BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • Guvernul a adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea

    ”Am adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea. Strategia se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii, respectiv agricultură, educaţie, sănătate, cultură, mediu, tineret şi sport şi turism. Astfel, în conformitate cu calendarul aflat la această strategie, în termen de trei luni de la data adoptării strategiei, toate ministerele de linie vor adopta analize de impact cu privire la strategiile în domeniilor lor, iar în maximum şapte luni, în funcţie de analizele de impact şi analizele de oportunitate pe care fiecare minister le va face, se vor adopta legile sectoriale pe fiecare domeniu de descentralizare”, a anunţat vicepremierul Sevil Shhaideh.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • Câştigul mediu net a fost de 2.236 de lei, în februarie, în scădere faţă de ianuarie cu 64 de lei

    “În luna februarie 2017, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna ianuarie 2017, ca urmare a acordării în lunile precedente a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe sau sărbători, al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna februarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată în comunicatul emis de INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spune-mi cât poluează maşina ta ca să-ţi spun ce sticker va purta. Tabelul care arată unde te încadrezi cu gradul de poluare

    Conform proiectul elaborat de Ministerul Mediului privind înlocuirea timbrului de mediu, obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX, autorităţile propun introducerea a şase abţibilduri colorate, care să facă distincţia între autoturisme în funcţie de nivelul de poluare al acestora. Acest proiect propune ca pentru autovehiculele electrice şi cele cu motoare hybrid (electric + alt carburant) să fie alocat un abţibild de culoare verde, numerotat cu cifra “0”, aceste vehicule fiind considerate cel mai puţin poluante.

    IATĂ AICI TABELUL CU GRADELE DE POLUARE ALE MAŞINII TALE ŞI STICKER-ELE PE CARE LE VEI PURTA

  • Inovaţii pentru companiile care rămân loiale hârtiei

    La standul Epson, din cadrul CeBIT, unul dintre cele mai mari târguri de IT din lume, un tânăr tuns scurt cu o freză pompadour spune publicului că până va termina el prezentarea, maşinăria din spatele lui va recicla câteva foi de hârtie imprimate pentru a fi utilizate din nou.

    Invenţia se numeşte PaperLab şi este dezvăluită pentru prima dată publicului european la tâgul CeBIT din Hanovra, produsul japonezilor aflându-se la vânzare în ţara de origine din decembrie 2016. PaperLab este un produs cu ajutorul căruia companiile îşi pot refolosi hârtiile, fără să mai fie nevoite să ducă deşeurile de acest tip la fabricile de reciclare. PaperLab este o componentă a viziunii Epson pentru viitorul industriei de printing, fiind primul sistem de fabricare a hârtiei în birou prin procesare uscată din lume.

    „De ani de zile se vorbeşte despre birourile fără hârtie (paperless office), dar noi nu credem că o să se întâmple prea curând. Vrem să le oferim posibilitatea companiilor să folosească hârtia fără să-şi facă griji legate de mediu. PaperLab transformă hârtia printată, uzată, într-o hârtie nouă care poate fi folosită iar. Creăm acest ciclu în interiorul unui birou”, spune Rob Clark, vicepreşedinte senior al Epson Europa, care recunoaşte că industria de printing este una veche, dar care se află într-o fază unde schimbările se produc foarte repede.

    PaperLab ia hârtia uzată, o transformă în fibre, o albeşte; apoi, sub presiune este realizată noua bucată de hârtie A4, A3 sau cărţi de vizită albe sau color. Potrivit reprezentanţilor companiei, PaperLab produce 12 hârtii noi într-un minut sau 720 într-o oră printr-un proces uscat, cu un volum minim de apă, aceasta fiind necesară pentru menţinerea unui anumit nivel de umiditate în interiorul maşinăriei. Un proces nu tocmai rapid, luând în calcul că imprimantele de azi pot printa peste 100 de pagini pe minut.

    Produsul realizat de Epson nu este neapărat destinat doar companiilor ecologice, ci în special firmelor interesate şi îngrijorate de securitatea datelor. „Unele bănci cheltuiesc foarte mulţi bani pentru securitatea datelor. Datele clienţilor sunt printate pe hârtie care trebuie păzită, e nevoie să angajezi oameni de securitate care să păzească hârtiile până la fabrica de reciclare”, spune Kazuyoshi Yamamoto, preşedinte al Epson Europa. El este apoi completat de Rob Clark: „Se vorbeşte mult despre securitatea datelor, dar discuţia cea mai aprigă rămâne legată de mediul digital. Însă aceeaşi problemă există şi în mediul real. Există multe date personale imprimate pe hârtie”.

    Primii clienţi din Japonia pentru acest produs au fost autorităţile, care lucrează cu date sensibile, dar potrivit lui Yamamoto primăriile au achiziţionat produsul şi pentru a educa copiii asupra impactului pe care-l are printarea asupra mediului înconjurător şi nevoia de reciclare. „Ţinta noastră este să creăm un ecosistem al birourilor unde sunt folosite imprimante ecologice inkjet alături de PaperLab pentru reciclare. Viziunea mea pentru viitor este o lume în care poţi printa cât vrei apoi poţi recicla. Într-o zi sper să dezvoltăm îndeajuns produsul astfel încât să fie folosit în fabrici, birouri şi chiar – de ce nu? – acasă”, a spus şi Minoru Usui, preşedintele global al Epson, în cadrul conferinţei de la CeBIT.

    În momentul de faţă, produsul are un cost ridicat (200.000 de dolari), recunoscut şi de Yamamoto, care spune că „trebuie să mai dezvoltăm produsul, să-l micşorăm, să reducem preţul şi să găsim clientul care are nevoie de o soluţie pentru protejarea datelor”. Compania plănuieşte să lanseze oficial produsul în Europa începând cu jumătatea anului 2018. „Foarte mulţi clienţi sunt interesaţi, dar aşteptăm şi reacţii mai concrete. Acum este arătat pentru prima dată în Europa. Este foarte dificil să estimăm câte unităţi vom vinde, deoarece vom dezvolta produsul în continuare pentru a duce costul în jos”, răspunde Clark legat de vânzările aşteptate pentru acest produs. Deşi nu a vrut să dezvăluie câţi bani au fost investiţi în dezvoltarea PaperLabs, Clark a menţionat că în jur de 1,5 milioane de dolari sunt investiţi zilnic în cercetare şi dezvoltare.
    Un alt element al strategiei Epson pentru următorii ani şi un răspuns dat de Epson producătorilor de imprimante cu laser îl reprezintă imprimanta Workforce Enterprise.

    Prin acest produs, compania japoneză vrea să introducă imprimarea cu tehnologia inkjet în birouri, unde acum preponderent este folosită tehnologia bazată pe laser. „În trecut, existau nişte probleme de stabilitate şi reabilitate ale printerului cu injekt în comparaţie cu cel cu laser, dar am îmbunătăţit tot mai mult produsele noastre şi am început să intrăm în sectorul industrial, unde timpul pierdut (downtime) nu poate fi acceptat. Am ajuns la un punct unde această tehnologie poate fi folosită cu succes şi de companii”, spune Kazuyoshi Yamamoto.

    Potrivit BCC Research, piaţa globală a produselor cu tehnologie inkjet va creşte de la 4,2 miliarde de dolari, cât a fost estimată în 2016, la 125 de miliarde de dolari în 2021, cu o rată anuală de creştere de 24,6%. Această explozie a pieţei nu se datorează doar industriei de printing, ci şi faptului că se găsesc mai multe utilizări ale acestei tehnologii, precum decorarea produselor sau în realizarea display-urilor TV şi monitoarelor.

  • Cum îi scapă României anual printre degete o comoară de milioane de euro

    Cea mai mare parte pleaca in tari precum Germania, Italia sau Austria. Aceste produse au desfacere slaba pe piata romaneasca, dar strainii le recunosc beneficiile si au inteles ca sunt profitabile. Nu-i de mirare ca multe dintre cremele, siropurile sau dulceturile din import sunt facute din plante sau fructe culese din padurile Romaniei, dar preturile sunt de occident, scrie Mditv.ro
     
    La Directia Silvica Dambovita recolta a fost una destul de bogata anul acesta. Fructele sunt culese in general de oamenii din localitatile sarace si sunt vandute pe cativa lei la centrele de colectare ale directiei. Munca nu este nici pe departe rasplatita, insa este o sursa de venit. Dupa sortare si precongelare acestea sunt vandute prin intermediul unei licitatii publice. Firmele care le achizitioneaza le trimit la export in tari ca Italia sau Germania.
     
    La centrul de colectare fructe de padure din Ulmi, judetul Dambovita, miercuri se muncea de zor pentru pregatirea unei noi livrari. Fructele vor lua bineinteles calea strainatatii.
     
    Fructele de padure,in general, sunt folosite in doua domenii: industria alimentara si industria farmaceutica. Fructele macesului sunt extrem de bogate in vitamina C, dar si in alte tipuri de vitamine, cum sunt vitamina A, vitamina B1, vitamina B2. Pe langa continutul bogat in vitamine, fructele de maces sunt bogate in zaharuri, acid citric si asigura buna functionare a vaselor capilare si sunt folosite in tratarea afectiunilor ficatului. Atat catina alba, cat si cea rosie sunt tonice, combat forme diferite de anemie si contribuie, prin continutul crescut de vitamina C, la detoxifierea organismului.
     
    Campania de recoltare a fructelor de padure nu este inca finalizata. Specialistii sustin ca fructele de padure sunt foarte cautate pe pietele externe intrucat sunt naturale si ecologice. Directia Silvica Dambovita a mai colectat si plante medicinale care vor ajunge atat in tara cat si peste hotare.
     

  • Noii miniştri ai Cabinetului Grindeanu au depus jurământul la Palatul Cotroceni

    La ceremonia de la Palatul Cotroceni au participat şi Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea. După depunerea jurămintelor de către noii miniştri, preşedintele Klaus Iohannis a avut un scurt schimb de replici cu preşedinţii celor două Camere. Apoi preşedintele a dat mâna şi glumit cu premierul Sorin Grindeanu.

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele de numire în funcţie pentru Graţiela Gavrilescu -viceprim-ministru şi ministru al Mediului şi Viorel Ilie – ministru pentru Relaţia cu Parlamentul.

  • Cum poţi primi bani de la stat pentru a-ţi cumpăra o maşină

     Persoanele fizice care vor să-şi ia maşină electrică mai pot cere doar azi de la stat până la 20.000 de lei, bani nerambursabili, potrivit unui act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). În acest sens, cetăţenii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să urmeze câţiva paşi.

    Regulile din acest an pentru programul supranumit “Rabla Plus”, prin intermediul căruia se pot cere bani pentru achiziţionarea de maşini electrice noi, sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 955/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a fost modificat recent, prin Ordinul MMAP nr. 2.337/2016, pentru a stabili un termen-limită (ce nu exista iniţial) pentru înscrierea persoanelor fizice: data de astăzi.

    Prin acest program, Guvernul vrea să stimuleze persoanele fizice (dar şi firmele şi alte entităţi) să-şi cumpere maşini electrice pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului. “Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride”, se arată în actul normativ.

    Mai exact, cetăţenii pot cere de la stat un ecotichet în valoare de:

    • 20.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă pur electrică;
    • 5.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă electrică hibridă cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

     

    Pe deasupra, dacă vor să-şi ia maşină electrică, persoanele fizice acceptate în programul “Rabla” pot să cumuleze ecotichetul cu prima de casare. De exemplu, statul poate acorda unui cetăţean o sumă nerambursabilă de până la 26.500 de lei, în cazul achiziţionării unei maşini noi pur electrice, în schimbul casării unui automobil mai vechi de opt ani. (Ghidul persoanelor fizice pentru înscrierea în programul “Rabla 2016” poate fi consultat aici.)

    Fiecare solicitant din cadrul programului “Rabla Plus” poate folosi un singur ecotichet pentru a cumpăra o maşină electrică nouă. Totuşi, statul poate acorda mai multe ecotichete unei singure persoane, însă numai dacă aceasta cumpără un număr echivalent de maşini (de exemplu, se pot cere două ecotichete pentru a cumpăra două automobile electrice noi).

    Cititi mai multe pe avocatnet.ro