BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Noua mândrie a Germaniei, cu care speră că vor rezolva cele mai arzătoare probleme ale lumii, cum ar fi cancerul, încălzirea globală sau zborul către stele

    În războiul global pentru tehnologia viitorului şi suveranitate, Germania se mândreşte cu cel mai puternic supercomputer din Europa, unul cuantic, făcut de o companie…americană.

    Germania s-a lăudat recent cu cea mai puternică maşină de calcul din Europa, un uriaş computer cuantic bazat pe o tehnologie care după ce va deveni matură promite să ajute umanitatea să-şi rezolve cele mai arzătoare probleme sau să-şi îndeplinească cele mai îndrăzneţe dorinţe, cum ar fi tratamente pentru cancer, încălzirea globală şi zborul către stele. Computerul ar trebui să fie un semnal că Germania şi Europa după ea ţin pasul în cursa tehnologică globală. Însă la realizarea dispozitivului cuantic un rol vital l-a avut o corporaţie americană.

    Toate superputerile lumii se întrec în a dezvolta şi perfecţiona tehnologia computerele cuantice, aparate cu putere şi viteză de calcul imense în comparaţie cu cele mai puternice supercomputere clasice ale prezentului. Explicat simplificat, computere cuantice manipulează particule subatomice pentru a face milioane de calcule în microsecunde. Acest lucru este posibil pentru că, spre deosebire de calculatoarele tradiţionale, la care unitatea informaţională, bitul, reprezintă ori 1, ori 0, închis sau deschis, la cumputerele cuantice unitatea computatională, qubitul (bitul cuantic), poate fi 1, poate fi 0 sau şi 1 şi 0 în acelaşi timp. Închis şi deschis în acelaşi timp.

    Spre exemplu, un computer de 1 qubit poate realiza patru combinaţii diferite: 0 şi 1, 1 şi 0, 0 şi 0, 1 şi 1, toate în acelaşi timp. Acest concept, numit superpoziţie, permite crearea de spaţii de calcul mari, în care sarcinile pot fi procesate în paralel cu viteze mult mai mari decât la computerele clasice. Astfel, în teorie, ceea ce unui computer normal i-ar lua 10.000 de ani pentru a calcula, un computer cuantic poate face în 200 de secunde.

    Pe scurt şi mai plastic spus, computerele cuantice sunt „supermaşini care în curând vor găsi rezolvare problemei încălzirii globale şi tratament pentru cancer încercând toate răspunsurile posibile în diferite universuri paralele”, după cum scrie pentru Quanta Magazine comentatorul de specialitate Scott Aaronson.

    Întâietatea în acest domeniu ar aduce nu doar faimă şi bani, ci şi o poziţie mult mai bună într-un război al supremaţiei tehnologice care devine din ce în ce mai dur. O tehnologie de care toată lumea are nevoie poate deschide nenumărate uşi pentru cel care o controlează, îi oferă acestuia diferite leviere pe pieţele şi în politicile internaţionale. Apoi, penuria de semiconductori apărută în economia postpandemică arată cât de nocivă poate fi dependenţa de doar câţiva producători. Computerele cuantice vor deveni vitale pentru oricine vrea dezvoltare şi progres.

    În Germania, la prezentarea celui mai puternic computer cuantic din Europa, cancelarul Angela Merkel a spus că „în ceea ce priveşte cercetarea în domeniul tehnologiilor cuantice, Germania este printre cele mai bune din lume şi intenţionează să rămână printre cele mai bune din lume”. Ceremonia a avut o vibraţie specială pentru ea, deoarece actualul politician are pregătire de chimist cuantic, aminteşte Politico. „Suntem în mijlocul unei competiţii foarte intense, iar Germania are intenţia de a ajunge să aibă un cuvânt important de spus.”

    Europa, Statele Unite şi China sunt prinse într-o cursă pentru a construi şi exploata cele mai puternice computere. Tehnologia cuantică, care doar de curând a început să-şi arate utilitatea practică, promite să efectueze calcule imposibile până acum la viteze record. Germania speră că tehnologia calculului cuantic va stimula inovaţia în întreaga industrie – de la transport şi mediu la sănătate.

    Computerele cuantice abia de-acum încep să poată face ceea ce computerele tradiţionale nu pot, dar încă nu în măsura la care pot aduce valoare adăugată, notează Deutsche Welle.

    •

    În China, în martie, la un târg de tehnologie destinat printre altele şi educării copiilor, a fost prezentat prototipul unui computer cuantic numit «Jiuzhang».

    •

    Ziarul nipon Nikkei scrie că în prezent China pare să acapareze cea mai mare parte a pieţei globale de comunicaţii cuantice, estimată la 2 miliarde de dolari.

    Liderii politici speră că tehnologia va aduce un avantaj economic atunci când va fi aplicată în economie. Maşinile care se conduc singure, de exemplu, ar putea învăţa să conducă mai în siguranţă şi mai rapid. Tehnologia promite, de asemenea, că va putea sparge criptarea sofisticată, ceea ce înseamnă acces la informaţiile altora, dar şi riscuri pentru securitate şi suveranitate.

    Beneficiile cercetării cuantice revin ţărilor care pot găzdui şi utiliza astfel de dispozitive. Computerul Germaniei, pus în funcţiune într-o locaţie din apropiere de Stuttgart, este construit de compania americană de tehnologie IBM, fiind din categoria IBM Quantum System One, şi va fi administrat de Fraunhofer-Gesellschaft, cea mai importantă organizaţie europeană de cercetare aplicată. Cercetătorii şi companiile vor putea să-şi dezvolte şi să-şi testeze acolo algoritmii cuantici şi să acumuleze experienţă în utilizarea computerului.

    Interesul lui Merkel pentru tehnologie subliniază miza Germaniei şi a altor ţări europene care încearcă să-şi construiască un sector de tehnologie local şi să se dezlipească de furnizorii străini. Deşi participarea IBM la programul european subliniază că nici măcar Germania nu a ajuns unde şi-ar dori. Pentru că există puţine companii cuantice europene de vârf, IBM furnizează atât computerul în sine, cât şi cloudul la care este conectat.

    Anul trecut, Berlinul a anunţat o investiţie de 2 miliarde de euro în cercetare cuantică pe parcursul a cinci ani şi poate, de asemenea, să utilizeze fondul de 1 miliard de euro al Comisiei Europene pentru tehnologiile cuantice. Totuşi, Merkel a recunoscut că Europa este în urmă şi că trebuie să recupereze. „Calculul cuantic poate juca un rol cheie în efortul nostru de a dobândi suveranitate tehnologică şi digitală”, a spus cancelarul. „Desigur, nu suntem singurii care ne dăm seama că aceasta este calea. Statele Unite şi China au investit sume enorme.”

    SUA şi China deţin în prezent cele mai multe brevete asupra computerelor şi tehnologiei cuantice. Guvernul chinez cheltuie cel puţin 2,5 miliarde de dolari pe an pentru cercetarea cuantică. În 2018, Washington a alocat 1,2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantică, ca parte a Actului cu privire la Iniţiativa Cuantică Naţională. Guvernul federal a completat finanţarea cu alte iniţiative, inclusiv cu 237 milioane dolari din bugetul 2021.

    Ambele ţări se pot baza, de asemenea, pe giganţii lor tehnologici, cum sunt Alibaba, IBM şi Microsoft.

    Anul trecut, Berlinul a anunţat o investiţie de 2 miliarde de euro în cercetare cuantică pe parcursul a cinci ani şi poate, de asemenea, să utilizeze fondul de 1 miliard de euro al Comisiei Europene pentru tehnologiile cuantice. Totuşi, Merkel a recunoscut că Europa este în urmă şi că trebuie să recupereze.

    •

    Computerele cuantice sunt „supermaşini care în curând vor găsi rezolvare problemei încălzirii globale şi tratament pentru cancer încercând toate răspunsurile posibile în diferite universuri paralele”, după cum scrie pentru Quanta Magazine comentatorul de specialitate Scott Aaronson.

    •

    Quantum Technology and Application Consortium (QUTAC) reprezintă un grup de 10 mari companii locale – BASF, BMW, Boehringer Ingelheim, Bosch, Infineon, Merck, Munich Re, SAP, Siemens şi Volkswagen. Mulţi dintre membrii QUTAC au deja specialişti cuantici în personalul lor, iar aceste echipe devin din ce în ce mai importante.

    Pe fondul unor dezbateri tensionate în Europa cu privire la cine controlează datele industriale, institutul de cercetare Fraunhofer-Gesellschaft va stoca şi prelucra datele produse de computerele centrelor de date IBM din Germania.

    „Comenzile vor fi trimise către computerul cuantic şi pot fi procesate în continuare pe computerele tradiţionale pentru confidenţialitatea şi suveranitatea datelor, iar computerul cuantic va fi operat în conformitate cu legislaţia germană”, a declarat Reimund Neugebauer, preşedintele Fraunhofer-Gesellschaft.

    El a mai spus că institutul a încheiat deja parteneriate cu companii şi universităţi care vor folosi computerul, dar nu le-a numit.

    Ministrul german pentru cercetare, Anja Karliczek, a intervenit şi ea declarând că „vrem, de asemenea, să dezvoltăm hardware-ul pentru calculul cuantic aici, în Germania, şi aş dori să subliniez că suveranitatea nu înseamnă că trebuie să ne izolăm.”

    Computerele cuantice abia de-acum încep să poată face ceea ce computerele tradiţionale nu pot, dar încă nu în măsura la care pot aduce valoare adăugată, notează Deutsche Welle. Spre exemplu, până acum oamenii de ştiinţă nu puteau decât să elaboreze probleme pe care computerele tradiţionale nu le pot rezolva, dar cu care cele cuantice nu au dificultăţi. Cu toate acestea, tehnologia computerelor cuantice a acaparat deja interesul companiilor germane. Quantum Technology and Application Consortium (QUTAC) reprezintă un grup de 10 mari companii locale – BASF, BMW, Boehringer Ingelheim, Bosch, Infineon, Merck, Munich Re, SAP, Siemens şi Volkswagen. Mulţi dintre membrii QUTAC au deja specialişti cuantici în personalul lor, iar aceste echipe devin din ce în ce mai importante. O postare pe LinkedIn despre QUTAC de la unul din şefii de la
    Volk­s­wagen are chiar legătură cu angajarea unui specialist cuantic care să ajute producătorul auto să identifice potenţiale aplicaţii pentru tehnologia cuantică „cu scopul final de a obţine un avantaj operaţional pentru Volkswagen”.

    Există multe idei despre cum ar putea ajuta calculul cuantic industria. Un videoclip de la BMW sugerează că computerele cuantice ar putea ajuta roboţii industriali să găsească cel mai eficient mod de a aplica material de etanşeizare la îmbinările de la o maşină, economisind timp, bani şi materiale. Alte aplicaţii pentru computerele cuantice includ identificarea celor mai eficiente şi mai puţin costisitoare rute pentru transportul de mărfuri şi materiale, îmbunătăţirea învăţării de către inteligenţa artificială, ajutând computerele să înţeleagă mai bine vorbirea naturală sau sporindu-le capacitatea de a „vedea” şi identifica obiectele care apar pe camerele lor. Deocamdată, Germania pare să-şi dezvolte un ecosistem cuantic cuprinzător.

    Acest lucru se întâmplă şi în alte părţi. În China, în martie, la un târg de tehnologie destinat printre altele şi educării copiilor, a fost prezentat prototipul unui computer cuantic numit «Jiuzhang». Ziarul nipon Nikkei scrie că în prezent China pare să acapareze cea mai mare parte a pieţei globale de comunicaţii cuantice, estimată la 2 miliarde de dolari. În Japonia, 11 companii, printre care Toshiba şi Hitachi, vor forma în această vară un consiliu cu scopul de a dezvolta resursele tehnice şi umane necesare ţării să concureze în cursa globală a computerelor cuantice. Peste 50 de companii sunt aşteptate să se alăture iniţiativei. IBM şi-a prezentat primul computer cuantic operabil în afara unui laborator în 2019.
     

  • Optimizare 4.0. „Graba nu este o soluţie pentru companiile de producţie, în ciuda urgenţei reprezentate de adopţia tehnologiei”

    Industria producătoare are de recuperat un decalaj istoric în ce priveşte utilizarea tehnologiei şi transformarea digitală însă graba nu este o soluţie pentru companiile de producţie, în ciuda urgenţei reprezentate de adopţia tehnologiei. După două decenii petrecute în acest mediu, aceasta este concluzia de la care a plecat echipa unui start-up local în dezvoltarea unei soluţii, nu doar a unui soft, prin care să ajute fabricile să prindă din urmă alte segmente din business la acest capitol. Pe scurt reţeta sună aşa: stabilizezi procesele, le îmbunătăţeşti şi abia apoi le optimizezi.

    Santinela este o platformă industry 4.0 care este creată pentru şi orientată către oamenii din producţie. Practic, ce facem noi este ca împreună cu clienţii noştri să dezvoltăm inteligenţă în timp real pentru producţie şi să le dăm suport în a rezolva problemele. Ce aş dori să punctez despre aplicaţia noastră: noi venim cu foarte multă experienţă de producţie în spate şi nu vindem soft, noi dorim să ne creăm parteneriate corecte cu clienţii noştri, şi să le optimizăm procesele din fabrici. Prin procese optimizate ei obţin rezultate mai bune şi o productivitate excelentă. În al doilea rând, soluţia noastră IT nu este o soluţie simplă, este un hibrid între un manufacturing execution system – adică trasabilitatea a tot ceea ce se întâmplă cu producţia, un sistem de mentenanţă preventivă şi alte sisteme de management în fabrică“, a explicat Sorin Petcu, fondator şi CEO al Santinela, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch. Lui i-a venit ideea dezvoltării Santinela în 2017 în urma experienţei proprii de 18 ani în consultanţă în lean manufacturing în cadrul unor firme precum Nestlé, Danone, Cargill etc. „Din această experienţă mi-am dat seama că tot ceea ce înseamnă optimizare de procese în fabrici duce la optimizarea productivităţii. Cum orice proces dintr-o fabrică poate fi optimizat, am spus în felul următor – există 2 etape: îl stabilizezi şi îl îmbunătăţeşti împreună cu echipele pentru că echipele sunt un factor cheie în lean manufacturing, iar a doua etapă este aceea de accelerare a optimizării procesului. Iar accelerarea aceasta se poate face în mod masiv cu ajutorul noilor tehnologii industry 4.0. Deci, de aici a venit ideea aplicaţiei, iar apoi ne-am uitat la durerile cele mai mari ale celor care lucrează în industria de manufacturing şi am luat lucrurile în mod prioritizat.”

    Dezvoltarea suitei de aplicaţii Santinela a pornit în 2018 cu primul modul – Santinela OE, start-up-ul investind foarte mult în prospectarea pieţei. „A fost o investiţie masivă în muncă şi în cheltuieli de prospectare a pieţei. Nu pot da o sumă exactă, dar resursele materiale s-au situat în jurul a 30.000-40.000 euro, dar munca şi ideile introduse în aplicaţie constituie adevărata investiţie în start-up-ul nostru”, a subliniat Sorin Petcu. În prezent, aplicaţia Santinela cuprinde 5 module.  „Primul modul monitorizează liniile de producţie din punct de vedere al randamentului, al opririlor, al vitezei de lucru, al producţiei. Soluţia include şi un modul de ticketing, care este şi inima aplicaţiei şi care este destinat să concentreze şi să ajute lumea să lucreze în echipă”, a explicat fondatorul şi CEO-ul Santinela, adăugând că obiectivul este ca peste 80% dintre oamenii dintr-o fabrică să lucreze cu acest sistem pentru a rezolva problemele în timp real. „Al treilea modul este unul de mentenanţă preventivă şi acesta integrat cu modulul de ticketing pe care îl avem şi care gestionează tot ce înseamnă acţiuni de prevenţie şi reliability pentru echipamente. Al patrulea modul este unul de «standard work», noi considerând că procesele viabile şi standardizate aduc rezultate corecte, am creat acest model în vedere dezvoltării unor checklisturi prin care să se monitorizeze, să se poată îmbunătăţi aceste procese standardizate. Toată această trasabilitate şi monitorizare este foarte utilă şi pentru audituri de tip ISO. În acest moment finalizăm al cincilea modul care este destinat trasabilităţii materiilor prime şi pierderilor acestora şi mai avem şi alte module pe care dorim să le dezvoltăm.”

    Practic, start-up-ul local dezvoltă o suită de soluţii software pentru companiile de producţie şi are deja pe lista sa de clienţi subsidiara locală a gigantului Danone. „În momentul actual avem 3 clienţi dintre care cel mai mare şi cel cu care ne mândrim cel mai mult este Danone România. Este compania care ne-a acordat încredere din primul moment şi care acum utilizează aplicaţia pentru a monitoriza toate liniile de producţie din fabrică. Mai avem un client în Germania şi unul în Anglia“, a menţionat fondatorul şi CEO-ul Santinela.

    În ceea ce priveşte evoluţia businessului de anul acesta, start-up-ul vrea să ajungă la venituri de câteva sute de mii de euro la finalul lui 2021. „Ţinta de venituri pentru acest an este în jur de 200.000 de euro, în funcţie de talia clienţilor pe care îi vom avea şi de cum vom reuşi să accelerăm procesul de marketing şi de vânzări. Avem în portofoliu clienţi pe care dorim să-i abordăm sau cu care suntem în discuţii avansate aşa că suntem foarte încrezători în viitor“, a precizat el.

    În prezent, start-up-ul discută cu potenţiali parteneri din Germania şi Marea Britanie şi are în vedere ulterior intrarea pe pieţele din Franţa, Spania şi Polonia. „Dacă vorbim de planul cincinal, ne dorim o prezenţă pe trei continente, 15 ţări, ne dorim o echipă sudată, competentă şi care să asculte de nevoile clienţilor. Ne dorim clienţi care să aibă avantaje multe de pe urma aplicaţiei noastre şi un rezultat excelent al investiţiei în ea, scopul fiind să existe şi o monetizare – să avem acţionari şi angajaţi mulţumiţi”, a conchis Sorin Petcu.

     

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Ana Maria Georgescu, cofondator şi director de marketing şi vânzări în cadrul Smart Fintech

    Ce face? Dezvoltă soluţii inovatoare de open banking, prima lansată fiind SmartPay – serviciu de plată

    „SmartPay este un serviciu de plată inovativ, un serviciu de tip cont la cont, adică de la IBAN la IBAN, construit peste open banking. Este un accelerator pentru platformele de e-commerce sau pentru aplicaţii informatice care au business case-uri în zona plăţilor. Soluţia noastră vine cu avantaje semnificative, care sunt de două tipuri: sunt avantaje business şi avantaje tehnice. Aceste avantaje pornesc de la comisioane mai prietenoase faţă de plăţile tradiţionale cu cardul până la moduri de utilizare foarte interesante în zona aplicaţiilor informatice, unde adăugarea unui modul de plată direct în aplicaţie poate să facă difrenţa şi să aducă un avantaj semnificativ respectivei aplicaţii.“

     

    2. Invitat: Sorin Petcu, fondator şi CEO al Santinela

    Ce face? Dezvoltă o suită de soluţii software pentru companiile producţie

    „Ţinta de venituri pentru acest an este în jur de 200.000 de euro, în funcţie de talia clienţilor pe care îi vom avea şi de cum vom reuşi să accelerăm procesul de marketing şi de vânzări. Avem în portofoliu clienţi pe care dorim să-i abordăm sau cu care suntem în discuţii avansate aşa că suntem foarte încrezători în viitor. În momentul actual avem 3 clienţi dintre care cel mai mare şi cel cu care ne mândrim cel mai mult este Danone România. Este compania care ne-a acordat încredere din primul moment şi care acum utilizează aplicaţia pentru a monitoriza toate liniile de producţie din fabrică. Mai avem un client în Germania şi unul în Anglia.”

    Investor Watch

    Invitat: Alin Stanciu, partener Catalyst România II

    Ultimele pregătiri: Fondul de investiţii Catalyst România II, susţinut de 3TS Capital, a ajuns în prezent la o capitalizare de 40 milioane euro după ce în aprilie a reuşit să încheie a doua strângere de fonduri, ţinta fiind de a ajunge în final la 50 milioane euro. Fondul se află deja în proces de due diligence cu două companii, obiectivul fiind ca anul acesta să investească în total în 4-5 companii în medie câte
    1,5 milioane euro per business.

    „Primul closing a avut loc în noiembrie anul trecut. Obiectivul pentru primul closing era să acumulăm capital de aprox. 20 mil. euro ca să putem porni fondul. Din fericire, am reuşit să facem primul closing la o valoare mai mare – aprox. 30 mil. euro. Între timp ne îndreptăm cu paşi repezi spre valoarea finală, maximală, pe care o poate atinge fondul nostru şi anume 50 mil. euro. Ca atare, în aprilie am reuşit să facem al doilea closing, moment în care fondul a ajuns la o capitalizare de 40 milioane euro, deci practic am adăugat aproximativ 12 milioane euro peste closingul din luna noiembrie.”

    Sfatul expertului. Cât de importantă este zona de user experience pentru un start-up tech?

    Invitat: Andrei Mihai, fondator al UXProject – companie locală ce oferă consultanţă în domeniul user experience.

    „Provocarea vine din faptul că noi ne cam îndrăgostim de propriile noastre idei şi ni se par cele mai bune, cele mai fezabile şi optime. În realitate însă se pierde foarte mult timp sau se merge de cele mai multe ori în direcţii care nu sunt cele mai potrivite sau cele mai bune, şi atunci ce pot recomanda unui antreprenor, unei persoane aflate la început de drum şi care are şi resurse foarte puţine la dispoziţie, este implicarea – să ia feedback constant de la utilizatori. Practic, să construiască un mod de lucru în care, la intervale foarte scurte de timp, să aibă conversaţii cu posibilii clienţi dacă nu există deja un produs, cu utilizatorii ţintă, şi să vadă dacă direcţia şi zona în care se duce proiectul este cea potrivită.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • De ce a decis o firmă cu origini în Frankfurt să se extindă în Iaşi, chiar în pandemie

    De când a apărut pe piaţa locală, în urmă cu trei ani, furnizorul de servicii şi soluţii software Counsel Group Frankfurt (CGF) România a avut o creştere constantă, atât la nivelul liniilor de business, cât şi al clienţilor şi numărului de agenţi, 2021 fiind marcat de dezvoltarea şi consolidarea biroului de la Iaşi, unde investiţiile ajung la 700.000 de euro.

    GF România s-a concentrat cu precădere anul acesta asupra vânzărilor datorită oportunităţilor de business pe care le-a generat pandemia de coronavirus, iar obiectivele din 2021 implică transformări şi asupra businessului de aici: creşterea calităţii serviciilor pentru clienţii existenţi, triplarea cifrei de afaceri pentru una din liniile de business, de la 800.000 de euro, la 2,5 mil. euro, transformarea din livrare în metodologia SCRUM (Scaled Agile Framework) pentru cel mai mare proiect al societăţii şi, nu în ultimul rând, extinderea biroului de la Iaşi la 100 de angajaţi. „La nivel internaţional, ne propunem să demarăm primele proiecte în Emiratele Arabe Unite. Localizată în Abu Dhabi, verticala de business pentru CGF UAE este zona de healthcare, care ne dorim să fie o nouă verticală alături de cele de manufacturing, energy and gas utilitites şi de servicii, pe care le livrăm deja în Europa. Începând din luna iulie, perioada de carantină obligatorie pentru Abu Dhabi va fi anulată, astfel că vom intensifica vizitele de lucru necesare clienţilor din regiune”, spune Alexandru Sgâncă ,business unit manager şi country manager CGF România.

    Ţinând cont că industria a IT a fost printre cele mai puţin afectate de criza sanitară, firma a avut în 2020 o creştere anuală de 28% şi o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro, pierzând doar două din opt servicii cu principalul client, fapt compensat prin câştigarea anterioară a unei perioade contractuale de cinci ani. Totuşi, compania nu a scăpat de primul an al pandemiei fără provocări, cum ar fi schimbarea de paradigmă de la munca din birou şi desfăşurarea activităţii aproape exclusiv de acasă. Însă productivitatea nu a scăzut, ci – din contră – CGF România a înregistrat o creştere a calităţii serviciilor livrate, iar timpul angajaţilor s-a optimizat vizibil.

    Astfel, societatea a devenit conştientă că modul de lucru nu va semăna cu sistemul de dinainte de pandemie, iar viitorul aparţine modelului hibrid de muncă, aplicat extrem de uşor în industria IT. „Ca orice situaţie nouă, această pandemie a venit şi cu oportunităţi, nu numai cu minusuri. Un astfel de efect pozitiv este digitalizarea care a atras după sine dezvoltarea acestor servicii şi o cerere mai mare a forţei specializate de muncă. Pentru companiile de IT, acest lucru înseamnă, pe de-o parte, noi oportunităţi de dezvoltare, iar pe de alta, un efort în plus de a-şi păstra angajaţii performanţi. Un alt efect al pandemiei asupra sectorului de business este că din în ce mai multe companii listate public îşi vor consolida finanţele prin îngheţarea angajărilor interne.”

    Fenomenul reprezintă o oportunitate pe termen mediu pentru firmele de servicii care sunt pregătite să colaboreze cu astfel de clienţi, semnalând o noutate faţă de anii anteriori. De asemenea, există o serie de companii indiene care au început să prezinte concurenţă locală în Europa Centrală prin faptul că angajează local şi nu fac doar offshoringul poziţiilor. Cu siguranţă, targetul multor companii din perioada următoare va consta în zona de digitalizare şi automatizare a serviciilor pe care le oferă atât angajaţilor interni, cât şi clienţilor.

    În consecinţă, vom fi martorii unei creşteri pentru specialişti IT în zona de servicii cloud, însă mişcarea va reduce numărul de poziţii din aria de suport şi mentenanţă, sectoare acoperite deja de CGF. „Counsel Group Frankfurt este partener Microsoft Gold, Qore Technologies Platinum, Dell Boomi Advanced, dar şi Scaled Agile Framework Silver (din luna mai a acestui an). Pentru cel din urmă menţionat, suntem prima organizaţie din România care se poate mândri cu acest lucru. În organizaţie avem 29 de colegi certificaţi SAFe, ceea ce reprezintă un avantaj competitiv. Oricând putem acompania organizaţiile să facă transformarea la SAFe, prin traininguri şi coaching pentru fiecare rol SAFe, prin consultanţă şi suport de implementare, ajutând clientul să-şi atingă obiectivele de business prin aplicarea principiilor SAFe”, a declarat Alexandru Sgâncă.

    Termenul SAFe a fost introdus în 2011 de către Dean Leffingwell, antreprenor şi autor în domeniul software, definit printr-o flexibilitate necesară echipelor şi organizaţiilor cu peste 250 de angajaţi. De altfel, principiile SAFe ajută la dezvoltarea eficientă a soluţiilor software şi păstrează procesul centralizat de luare a deciziilor. Alexandru Sgâncă mai precizează că CGF şi-a construit întotdeauna baza de clienţi prin liderii tehnici pe care îi are în zonele de activitate, iar reputaţia organizaţiei se datorează în primul rând încrederii, aspect tratat doar faţă în faţă la nivel B2B. Decomandată, CGF nu are clienţi companii în România, însă grupul are în plan extinderea zonei de activitate şi în ţara noastră, în ciuda faptului că numărul firmelor care îndeplinesc criteriul de întreprindere mare este în continuare destul de limitat. Cea mai mică societate cu care CGF a încheiat afaceri a raportat venituri de 246 de milioane de dolari în 2019.

    „Companiile româneşti, cel puţin în industria IT, s-au adaptat rapid la noile condiţii şi la noul mod de lucru la distanţă. Tehnologiile de videoconferinţă au jucat un rol deosebit de important în această perioadă, adoptarea acestor soluţii a crescut foarte mult, iar companiile au înţeles că se poate comunica eficient şi virtual, activităţile se pot desfăşura în parametri optimi şi în lucrul remote.” Un alt aspect de pe urma căruia au avut de câştigat angajaţii şi angajatorii este conştientizarea bunăstării şi echilibrului dintre muncă şi viaţa personală. Acum, o problemă constă în adaptarea la noile cerinţe ale pieţei şi la atragerea specialiştilor în proiecte de digitalizare care au devenit priorităţi în perioada pandemică.

    În ultima vreme, Alexandru Sgâncă a observat o cerere tot mai mare a firmelor pentru data engineering şi data analytics, având în vedere că datele stau la baza unei dezvoltări solide şi informate în cadrul oricărei organizaţii. Treaba specialiştilor în IT este să interpreteze în acest sens datele şi să le folosească în aşa fel încât să genereze valoare de business. „CGF România operează prin cinci unităţi de business: Application Operations Center, Application Management Services,  Enterprise Application Integration, Project & Service Delivery Management şi Technology Services.

    Unitatea de Application Operation Center este responsabilă de asigurarea unui mediu de producţie stabil şi performant, rezolvând prompt incidentele sau cerinţele clienţilor în timpul şi calitatea aşteptate, prin desfăşurarea activităţilor în program 24/7. Mentenanţa, partea de support pe nivel secundar, cât şi optimizarea proceselor intră în aria de activitate a unităţii de Application Management Services”, spune managerul.

    Enterprise Application Integration se ocupă de conexiunea şi comunicarea aplicaţiilor din mediile IT ale clientului, asigurând transferul datelor într-un mod consistent, rapid şi care întruneşte toate cerinţele de securitate. Între timp, Project & Service Delivery Management are ca obiectiv principal comunicarea şi strânsă legătură cu clienţii, iar prin Technology Servicies se înţelege consultanţa în vederea implementării în mediul antreprenorial a unui număr semnificativ de tehnologii. În octombrie 2020, firma a lansat un nou program, CGF Academy, prin intermediul căruia oferă şansa clienţilor de a-şi dezvolta aptitudinile soft şi de ordin tehnic cu ajutorul trainingurilor susţinute de membri seniori ai organizaţiei, sistemul putând fi lansat pe piaţa IT sub forma unei noi linii de business datorită succesului de care s-a bucurat. Totodată, printre provocările cu care se confruntă CGF România se găseşte recrutarea specialiştilor IT, proces alimentat de creşterea exponenţială a proiectelor digitale.

    „Un alt aspect pe care îl resimţim este lipsa interacţiunii fizice, atât în cadrul companiei, cât şi în afara ei, prin diferite evenimente la care participam în trecut: conferinţe, târguri, expoziţii, unde era un prilej foarte bun de socializare”, continuă Alexandru Sgâncă. Pentru început, societatea ar beneficia din plin dacă angajaţii s-ar întâlni la birou două zile pe săptămână, modelul hibrid de muncă fiind cel câştigător în viziunea CGF.

    „Nu putem face totul online. Ne lipseşte interacţiunea, ne lipsesc discuţiile informale din pauzele de cafea şi, cu siguranţă, ne lipsesc glumele din birou.”

    Cariera din IT a lui Alexandru Sgâncă a început în 2008 la Metro Systems România, unde a lucrat până în 2020, pornind la drum ca administrator de aplicaţie într-o echipă care lucra în program de ture, sistem care îi permitea la vremea aceea să îşi ducă la bun sfârşit studiile. După doi ani, actualul manager s-a alăturat echipei de integrare de aplicaţii ca inginer de sisteme de integrare pe tehnologii IBM şi, în anul cinci la Metro Systems, a preluat responsabilitatea departamentului din care face parte, în ultimul an fiind responsabil pentru strategia domeniului dedicat serviciilor de integrare şi platformei pentru echipele de dezvoltare a produselor software: „Întotdeauna mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu oamenii, mai mult decât cu tehnologiile, drept urmare, mi-am îndreptat cariera în zona de management”.

  • Cu paşi grăbiţi spre tehnologia viitorului

    Tehnologia ne va definI, fără îndoială, viitorul. Iar Huawei şi-a setat drept misiune să asigure dispozitivele necesare fiecărei acţiuni, pentru orice moment al zilei sau al nopţii, fie că vorbim de smartphone-urile de ultimă generaţie care ne ajută să stăm conectaţi cu tot ceea ce se petrece în jur la viteze ameţitoare, de ceasurile inteligente care ne monitorizează chiar şi calitatea somnului sau de automobilele electrice de top. Toate acestea, pentru a ne uşura viaţa şi pentru a putea petrece timpul economisit în compania celor dragi.

     

    Wang Wei, Country Manager,  Huawei Consumer Business Group România: „Smartphone-ul viitorului este deja aici”

    Ce strategie aţi dezvoltat pentru gestionarea pieţei locale în timpul mandatului dvs.?

    În anul 2020 ne-am concentrat pe strategia noastră 1+4+n şi pe sinergia dintre produsele Huawei, astfel încât românii să se poată bucura de un ecosistem complet, atât hardware cât şi software. Pentru 2021, promovăm această strategie şi punem şi mai mult accent pe beneficiile consumatorilor pentru laptopuri, produse audio, wearables, tablete şi, desigur, smartphone-uri Huawei. Ne concentrăm pe a aduce mai multă inovaţie în viaţa consumatorilor, pentru a le îmbunătăţi experienţa şi a le uşura cât de mult putem activităţile de zi cu zi. Mă refer aici la caracteristicile inovatoare ale produselor noastre şi, pentru a exemplifica, aş menţiona cel mai recent lansat smartwatch, care va fi disponibil şi în România, foarte curând, Huawei Watch 3. Acesta are o autonomie de până la trei săptămâni şi poate măsura temperatura corpului, pe lângă celelalte caracteristici care erau deja incluse în alte ceasuri Huawei de generaţie anterioară. Pentru a ne referi şi mai mult la produsele pe care intenţionăm să le lansăm în viitorul apropiat, vreau să menţionez şi Smart TV-ul Huawei, care ar putea fi utilizat ca suport atât în scopuri personale, cât şi în interes profesional. Maşina electrică care a fost lansată în China la începutul acestui an aduce, de asemenea, o mulţime de inovaţii, de la autonomie la elemente de siguranţă. Datorită designului excelent şi a autonomiei electrice de 1.000 de kilometri, vânzările pentru prima săptămână au fost de 1.000 de maşini în China.

    Revenind pe piaţa locală, dorim să fim cât mai aproape de clienţii noştri, aşa că am extins numărul de puncte de servicii, deschizând la începutul anului o nouă locaţie în Băneasa Shopping City, lângă Huawei Experience Store, unde cele mai multe dintre reparaţii se fac într-o oră. De asemenea, avem zilele de service în care costurile de manoperă pentru reparaţii sunt gratuite.

    În plus, am lansat propriul nostru magazin online, un e-shop care oferă o experienţă unică şi numeroase avantaje consumatorilor. Transportul este gratuit, returul este gratuit pentru perioada de 14 zile şi consumatorii pot accesa, într-un singur loc, informaţii despre toate produsele noastre.

    Cum aţi gestionat provocările ultimului an?

    Contextul anului 2020 a fost, într-adevăr, unul plin de neprevăzut din punct de vedere economic, dar am dovedit că deţinem know how-ul necesar pentru a ne adapta situaţiei. Acest lucru s-a văzut în rezultatele favorabile obţinute anul trecut, când am înregistrat o creştere considerabilă de 12% în segmentele smartphone, non-smartphone, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia ecosistemului Huawei Mobile Services.

    Ce fluctuaţii aţi remarcat în ultimul an pe piaţa în care activaţi ca urmare a apariţiei pandemiei?

    Am observat un interes mai mare al oamenilor pentru aspectul lor şi sănătate şi, pentru a face faţă acestui lucru, am lansat şi mai multe dispozitive purtabile care îi ajută pe utilizatori să îşi monitorizeze somnul, nivelul de stres, activitatea sportivă,  concentraţia de oxigen în sânge (SpO2). Amintim aici ceasurile sau dispozitivele audio cu un raport preţ-calitate excelent, cum ar fi Huawei FreeBuds 4i, cu anulare activă a zgomotului şi autonomie de 10 ore, periuţa de dinţi inteligentă, precum şi alte produse inovatoare din portofoliul nostru.

    Ce tendinţe aţi remarcat în comportamentul consumatorilor români în ultimii ani şi cum a influenţat pandemia aceste tendinţe?

    Mai mult decât oricând, am observat că tot mai mulţi dintre clienţii noştri tind din ce în ce mai des să meargă spre portabilitate şi performanţă de top, la un preţ atractiv. Totodată, am observat că oamenii sunt mai precauţi şi mai atenţi atunci când fac o achiziţie, din dorinţa de a cumpăra cel mai bun produs, care să le eficientizeze munca de acasă, procesul de învăţare de oriunde şi posibilitatea de a fi în contact cu cei dragi, indiferent de momentul zilei. Aceste criterii le-am avut şi noi în vedere atunci când am lansat produse. De exemplu, notebook-urile Huawei au inclusă funcţia Huawei Share care permite transferul facil de date între mai multe dispozitive, cum ar fi smartphone, tableta, router şi PC.

    Cum arată, în viziunea dvs., smartphone-ul viitorului?

    Pentru mine, smartphone-ul viitorului este deja aici. Şi anume Huawei Mate X2, un telefon pliabil ultra-performant şi rezistent care facilitează o experienţă nouă şi imersivă prin designul îmbunătăţit Falcon Wing şi cele mai inovatoare soluţii în materie de software şi hardware, cum ar fi camera Ultra Vision Leica Quad, sistemul stereo cu două difuzoare şi procesorul Kirin 9000 5G. Urmează integrarea, prin ecosistem, cu multe alte aparate din casă, ceea ce am vazut deja că este posibil cu ajutorul recent lansatului Harmony OS 2. Astfel, viitorul cred că aparţine, chiar mai mult decât până acum, conectivităţii şi accesului la tehnologii care să ne uşureze viaţa şi să ne lase să ne concentrăm pe lucrurile esenţiale nouă: familie, sănătate, prieteni.

    Wang Wei, Country Manager, Huawei Consumer Business Group România: „Contextul anului 2020 a fost, într-adevăr, unul plin de neprevăzut din punct de vedere economic, dar am dovedit că deţinem know how-ul necesar pentru a ne adapta situaţiei.”

     

     

    Mircea Buză, Sales Director Open Market, Huawei Technologies România: Criza, transformată în oportunitate

    Cum a evoluat Huawei în zona de Open Market în noul context, adus de pandemie?

    Anul 2020 a fost unul diferit, dar cu rezultate bune pentru divizia de Open Market din România, Huawei CBG, având parte de o creştere de 30%, în comparaţie cu 2019. Clienţii s-au axat mai mult pe telefoanele entry-mid, iar acest lucru a venit în beneficiul vânzărilor Huawei. Deşi anul trecut a fost unul complicat din multe puncte de vedere, am reuşit să ne adaptăm şi să tranformăm 2020 într-unul dintre cei mai buni ani de până acum, dacă ne uităm la rezultatele de business obţinute. A fost un an în care ne-am bucurat de o creştere consistentă de 12%, vizibilă în toate segmentele, şi sperăm că acest trend ascendent se va menţine şi în 2021.

    Câte produse aţi lansat în ultimul an şi cât aţi investit în noile lansări?

    În 2020, am lansat produse din diferite categorii de dispozitive, de la smartphone-uri, la noi generaţii de laptopuri, dar şi produse din categoriile wearables sau audio. Pe plan local, ne bucurăm să spunem că am livrat peste 1,1 milioane de produse clienţilor noştri.

    Ce investiţii aveţi bugetate pentru acest an şi spre ce vor fi direcţionate?

    Pentru 2021 ne dorim, desigur, să ne dezvoltăm şi mai tare evoluţia pe plan local şi să menţinem pe o pantă ascendentă rezultatele de business. Aşadar, ne vom concentra pe strategia globală în jurul smartphone-ului de tipul 1Ă8Ăn, unde 8 reprezintă celelalte categorii de produse iar „n”, numărul nemărginit de interacţiuni pe care acestea le au cu dispozitive externe din zona de IoT. Local, vom avea în vedere principalele categorii de produse pe care le avem în prim plan şi pe care ne dorim să le creştem şi mai puternic, şi anume smartphone-uri, laptop-uri, tablete, wearables şi smart audio. Totodată, eforturile noastre se vor canaliza şi în ceea ce priveşte consolidarea şi mai puternică a ecosistemului Huawei şi a magazinului de aplicaţii AppGallery.

    Câte produse aveţi în portofoliul wearables şi cum a evoluat acest segment în ultimul timp?

    Începând cu anul 2020, respectiv din T3, am început să creştem treptat, dar sigur, categoria de wearables. Astfel, conform estimărilor noastre interne, am ajuns să fim numărul 1 în piaţă, în ceea ce priveşte numărul de unităţi vândute şi numărul doi când vine vorba de valoare, la aproape 5% faţă de competitorul care ocupă prima poziţie la acest criteriu. Mai mult decât atât, anul 2020 ne-a adus o creştere consistentă de 350% în ceea ce priveşte categoria wearables, comparativ cu anul 2019. În 2021, am contribuit la creşterea segemntului de wearables prin lansarea noilor Huawei Band 6 şi Huawei Watch Fit Elegant Edition. Totodată, avem în plan şi alte lansări atractive pentru acest segment, lucru care ne ajută să ne mărim şansele de a deveni numărul 1 pe piaţă şi din punct de vedere valoric. Concluzia este că ne concentrăm pe inovaţie şi modalităţi prin care utilizatorii noştri pot beneficia de produsele noastre în activităţile zilnice.

    Cum arată, în viziunea dvs., smartphone-ul viitorului?

    Ţinând cont de conectivitatea 5G care va deveni un standard în următorii ani, consider că smartphone-urile vor deveni doar un ecran, care va fi conectat prin 5G la un cloud, cu putere de procesare mare. Cred că va mai dura câţiva ani până ajungem aici, însă, în viitor sigur vom vedea design-uri din ce în ce mai interesante pentru această categorie.

     

     

    Roxana Chicioreanu, Operator Sales Director, Huawei Technologies România: Inovaţia, o traiectorie clară

    Ce rezultate financiare aţi înregistrat anul trecut şi cum au evoluat acestea faţă de anul 2019 când vine vorba de afacerile operatorilor?

    Anul 2020 a însemnat pentru noi un real succes din punctul de vedere al rezultatelor de business, Huawei înregistrând creşteri pe toate segmentele, în comparaţie cu anul precedent. O evoluţie impresionantă a rezultatelor a fost remarcată pe segmentele PC, wearables şi audio, dar şi pe segmentul dedicat tabletelor, unde creşterea este de 119%, categoria bucurându-se de un interes vizibil din partea consumatorilorilor, având în vedere contextul social dificil.

    Cum arată rezultatele din primele luni ale anului curent faţă de cele ale anului anterior?

    Rezultatele primelor luni ale anului curent sunt îmbucurătoare, prin prisma faptului că segmentele strategice înregistrează o dezvoltare substanţială. Suntem foarte entuziasmaţi să vedem un ritm accelerat de implementare a aplicaţiilor HMS şi lucrăm constant la îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor cu smartphone-urile şi tabletele noastre. De asemenea, ne îndreptăm cu paşi repezi către dezvoltarea întregului ecosistem Huawei, atât prin perfecţionarea Harmony OS, cât şi prin dezvoltarea unor produse excelente pe partea de wearables, audio şi echipamente de internet. Ne concentrăm pe inovaţie, pe a oferi utilizatorilor noştri dispozitive wearables care  să-i ajute să-şi îmbunătăţească viaţa.

    Cum arată, în viziunea dvs., smartphone-ul viitorului?

    Cred că ar trebui să vorbim, mai degrabă, de oportunităţile pe care ni le aduce viitorul, respectiv de a simplifica şi îmbunătăţi viaţa clienţilor noştri cu ajutorul tehnologiei – de la smartphone, la un întreg ecosistem de produse. Pentru mine, viitorul smartphone nu va mai fi pur şi simplu un smartphone, ci un hub de conectare cu toate celelalte produse Harmony OS – de la warables şi device-uri audio, la dispozitive de home & office –, toate cu misiunea de a optimiza experienţa utilizatorului în mod constant.

     

     

    Andrei Toma, B2B Sales Director, Huawei Technologies România: Munca remote, reflectată în creşterea businessului

    Care este strategia companiei pe segmentul B2B?

    În această perioadă, ne concentrăm foarte puternic pe segmentul B2B, dar nu în mod exclusiv, atenţia noastră fiind aţintită şi asupra celorlalte domenii de business. La nivelul întregii pieţe ne axăm pe diversificarea portofoliului de produse, deoarece Huawei este mai mult decât un producător de smartphone-uri, lucru pe care îl dovedim tot mai mult prin varietatea de produse care compeltează ecosistemul Huawei. Dezvoltăm segmente care evoluează rapid precum PC, tablete, smart TV-uri, wearables, audio şi connected, unde intră dispozitive diverse, precum cântar, periuţă electrică, boxe sau chiar ochelari, acestea fiind produse care răspund unor nevoi variate ale consumatorilor noştri. Conturarea unui ecosistem în care toate echipamentele sunt conectate între ele este cea mai bună modalitate de diferenţiere şi de creare a unor experienţe inedite pentru utilizatori. În acest moment, pregătim strategii de lansare pentru noi dispozitive şi noi segmente de produse, cum ar fi smart TV.

    Ce tendinţe observaţi în rândul clienţilor business pentru acest an?

    Tendinţele acestui an au fost aliniate cu piaţa şi observăm că în continuare lumea pune accent pe munca de la domiciliu. Vedem şi la marile companii internaţionale deschiderea către abordarea unui mod de lucru hybrid, în care angajaţii îmbină lucrul de la biroul companiei cu cel de acasă. Aşadar, aici ne axăm pe PC-uri, laptopuri, routere, mesh-uri şi sisteme care îmbunătăţesc viaţa consumatorilor, dar şi pe toate device-urile care menţin utilizatorii conectaţi la activitatea zilnică, prin intermediul ecositemului Huawei. Toate aceste device-uri enumerate în categoriile PC&tablete şi smartphone dispun de funcţia foarte utilă, Huawei Share, care elimină barierele interacţiunii dintre dispozitive, ajutând utilizatorul la realizarea sarcinilor zilnice. Astfel, sunt puse bazele unui birou mobil perfect ce poate fi utilizat de oriunde şi care facilitează multi-tasking-ul.

    Care sunt produsele cel bine vândute pe acest segment? Consideraţi ca au suferit schimbări în perioada pandemiei?

    Momentan, focusul nostru este pe categoria de PC-uri, dispozitive ce s-au transformat în device-uri de business pentru conferinţe video,  necesare atât pentru muncă cât şi pentru entertainment. Produsele necesare pentru crearea unui loc de muncă la domiciliu au fost foarte căutate în timpul pandemiei, utilizatorii dorind echipamente performante şi fiabile, pentru a le facilita munca, iar acest lucru s-a văzut la rezultatele de business pozitive avute pe acest segment în 2020. Categoria de PC-uri Huawei a avut o mare creştere în 2020 datorită inovaţiilor pe care le-am adus pe piaţă, pe lângă configuraţii tehnice bune: materiale de calitate, design subţire, elegant, o greutate mult sub alte produse de pe piaţă, oferind premise excelente pentru portabilitate şi, de asemenea, datorită caracteristicilor sale unice, precum Huawei Share.

    Andrei Toma, B2B Sales Director, Huawei Technologies România: „Produsele necesare pentru crearea unui loc de muncă la domiciliu au fost foarte căutate în timpul pandemiei, utilizatorii dorind echipamente performante şi fiabile, pentru a le facilita munca, iar acest lucru s-a văzut la rezultatele de business pozitive avute pe acest segment în 2020.” 

    Roxana Chicioreanu, Operator Sales Director, Huawei Technologies România: „Anul 2020 a însemnat pentru noi un real succes din punctul de vedere al rezultatelor de business, Huawei înregistrând creşteri pe toate segmentele, în comparaţie cu anul precedent.”

    Mircea Buză, Sales Director Open Market, Huawei Technologies România: „Smartphone-urile vor deveni doar un ecran, care va fi conectat prin 5G la un cloud, cu putere de procesare mare. Cred că va mai dura câţiva ani până ajungem aici, însă, în viitor sigur vom vedea design-uri din ce în ce mai interesante pentru această categorie.”

  • Cine este românul care a creat moneda Elrond, unul dintre cei mai puternici competitori ai Bitcoin

    ►Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, potrivitde ZF. Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    ►Preţul unei monede ELGD este, la momentul redactării acestei ştiri (10 februarie, ora 13), de 188,68 de dolari pe unitate.

    ►Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    ► „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a explicat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul unui interviu ZF IT Generation, redat şi în paginile Business MAGAZIN.

    ►„Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori.

    ►În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.


     

  • Aer curat la purtător

    Dacă poluarea din sistemele de transport subteran îi deranjează pe călători, aceştia pot recurge la alte mijloace de transport ori apela la soluţia unui purificator portabil de aer, aşa cum este cel propus de un designer industrial, Kevin Chiam. Purificatorul denumit Airtomo se află momentan în stadiul de prototip, scrie Dezeen, fiind realizat cu ajutorul unei imprimante 3D şi gândit să fie utilizat în metroul londonez. Airtomo poate fi ataşat uşor la genţi, încălţăminte sau buzunarele îmbrăcămintei şi funcţionează prin lansarea unor vapori de apă în aer, care se prind de pulberile sedimentabile din acesta şi cad pe podea sau pe sol.

     

  • Supraveghere participativă: cum se implică publicul larg în combaterea braconajului din Africa

    Ca să combaţi braconajul îţi trebuie personal special pregătit care să patruleze în locurile unde braconierii vin să vâneze ori să prindă animale ameninţate cu dispariţia sau, mai nou, se poate apela la publicul larg, aşa cum este cazul într-o rezervaţie din Africa de Sud, scrie BBC.

    Această rezervaţie, Batule Nature Reserve, care face parte din Kruger National Park, a decis să ceară ajutorul publicului, instalând din loc în loc telefoane mobile care pot filma şi transmite pe internet ce se petrece în zona lor.

    Proiectul „Wildlife Watch” se bazează pe interesul internauţilor, care urmăresc fluxurile video transmise şi pot alerta rangerii dacă aud împuşcături, văd garduri de protecţie dărâmate ori animale prinse în capcană.

  • Cum ar putea România să genereze mai mulţi unicorni şi ce ar însemna acest lucru pentru ţara noastră

    România ar avea de câştigat enorm dacă ar fi gazda mai multor companii IT care să ajungă la succesul fabulos al UiPath – prima companie de tech creată de antreprenori români care s-a listat la New York. Mai exact, România ar putea ajunge un hub de digitalizare şi un hub de antreprenoriat inovativ nu doar la nivel regional, cât şi european dacă toţi actorii implicaţi în acest ecosistem – de la universităţi şi mediuL privat până la stat, ar lua măsurile necesare. De ce este nevoie însă pentru „clonarea” UiPath?

     

    În primul rând, este nevoie de sprijin financiar pentru cercetare-dezvoltare, de capital străin, de mai multe start-up-uri tech şi de mai mulţi specialişti în IT care să-şi pună în valoare ideile lucrând la propriile proiecte. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft, şi George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs, au câteva idei despre măsurile care ar trebui luate în acest sens.

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft România. El a adăugat că România are de asemenea o populaţie mare de dezvoltatori de software, peste 200.000.

    „Dacă ne uităm la nişte clasamente, România este pe locul doi în regiunea noastră, după Polonia, ca număr de specialişti, deci peste Cehia, Ungaria, Grecia din acest punct de vedere. De asemenea, dacă ne uităm la raportul dintre aceşti dezvoltatori şi populaţia României, suntem pe locul 6 în lume, deci avem un potenţial fantastic de mare, specialişti care lucrează şi care dezvoltă IT pentru lume. Sunt peste 20.000 de companii de IT în România, cu mai mult de 100 de multinaţionale care şi-au deschis birouri mari aici, în România, iar Microsoft este unul dintre cele mai bune exemple – cred că avem aici al doilea birou ca mărime, după numărul de specialişti pe care îi angajăm din Europa, după Dublin, Irlanda, şi continuăm să creştem. Ne vom muta într-o clădire nouă, avem deja trei oraşe în care activăm – Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, avem planuri să extindem numărul de angajaţi în toate aceste oraşe şi chiar avem multe poziţii deschise la momentul de faţă.“ Pe lângă Microsoft, sunt o serie de alte companii multinaţionale care au văzut toate aceste atuuri ale României – numărul mare de studenţi, de specialişti şi dezvoltatori IT şi un ecosistem de start-up-uri tech în plină expansiune. „Cred că doar în cadrul emisiunii ZF IT Generation am vorbit de foarte multe exemple de companii inovative care dezvoltă proprietate intelectuală absolut fantastică aici în România şi care cresc, care au atras investiţii, care continuă să atragă investiţii, deci se vede clar că există o efervescenţă fantastică în ceea ce priveşte acest ecosistem”, a punctat Daniel Rusen. Pentru ca ecosistemul local de start-up-uri tech să crească în continuare, iar România să se transforme într-un hub regional de antreprenoriat inovativ, la fel cum este Polonia, este nevoie şi de o implicare mai mare a statului în ecosistemul de start-up-uri tech, în special în susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare din mediul academic, dar şi în sprijinirea financiară a proiectelor aflate la început de drum. „Tot ecosistemul poate beneficia de o intervenţie, de o preocupare a statului. Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, George Sârbu, Community Manager în cadrul Innovation Labs. El a adăugat că în primul rând statul trebuie să se implice printr-o susţinere mult mai bună a universităţilor. „Trebuie să dea mult mai multă importanţă cercetării pentru că în momentul în care vom reuşi să avem un procent de 2% din PIB în cercetare vom avea şi de unde să recrutăm proiecte inovative bune. Noi am lansat anul trecut un track pentru spin-off-uri de start-up-uri bazate pe o cercetare solidă provenită din universităţi. Astfel de start-up-uri nu pot fi produse an de an aşa cum face guvernul federal american – investeşte foarte mult în cercetare-dezvoltare.

    Cele mai importante descoperiri şi transpunerea lor în practică, numai dacă ne gândim la SpaceX, s-au făcut cu ajutorul a sute şi sute de milioane de dolari investite de guvernul amercian. Similar trebuie să procedeze şi statul român: susţinerea la sursă a inovaţiei.” Totodată, a continuat George Sârbu, statul trebuie să aloce fonduri şi pentru susţinerea echipelor care au o idee bună, au tehnologia, însă nu au capitalul necesar pentru a dezvolta şi pune în practică ideea lor. „Noi producem aceste early-stage start-ups, ele sunt pregătite pentru a merge la investitori.

    În piaţă capitalul a devenit suficient pentru a atrage investiţii de un milion de euro şi mai sus. În schimb, dacă eşti într-un start-up foarte timpuriu nu ai nevoie de un milion euro şi nici nu îţi dă nimeni un milion de euro. Ce lipseşte şi ar trebui extins, iar statul ar trebui să intervină, inclusiv prin cofinanţări, sunt investiţii în gama aceasta de 200.000-500.000 euro care sunt vitale pentru dezvoltarea start-up-urilor IT. Cumva aici vedem noi un rol mai mare al statului, fără impact asupra Innovation Labs, dar vital pentru întregul ecosistem.” Pe lângă implicarea statului în zona de sprijinire a cercetării-dezvoltării a mediului academic şi de finanţare a start-up-urilor de tehnologie, pentru a creşte ecosistemul tech este nevoie şi de atragerea capitalului străin.

    „Este foarte important totodată ca toţi din ecosistem să ne asumăm un rol mai activ în a atrage capital străin. Noi încercăm prin comunităţile pe care le-am creat şi în care am intrat să punem la dispoziţia investitorilor străini «meniul» posibilităţilor şi oportunităţilor de investiţii de aici. Dacă noi nu ne vindem, capitalul nu va veni să ne caute, chiar dacă acum beneficiem de acest bonus al vizibilităţii UiPath şi Elrond, acesta va dispărea în câţiva ani şi atunci noi trebuie să rămânem cumva persistenţi în memoria marilor fonduri de investiţii lucru care nu se va decât promovând ca brand de ţară acest hub de tineri inovativi”, a subliniat George Sârbu.

     

    Start-up Boost

     

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech?

    1. Invitat: George Sârbu, community manager în cadrul Innovation Labs

    „Noi ne-am propus să transformăm România în ceva similar Poloniei – un hub regional la nivel de antreprenoriat inovativ, iar pentru a face acest lucru este nevoie să ducem cât mai aproape de antreprenorul obişnuit tehnologia şi să democratizăm tehnologia. Pentru a face acest lucru, statul a avut un rol foarte important în toate ţările. Şi noi susţinem şi ne propunem să milităm în perioada următoare pentru o preocupare mult mai activă a statului în ecosistem.”

    2. Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni al Microsoft

    „România are câteva avantaje competitive fantastice şi vorbim despre ele dar poate nu le valorificăm în anumite conversaţii. Eu consider că România va deveni un hub puternic de digitalizare pentru regiunea noastră şi pentru Uniunea Europeană şi, de ce nu, pentru întreaga lume. Sunt câteva avantaje pe care noi, ca ţară, le avem. În principal aş vorbi de universităţile din România: avem o componentă mare de absolvenţi de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică – România are o pondere de peste 43% a absolvenţilor din aceste zone, în timp ce media europeană este undeva la 30%, deci suntem mult peste media europeană, practic aproape o jumătate dintre specialiştii care ies din universităţi sunt din zona tehnică. Acesta este un avantaj important – avem universităţi pregătite care pot susţine nevoia de oameni calificaţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.”

     

    Start-up Update

    Invitat: Alin Dobra, cofondator şi CEO al Bunnyshell – platformă de management al infrastructurii în cloud

    Ce e nou? Start-up-ul a ajuns la o evaluare de
    8 milioane euro odată cu noua finanţare atrasă de 1,1 milioane euro de la fondul de investiţii Early Game Ventures. Valoarea proiectului este astfel aproape dublă faţă de acum un an şi jumătate, când compania a reuşit să atragă prima sa investiţie mare – 750.000 euro, tot de la fondul local Early Game Ventures.

    „Planul nostru este ca la sfârşitul anului următor să luăm o nouă rundă de finanţare, mai mare, acel tip de finanţare care se numeşte seria A. Orizontul de timp ţine foarte mult de cât de rapid reuşim noi să setăm această infrastructură de scalat. Până acum noi am atras investiţii de aproape 2 mil. euro. Prima investiţie mai mare a fost de la Early Game Ventures – 750.000 euro în 2019, iar scopul ei a fost să dovedim necesitatea unui produs ca Bunnyshell şi să ne găsim acel «product/market fit». Această nouă rundă de investiţii, tot de la Early Game Ventures, este pentru a pregăti partea de scalare internaţională a companiei – să accelerăm toate canalele internaţionale pe care le avem.”

     

    Start-up Pitch

    Invitat: Igor Prodan, cofondator şi managing director LiteApp

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă de tip marketplace pentru rezervări de servicii

    „Am lansat varianta de marketplace la începutul săptămânii trecute, iar acum avem 60 de furnizori parteneri din trei domenii – spălătorii auto, saloane de înfrumuseţare şi cabiente stomatologice. Numărul este extrem de dinamic pentru că de la o zi la alta creşte – avem noi parteneri care ni se alătură, la fel cum vom avea şi alte domenii pe care le vom lansa în curând.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Un altfel de marketplace

    ProfiCircle reprezintă o soluţie care se mulează întocmai pe comportamentul actual al consumatorilor, mutând în online întregul proces de achiziţionare a proiectelor de echipare de spaţii logistice şi comerciale. Cum îşi doreşte compania să deschidă noi drumuri şi să schimbe faţa industriei globale a echipamentelor comerciale?

     

    ProfiCircle a pornit de la ideea ambiţioasă de a digitaliza industria echipamentelor comerciale, estimată la nivel global la 350 de miliarde de dolari. De regulă, cumpărătorii şi furnizorii se confruntă cu o serie de inconveniente de-a lungul proceselor de achiziţie a echipamentelor comerciale. În mod tradiţional, pentru a obţine cea mai bună ofertă, cumpărătorul trimite cereri către mai mulţi furnizori (locali, de cele mai multe ori), procedură ce implică ore întregi de discuţii, negocieri, întâlniri fizice, corespondenţă prin e-mail şi telefoane. Procesul durează câteva luni, iar transparenţa preţurilor lipseşte. „Aşa că ne-am întrebat cum ar fi să existe o modalitate prin care întregul proces poate fi simplificat, cu scopul de a scurta timpul necesar între cererea ofertei, selectarea furnizorilor, contractarea echipamentelor şi implementarea propriu-zisă a proiectului”, spune Cristian Guşă, cofondator şi Chief Technical Officer (CTO) al ProfiCircle. Concret, ProfiCircle este o platformă de tip SaaS (software as a service) care oferă cadrul necesar desfăşurării unui proiect de achiziţie a sistemelor de depozitare şi mobilier pentru companii.

    În acest sens, platforma pune la dispoziţia cumpărătorilor şi furnizorilor instrumente precum comunicarea online între părţi, completarea cerinţelor tehnice, alegerea designului potrivit, realizarea de licitaţii online între furnizori, vizualizarea ofertelor în mod transparent, semnarea online a contractelor şi partea de project management. „Modelul de business de tip marketplace B2B este cel mai adecvat pentru industria achiziţiei de sisteme de depozitare: existenţa unui loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, oferind cumpărătorului o gamă variată de servicii şi crearea unor parteneriate pe termen lung. Aşadar, misiunea din spatele ProfiCircle este de a revoluţiona industria achiziţiei de echipamente comerciale prin digitalizare. Ne-am propus să simplificăm achiziţiile şi implementarea unor asemenea proiecte şi, prin fiecare funcţionalitate a platformei, să le facem viaţa mai uşoară atât clienţilor, cât şi comercianţilor parteneri”, a declarat Cristian Guşă.

    Pentru ProfiCircle, indicatorul de creştere cel mai relevant este reprezentat de valoarea tranzacţiilor intermediate prin platformă. Compania a înregistrat tranzacţii de 500.000 de euro de când a lansat versiunea beta în cea de a doua jumătate a anului trecut, iar perspectivele de anul acesta sunt tot mai optimiste, având în vedere reacţiile primite din partea clienţilor şi furnizorilor, extinderea pe noile pieţe şi creşterea numărului de parteneri listaţi în platformă. De altfel, pandemia a avut un impact pozitiv asupra firmei, în contextul în care segmentul de e-commerce a crescut exponenţial, iar retailerii au fost nevoiţi să îşi reconfigureze spaţiile şi modul de lucru. În prezent, ei au nevoie de atât de spaţii logistice şi de depozitare mai mari pentru a onora comenzile, cât şi de eficienţă în ceea ce priveşte transportul şi livrarea serviciilor/produselor. Fenomenul a dus la creşterea nivelului de cerere pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor logistice şi a depozitelor, aspect înţeles complet de ProfiCircle. „În plus, în timpul pandemiei, interacţiunile şi întâlnirile fizice nu au mai putut avea loc, aşa că ProfiCircle este locul ideal pentru ca furnizorii şi producătorii să îşi expună produsele şi să găsească noi clienţi, fără limitări geografice, iar clienţii să găsească rapid soluţii pentru nevoile lor. Pentru noi, pandemia reprezintă o oportunitate de a atrage noi clienţi şi furnizori de servicii în platformă”, susţine CTO-ul ProfiCircle.

    Firma are până acum 17 angajaţi şi, pentru 2021, şi-a propus să recruteze aproximativ 30 de specialişti în web development, marketing, customer support şi vânzări. În noiembrie 2020, ProfiCircle a investit 300.000 de euro în versiunea beta a platformei, însă compania pregăteşte o nouă serie de caracteristici în viitorul apropiat. Printre funcţionalităţile actuale se găseşte un set de instrumente care permit colaborarea 100% online între părţile implicate – beneficiari, producători şi furnizori de echipamente, transportatori, finanţatori ş.a.m.d. Comunicarea are loc în cadrul platformei, fiind integrate opţiunile de videoconferinţe şi chat între clienţi şi furnizori.

    Totodată, este realizat un model de licitaţie pe mai multe niveluri, iar cumpărătorul are opţiunea de a-şi alege furnizorul care îi va oferi cel mai bun preţ, respectând termenul de livrare şi gradul de calitate pe care le-a selectat. Ulterior, cumpărătorul poate selecta proiectanţi, vânzători de echipamente din UE, contractori prin intermediul cărora îşi realizează proiectul, putând – de asemenea – să îşi găsească o sursă de finanţare, fie că este de vorba de leasing sau închiriere.

    „Este important de menţionat că, datorită modulului de licitaţie, cumpărătorii pot economisi cu până la 20-30% din bugetul alocat întregului proiect, iar datorită instrumentelor online de colaborare, găsirea furnizorilor şi implementarea proiectului durează câteva săptămâni, faţă de câteva luni (cu 80% mai puţin timp decât în mod tradiţional)”, a adăugat cofondatorul ProfiCircle.

    Conform datelor companiei, ProfiCircle este primul marketplace B2B din industria sistemelor de depozitare la nivel mondial. Aşadar, competiţia este reprezentată de producătorii şi furnizorii de sisteme de depozitare din toată lumea, firma dorind să îi transforme în parteneri prin listarea pe platforma ProfiCircle.

     În primul rând, firma se adresează companiilor mici şi mijlocii din retail, e-commerce, distribuţie şi logistică, dar şi companiilor mari şi lanţurilor de magazine, precum supermarketuri şi farmacii care au nevoie de amenajarea sau dotarea unui spaţiu comercial cu rafturi pentru depozite, mobilier pentru retail, HoReCa şi echipamente pentru manipularea mărfurilor.

    „Pe de altă parte, ne adresăm celor care oferă astfel de servicii: producătorilor, comercianţilor şi altor furnizori de servicii conexe (transportatori, designeri, montatori, manipulatori, finanţatori, asigurători, companii care oferă soluţii de tip WMS (warehouse management system -n.r.), care odată listaţi pe platforma ProfiCircle, pot găsi clienţi mai uşor şi au control deplin asupra comenzilor şi tranzacţiilor efectuate.”

    Marketplace-urile obişnuite funcţionează în continuare pentru segmentul B2C, însă tendinţele internaţionale semnalează faptul că fiecare industrie complexă oferă marketplace-uri de tip B2B cu scopul de a eficientiza procesele de business, de la ofertare şi achiziţie la comunicare şi implementare pentru toate părţile implicate, în special pentru cumpărători şi furnizori.

    Mai mult, având în vedere că – la nivel global – forţa de muncă activă este reprezentată cu precădere de generaţia millennials (cei născuţi între începutul anilor ă80 şi sfârşitul anilor ă90), rolul digitalizării devine tot mai important de la un an la altul, milenialii fiind obişnuiţi ca totul să aibă loc rapid şi eficient.

    „În ceea ce priveşte creşterea ecosistemului local de start-up-uri, credem că în România se regăsesc antreprenori cu idei de afaceri inovatoare şi îndrăzneţe, mai ales în domeniul tehnologiei, care reprezintă un atu pentru ţara noastră, având în vedere competenţele IT-iştilor locali. Vedem că, în ultimii ani, în România s-au născut iniţiative antreprenoriale impunătoare care vin cu o nouă perspectivă şi potenţial de scalare pe plan global. Drept dovadă, ProfiCircle este un start-up cu origini locale, dar cu ambiţii regionale şi chiar globale, compania fiind gândită pentru a se extinde la nivel internaţional, încă de la început”, spune directorul tehnic al ProfiCircle.

    Cristian Guşă crede că market networkul reprezintă clar viitorul marketplace-urilor, un loc unde cererea se întâlneşte cu oferta, mişcare ce aduce în acelaşi loc avantajele unui marketplace şi o componentă socială. În consecinţă, modelul de business de tip market network poate oferi oportunităţi pentru toate industriile complexe, care implică mai mulţi furnizori de servicii pentru un singur client.

    Caracterizat – printre altele – de existenţa unui program SaaS, transparenţă şi reducerea costurilor pentru cumpărător, market network-ul implică o platformă unde clienţii pot găsi produse şi servicii pentru nevoile lor, având la dispoziţie instrumente pentru colaborări pe termen lung şi proiecte complexe, aşadar nu numai tranzacţii rapide.

    Începutul lui 2021 a vizat pentru ProfiCircle extinderea operaţiunilor în Germania şi Elveţia, de vreme ce modelul de business al firmei a fost încă de la început gândit pentru a fi scalabil la nivel internaţional, iar centrul Europei este o regiune unde cererea pentru sisteme de depozitare este pe un trend ascendent.

    „Avem echipe dedicate pieţelor din Germania şi Elveţia, iar platforma noastră este tradusă în 4 limbi în acest moment – română, engleză, germană şi franceză. Pe termen mediu şi lung, ne dorim să continuăm extinderea pe alte pieţe noi din Europa, printre care se numără Franţa şi Polonia”, a declarat cofondatorul ProfiCircle.

    Cristian Guşă este absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Cu o experienţă de peste 12 ani în IT, CTO-ul a lucrat în companii precum Pentalog France – un grup IT prezent pe trei continente; MyTime – un startup – american cu succes la nivel global prin soluţii de cloud; Qualitance QBS, firmă locală specializată în furnizarea de soluţii software şi servicii de consultanţă în domeniul hi-tech, cu birouri în Silicon Valley şi Sydney.

    Între timp, Eduard Daniliuc – cofondator şi CEO ProfiCircle – a studiat în cadrul Facultăţii de Business şi Management a Universităţii Naţionale Harkov de Automobile şi Autostrăzi Tehnice din Ucraina, fiind implicat în dezvoltarea şi creşterea unor companii din industria achiziţiei echipamentelor comerciale, unde a contribuit la peste 2.000 de tranzacţii cu soluţii pentru depozitare şi mobilier pentru retail din Uniunea Europeană.

    Astfel, CEO-ul a sesizat oportunitatea de a crea primul marketplace B2B dedicat sistemelor de depozitare la nivel mondial, un start-up al cărei misiuni este digitalizarea unei industrii întregi cu ajutorul soluţiilor SaaS, fiind – după spusele lui Cristian Guşă – un deschizător de drumuri.

  • Cine este omul care a înfiinţat IBM, una dintre cele mai mare companii din lume, cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari

    De numele lui Charles Ranlett Flint se leagă cel al unuia dintre cei mai mari jucători mondiali din tehnologie: IBM, o companie cu venituri anuale de zeci de miliarde de dolari, fondată de antreprenor în urmă cu peste un secol.

    Charles Ranlett Flint s-a născut pe 24 ianuarie 1850 în oraşul Thomaston din statul american Maine. După naşterea sa, familia s-a mutat în New York, unde Flint a absolvit Brooklyn Polytechnic Institute (în prezent New York University – Tandon School of Engineering). În 1871 a intrat în industria livrărilor, ca partener al companiei Gilchrest, Flint & Co.

    În 1911, el a pus bazele IBM, prin cumpărarea acţiunilor a patru companii: Tabulating Machine Company, International Time Recording Company, Computing Scale Company of America şi Bundy Manufacturing Company. În 1924, CTR a fost redenumită International Business Machines. Flint a rămas în consiliul de administraţie al IBM până în 1930, când s-a retras din business.

    Antreprenorul a fost căsătorit de două ori, cu Emma Kate Simmons şi Charlotte Reeves. Printre pasiunile sale s-au numărat: înotul – deţinând chiar, pentru o vreme, recordul mondial la viteză, vânătoarea, pescuitul, navigaţia şi aviaţia. De-a lungul timpului a fost şi consul al statelor Chile, Nicaragua şi Costa Rica, dar şi unul dintre cei şapte fondatori ai Automobile Club of America. A publicat şi o carte: Memories of an Active Life: Men, and Ships, and Sealing Wax.

    Flint a murit pe 26 februarie 1934, la Washington.

    Cel care a transformat compania într-o putere internaţională a fost însă Thomas John Watson, care a deţinut funcţiile de preşedinte şi CEO al IBM între 1914 şi 1956, sub conducerea sa businessul dublându-şi în doar 4 ani cifra de afaceri, până la 9 milioane de euro.

    Un moment important în istoria companiei a fost anul 2005, când IBM şi-a vândut divizia de calculatoare către producătorul chinez Lenovo. O altă bornă a fost atinsă în 2020, când compania a decis să se împartă în două companii publice diferite: IBM şi NewCo. La nivelul anului 2020, businessul a raportat o cifră de afaceri de 73,6 miliarde de dolari, funcţionând cu o echipă de aproape
    346.000 de angajaţi. În acelaşi an, compania a fost clasată pe poziţia 38 în topul Fortune 500. În luna aprilie a acestui an, capitalizarea de piaţă a IBM a atins valoarea de 127 de miliarde de dolari.

    În România, compania a înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 941 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.