Tag: obtinere

  • Trump: Voi obţine milioane de voturi chiar de la democraţi

    „Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mogulul duty-free-urilor este patronul echipei de fotbal Leicester, noua campioană la fotbal din Anglia

    Minunea s-a produs în Anglia, Leicester o echipă pe care majoritatea o vedea zbătându-se la retrogradare, a reuşit să câştige titlul în Premier League, una dintre cele mai dure competiţii fotabilistice din lume. Este cea mai mare surpriză din istoria de peste 100 de ani a acestui campionat.

    Vichai Srivaddhanaprabha este miliardarul thailandez din spatele miracolului din Marea Britanie, scrie cotidianul american Wall Street Journal.

    Cu o avere estimată la 2,9 miliarde dolari, thailandezul este o figură discretă, iar în ciuda faptului că echipa lui a câştigat campionatul, Vichai nu a dorit să apară public sau să ofere un interviu.

    King Power, compania înfiinţată de thailandez în 1989 şi care figurează pe tricourile lui Leicester, administrează un lanţ de duty-free-uri în toată Thailanda, obţinând monopolul pe două mari aeroporturi din una dintre cele mai vizitate ţări din lume.

    După rezultatul extraordinar obţinut de către echipa pe care o finanţează, un eveniment interesant pare să se producă în Asia, dar mai ales în Thailanda. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Donald Trump a obţinut victoria în Indiana; Ted Cruz se retrage din cursa prezidenţială

    Donald Trump a obţinut victoria în statul american Indiana, având şanse din ce în ce mai mari de a obţine nominalizarea din partea partidului republican, după ce contracandidatul său republican Ted Cruz şi-a anunţat retragerea din cursa pentru alegerile prezidenţiale, scrie Reuters.

    Cu victoria din Indiana şi cu retragerea lui Cruz din cursa prezidenţială, Trump ar putea deveni candidatul nominalizat de partidul republican pentru alegerile generale de pe 8 noiembrie, candidând cel mai probabil împotriva lui Hillary Clinton, aflată în fruntea clasamentului democrat.

    Deşi Trump pare a avea un drum drept spre nominalizare, Sanders este încă un contracandidat puternic pentru Clinton, mai ales după victoria obţinută în Indiana.

    Republicanii urmează să-şi aleagă reprezentantul pentru alegerile prezidenţiale de pe 8 noiembrie la convenţia de la Cleveland care se va desfăşura în perioada 18-21 iulie.

    După înfrângerea din Indiana, Cruz şi-a anunţat retragerea din cursă, motivând nu mai este un candidat viabil.

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • Consumul de fructe proaspete poate reduce riscul bolilor de inimă

    În cel mai mare studiu de acest fel, cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare a peste jumătate de milion de adulţi din China pentru a afla dacă dieta pe care o urmează poate fi asociată cu sănătatea inimii. Subiecţii au fost selectaţi tocmai pentru că un număr semnificativ de chinezi de vârsta a doua nu consumă deloc fructe proaspete, astfel că oamenii de ştiinţă au putut să discearnă mai uşor impactul decât în cazul statelor occidentale.

    În urma cercetătorilor, aceştia au arătat că inclusiv consumul unui singur fruct în fiecare zi a scăzut riscul de a suferi un atac vascular cerebral sau un infarct miocardic cu o treime, pe o perioadă de şapte ani, cât timp s-a desfăşurat studiul, comparativ cu persoanele care nu mâncau fructe niciodată sau foarte rar.

    Statinele au redus de asemenea riscul atacurilor de cord cu o treime, dar multe persoane se plâng de reacţiile adverse ale medicamentelor, precum durerile musculare şi oboseala, potrivit CSID.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP: Tânărul de 37 de ani responsabil de operaţiunile HTC din trei ţări

    Business Magazin va lansa în curând catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2016.  Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.



    La 37 de ani, Mihai Nodea conduce operaţiunile din România, Ungaria şi Moldova ale producătorului de smartphone-uri HTC. Din poziţia de regional manager, este responsabil de consolidarea brandului şi ezvoltarea strategică a vânzărilor de dispozitive mobile HTC în cele trei ţări, precum şi de dezvoltarea comunităţii din jurul mărcii.  Mihai Nodea are o experienţă de peste zece ani în industria de telefonie mobilă. Şi-a început cariera în cadrul operatorului de telecomunicaţii Orange România, în 2000, fiind responsabil de relaţia cu clienţii. Ulterior, s-a specializat în segmentul dispozitivelor mobile, ocupând diverse poziţii de management în cadrul LG Electronics România şi Sony Ericsson Mobile Communications până în 2012, când a preluat operaţiunile de distribuţie a brandului HTC în

    România şi Moldova. „Industria smartphone-urilor este foarte dinamică şi competitivă. Consumatorii au o ofertă extrem de bogată de dispozitive, astfel că trebuie să găseşti mereu elementele diferenţiatoare, atât din perspectiva smartphone-ului în sine, care trebuie să inoveze prin design şi performanţe tehnice, cât şi a iniţiativelor comerciale, astfel încât să creezi o comunitate în jurul brandului tău şi să creşti performanţele de vânzări“, spunea Mihai Nodea, într-un interviu anterior acordat Business Magazin. De-a lungul carierei, prin strategia comercială şi iniţiativele comerciale, el a obţinut creşterea cotei de piaţă şi a volumului de vânzări pentru toate brandurile de care a fost responsabil. Regional managerul HTC România,Ungaria şi Moldova a obţinut o diplomă de master la Facultatea de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti şi deţine o diplomă în International Business Administration obţinută în cadrul Universităţii Danemarca de Sud.

     

     

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii

  • Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, adică dublu decât în primă instanţă, în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

    Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referedumului, de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite,
    Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în faţa instanţei în procesul Referendumului că se consideră nevinovat “Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea.

    Procurorii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsă cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca “un moft, nu ca un drept”.
    În primă instanţă, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

  • Povestea omului care controlează o reţea de peste 20.000 de restaurante si 160.000 de angajaţi

    Howard Schultz, născut la 19 iulie 1953, este CEO-ul şi preşedintele Starbucks Corporation, reţeaua formată din peste 23.000 de cafenele răspândite în întreaga lume, cu venituri de 14,8 miliarde de dolari şi aproximativ 160.000 de angajaţi. Schultz s-a născut într-o familie săracă de evrei din cartierul newyorkez Brooklyn.

    Era un sportiv talentat, excelând la baschet şi fotbal american, astfel că în 1970 a reuşit să obţină o bursă de studii la universitatea Northern Michigan, fiind primul din familia sa care urma colegiul. A absolvit cinci ani mai târziu şi a obţinut o licenţă în comunicare.

    “În copilărie simţeam că mă aflu de cealaltă parte a baricadelor. ştiam că oamenii din partea cealaltă au mai multe resurse, mai mulţi bani, familii mai fericite. Simţeam nevoia să mă caţăr peste gardul care ne despărţea şi să realizez ceva ce părea imposibil celorlalţi. Poate am o cravată şi un costum acum, dar nu am să uit niciodată de unde vin”, spunea Schultz într-un interviu anterior acordat tablodiului britanic Mirror.

    Şi-a început cariera ca vânzător de electrocasnice pentru Hammarplast, o companie care vindea aparate de cafea europene în SUA. A avansat până la postul de director de vânzări, poziţie din care a observat la începutul anilor ’80 că o mare parte din venituri erau generate de o mică reţea de magazine din Seattle, Washington, cunoscută atunci drept Starbuck’s Coffee Tea and Spice Company. ”Când am intrat în magazin pentru prima dată – ştiu că sună siropos – dar chiar m-am simţit acasă, iar produsul părea că îmi vorbeşte“, rememorează Schultz momentul în care a intrat în Starbucks, în 1981.

    Firma exista de aproximativ zece ani, doar în Seattle, fondată de Jerry Baldwin, Gordon Bowker şi vecinul lor, Zev Siegl. Cei trei prieteni au fost şi creatorii logo-ului răspândit acum în toată lumea. La un an după întâlnirea sa cu fondatorii Starbucks, în 1982, Schultz a fost angajat ca director al operaţiunilor de retail şi de marketing pentru compania aflată în creştere şi care, în acel moment, vindea doar boabe de cafea, nu şi cafea preparată. Ideea ca Starbucks să vândă şi cafea preparată i-a venit lui Schultz în timpul unei călătorii la Milano în care a observat numărul mare de cafenele de la fiecare colţ de stradă.

    Entuziasmul lui de a crea un lanţ de cafenele nu a fost împărtăşit însă şi de fondatori. La insistenţele sale, proprietarii i-au permis totuşi să deschidă o cafenea într-un nou magazin care urma să fie deschis în Seattle. Spaţiul, inaugurat în 1985, le-a adus sute de clienţi zilnic. A fost totodată locul creării unui nou sortiment de cafea preparată şi a fost introdus un nou cuvânt în rândul băutorilor de cafea din toată lumea: cafe latte. Succesul cafenelei nu a fost însă suficient pentru a demonstra fondatorilor că direcţia indicată de Schultz era cea potrivită. Ei nu voiau să crească atât de mult, iar Schultz, dezamăgit, a părăsit Starbucks în 1985 şi şi-a deschis propriul lanţ de cafenele, Il Giornale, care i-a adus rapid succes.

    Doi ani mai târziu, cu ajutorul unor investitori privaţi, a cumpărat Starbucks în schimbul a 3,8 milioane de dolari şi a realizat fuziunea între cele două companii. Schultz a fost nevoit să ducă din nou o muncă de convingere, de data aceasta ca investitorii să creadă că americanii sunt dispuşi să cumpere la preţuri ridicate o băutură pentru care obişnuiau să plătească 50 de cenţi. Din cauza neînţelegerilor cu ei, Schultz a demisionat în 2000 din poziţia de CEO al Starbucks.

    Opt ani mai târziu, s-a întors însă la conducerea companiei, care se străduia să rămână pe linia de plutire. De la întoarcerea lui Schultz, valoarea companiei a ajuns să fie de patru ori mai mare, ajungând la o cifră de afaceri de 14,8 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor publicate anul trecut. Schultz continuă să extindă reţeaua la nivel global, a deschis cafenele în Vietnam, India şi, se va extinde în curând şi în Myanmar.

    Afaceristul, cu o avere estimată la 2,1 miliarde de dolari,  investeşte, prin intermediul unui fond de investiţii, şi în companii precum Pinkberry, Lululemon, eBay şi Groupon.

  • Cum a câştigat acest şofer Uber 90.000 de dolari în şase luni, fără să conducă aproape deloc

    În prima luna ca şofer Uber Joseph Ziyaee a câştigat peste 20.000 de dolari şi a făcut o singură cursă, informează Business Insider.

    Pentru a obţine acea sumă de bani, Ziyaee nu a condus un client de pe coasta de est a Statelor Unite pe coasta de vest, ci s-a folosit de sistemul Uber care recompensează şoferii dacă recrutează alte persoane. 

    Astfel, în şase luni Joseph Ziyaee a strâns 90.000 de dolari doar prin această metodă. Totul a început în momentul când şi-a rănit piciorul, iar condusul a devenit dificil.

    Cum funcţionează? Uber are un sistem prin care recompensează cu bonusuri şoferii noi care au realizat un număr de călătorii, iar dacă folosesc un cod de la un alt şofer, ambii primesc un bonus. Bonusurile diferă de oraşe. În localităţile unde sunt mai puţini taximetrişti bonusul creşte. Ziyaee a profitat de acest lucru şi a recrutat şoferi în mai multe oraşe. Pentru asta a folosit mai multe metode: social media, prin prieteni etc.

    “Cel mai important lucru este să-i ajuţi pe noi şoferi cu tot ce au nevoie, dacă întâlnesc obstacole să-i ajuţi să le depăşească”, spune Joseph Ziyaee, intitulat Regele Uber.