu ar trebui privita cu optimism exagerat. “Desi consideram
    pozitive atat tendinta profiturilor companiilor cat si evaluarile,
    ramanem precauti in ceea ce priveste evolutia pietelor de actiuni
    in zona euro in urmatoarele cateva luni”, spune Rechberger.

    Rechberger se asteapta ca trecerea Greciei peste perioada de criza
    si rezultatele trimestrului al doilea sa incurajeze investitiile in
    actiuni si obligatiuni emise de companii, intrucat perspectivele
    pentru profit raman peste medie, iar evaluarile sunt favorabile. El
    se asteapta ca performanta mai slaba a pietelor emergente sa se
    apropie de sfarsit in cursul trimestrului al treilea, principalele
    domenii in revenire urmand sa fie IT, energia, materiile prime,
    industria si finantele.

    Evolutia economica pe ansamblul zonei euro ar trebui sa fie mai
    omogena in 2012, reflectand rezolvarea crizei datoriei suverane.
    Totusi, aplicarea masurilor necesare acestei evolutii ar putea
    genera turbulente pe parcursul anului. “Subiectul datoriilor ar
    putea sa fie din nou de interes pentru investitorii de pe pietele
    financiare, indeosebi in primavara lui 2012, atunci cand vor fi
    publicate datele referitoare la deficit si datorie, precum si noile
    planuri de buget”, considera Brezinschek.

    In ce priveste SUA, Brezinschek se asteapta sa existe o amanare
    pana in 2012 a cresterii ratei dobanzii, din cauza ingrijorarii Fed
    referitoare la cresterea economica slaba. “Cresterea masiva a
    preturilor combustibilului intre martie si mai a sugrumat, in
    trimestrul al doilea, consumul privat din Statele Unite”, observa
    analistul. Cu toate acestea, pornind de la situatia mai buna de pe
    piata muncii, analistii RBI prezic o intoarcere la rate mai inalte
    de crestere economica in Statele Unite in cea de-a doua jumatate a
    anului, ajungandu-se la o rata de crestere de 2,7% in 2011.

  • Recesiunea copiata la imprimanta

    Lucreaza de aproape 30 de ani in companie si le-a vazut pe toate
    de cand a intrat in afacerea cu scannere, proiectoare si
    imprimante. Hiromi Taba este astazi presedintele si directorul de
    operatiuni al Epson Europe, centrul european al Seiko Epson
    Corporation din Japonia. Era 1983 cand ajungea in departamentul de
    cercetari si planificare de marketing, ulterior avansand in
    ierarhie in mai multe functii de conducere. Criza economica si
    dezastrul de la Fukushima au fost probleme mai putin obisnuite
    pentru managerul japonez. Brusc, clientii cu afaceri mari au decis
    sa nu mai investeasca in aparatura noua si, dorindu-si cat mai
    multi bani lichizi, au incetat comenzile. Cata vreme mai bine de
    jumatate dintre clientii Epson sunt companii, efectele nu au
    intarziat sa apara. Este, deci, un motiv de expunere in plus pentru
    ca sectorul afacerilor a fost primul lovit de vicisitudinile
    recesiunii. Scaderea a fost insa de putin peste 10%, iar in 2011
    s-a oprit.

    S-a schimbat insa comportamentul clientilor. “Iremediabil”,
    spune Taba: “Decat sa aiba stocuri pentru trei saptamani, acum
    acestea se intind pe cel mult o saptamana, iar noi credem ca, desi
    va urma iesirea din criza, ei nu vor reveni la vechile obiceiuri”.
    Interesant e ca atat clientii obisnuiti, dar si companiile au
    inteles ce inseamna reducerea costurilor. Iar cresterea din
    ultimele luni se bazeaza tocmai pe noile lansari de produse mai
    eficiente. Practic, cele menite sa sprijine clientul in taierea
    cheltuielilor, care chiar sa se simta in buzunar prin cheltuieli
    mai mici cu 20-40%, nu au avut probleme la vanzare.

    Cea mai mare parte a pietelor mature, SUA, Japonia si Europa de
    Vest au fost puternic afectate de recesiune. Daca ne referim la
    dimensiunea afacerilor, Romania nu este o piata mare pentru zona
    europeana, dar la nivel de regiune potentialul de crestere este
    “urias”. In cealalta tabara, China si statele Asiei de Sud-Est au
    crescut in ciuda valului de cadere economica globala, in timp
    ce Orientul Mijlociu si Africa au rezistat cu bine crizei.

    In parte, in statele unde vanzarile Epson au ramas constante sau
    au crescut, spune Taba, nu exista lanturi internationale de banci,
    iar impactul global nu e atat de mare: “Cererea puternica din China
    este un alt motiv pentru care statele invecinate au reusit sa
    exporte mai mult si sa-si atraga beneficii enorme de pe seama
    acestei tendinte”.

    Tarile vecine Chinei au fost salvarea si in perioada de dupa
    cutremurul devastator urmat de valul tsunami din primavara. Epson
    detine chiar la Fukushima, zona puternic afectata de dezastrul
    nuclear care a urmat valului tsunami din martie 2011, o fabrica de
    quartz pentru dispozitive electronice, segment unde compania are
    peste 30% cota de piata la nivel global. Au fost raportate
    distrugeri in acea zona in ce priveste aria de fabricare, dar si in
    celelalte trei fabrici din arhipelag – “mult mai afectate”.

    Imprimantele au insa mii de subcomponente in constructie, iar
    aici solutiile s-au gasit cu dificultate: “Ne-a luat ceva timp si
    inca nu suntem complet refacuti dupa Fukushima, dar produsele ies
    la aceleasi standarde de calitate, iar vestea mai buna a fost aceea
    ca avem mari fabrici in Malaiezia, Thailanda, Singapore si China,
    care au putut sa faca fata cererii”. Ce a fost mai greu a trecut,
    iar optimismul este acum cel in care se increde seful Epson Europe.
    In viziunea sa, semnele redresarii pietei au aparut si vor continua
    sa apara si in 2011 si 2012, desi sunt si incertitudini in tarile
    din sudul Europei. Per total, piata insa va creste, iar cartile
    norocoase pentru Europa vor fi Germania, tarile scandinave si
    Europa de Est.