BusinessMagazin

Tag: masina

  • Povestea adolescentei care şi-a transformat hobby-ul din copilărie într-o afacere de 250 de milioane de dolari

    Bella Weems, o tânără din Statele Unite ale Americii, şi-a dorit încă de la vârsta de 14 ani o maşină, chiar dacă nu putea la vremea respectivă să obţină permisul de conducere, vârsta legală în SUA pentru şofat fiind de 16 ani. Când le-a comunicat părinţilor această dorinţă, i-au spus că poate să îşi cumpere o maşină, dacă economiseşte suficienţi bani pentru a face acest lucru. Weems  a început să lucreze ca babysitter şi, după câteva luni în care a avut grijă de copii, a strâns doar 350 de dolari. Părinţii au sfătuit-o să investească banii economisiţi până în acel moment într-o afacere. Adolescenta a căutat idei pe internet şi a găsit un concept de medalioane personalizate, pe care a hotărât să le comercializeze. Alegerea numelui afacerii sale a fost la fel de simplu: mama sa a întrebat-o  care sunt lucrurile care îi plac, iar ea a răspuns, origami şi bufniţele (owl, engl.); astfel a luat naştere numele brandului: Origami Owl.

    Pentru a creşte afacerea, tânăra antreprenoare a început să organizeze petreceri la ea acasă, unde prietenii şi familia puteau să cumpere  bijuterii cu preţul cuprins între 5 şi 46 de dolari.

    Feedback-ul primit din partea cunoştinţelor a fost unul pozitiv, iar echipa formată din mamă şi fiică a deschis primul magazin într-un mall în noiembrie 2011. Au vândut în perioada sărbătorilor bijuterii în valoare de 60.000 de dolari, dar, mai important decât atât, clienţii au început să trimită în tot statul bijuterii Origami Owl ca şi cadouri. Următorul pas a fost lansarea unui website şi, pe măsură ce afacerea a crescut, planul lor s-a dezvoltat şi a început să includă şi designeri independenţi sau oameni care să găzduiască petreceri în care, la rândul lor, să vândă bijuterii în numele Origami Owls. Au lansat de asemenea un program destinat copiilor cu vârsta între 12 şi 17 ani prin care îi învaţă cum să îşi creeze propria afacere.

    Cele mai multe posturi de management au fost preluate de membri ai familiei, însă Bella Weems şi părinţii ei l-au angajat ca CEO al Origami Owl pe Robin Crossman, acesta având experienţă pe posturi de conducere în companii ca Amway Global, Home Interiors, Suzanne.com sau The Longaberger Company. Potrivit celor mai recente informaţii publicate în presa internaţională, veniturile companiei au ajuns la 250 de milioane de dolari. 

  • “Podul Lui Dumnezeu”, singurul pod natural din lume pe care se poate circula cu maşina

    “Podul lui Dumnezeu” este un pod natural unic în lume.

    Acesta are 30 m lungime şi 22 înălţime, fiind cel mai mare pod natural din România şi al doilea din Europa ca marime, însă singurul pe care se poate circula cu autovehiculul.

    GALERIE FOTO

    Podul lui Dumnezeu sau Podul Natural, cum i se mai spune, se află în centrul localităţii mehedinţene Ponoare, fiind o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin.
     

    El s-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune în peisaj prin masivitate: 30 de metri lungime, 13 metri înălţime, 22 de metri lăţime şi 9 metri deschidere.

  • Prima maşină electrică 100% românească se construieşte la Cluj. Cât va costa şi cât merge cu un “plin”

    O maşină electrică low-cost a fost concepută la Cluj, iar cei care au dezvoltat proiectul spun că este o premieră mondială. Maşina va fi produsă în România şi va ajunge la un preţ de aproximativ 5.000 de euro. Potrivit dezvoltatorilor proiectului, care au lansat o machetă a maşinii “Go4Two”, aceasta va cântări aproximativ 300 de kilograme şi este realizată din fibră de carbon.

    Maşina va avea trei roţi, este proiectată pentru două persoane şi va avea o autonomie de o sută de kilometri la o încărcare completă, care durează 3-4 ore. Prima variantă la care echipa lucrează este o maşină care să atingă viteza de 45 km/h, care să poată fi folosită în oraş. Dezvoltatorii din Cluj lucrează, în paralel, şi la o variantă de maşină care să atingă viteza de 80 km/h şi care să poată fi condusă pe drumurile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Prima maşină electrică 100% românească se construieşte la Cluj. Cât va costa şi cât merge cu un “plin”

    O maşină electrică low-cost a fost concepută la Cluj, iar cei care au dezvoltat proiectul spun că este o premieră mondială. Maşina va fi produsă în România şi va ajunge la un preţ de aproximativ 5.000 de euro. Potrivit dezvoltatorilor proiectului, care au lansat o machetă a maşinii “Go4Two”, aceasta va cântări aproximativ 300 de kilograme şi este realizată din fibră de carbon.

    Maşina va avea trei roţi, este proiectată pentru două persoane şi va avea o autonomie de o sută de kilometri la o încărcare completă, care durează 3-4 ore. Prima variantă la care echipa lucrează este o maşină care să atingă viteza de 45 km/h, care să poată fi folosită în oraş. Dezvoltatorii din Cluj lucrează, în paralel, şi la o variantă de maşină care să atingă viteza de 80 km/h şi care să poată fi condusă pe drumurile naţionale.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Maşinile conectate se vor transforma în maşini de făcut bani

    Un studiu recent al companiei Gartner previzionează că numărul maşinilor conectate aflate în circulaţie va ajunge în 2020 la 250 de milioane, iar apetitul în creştere pentru conectarea cât mai multor dispozitive confirmă previziunile. Dar conectivitate înseamnă, înainte de toate, trafic de date, iar marii operatori au început deja lupta pentru cota de piaţă.

    Trebuie să începem cu o scurtă explicaţie: conceptul de maşină conectată se referă la maşinile care sunt dotate cu dispozitive precum bluetooth, receptor wi-fi şi de reţele precum 3G sau 4G. Astfel, maşinile conectate sunt maşinile care fac parte din universul Internet of Things, în care toate dispozitivele sunt legate şi pot comunica între ele.

    În următorii trei ani, maşinile conectate vor ajunge la o rată de adopţie similară cu cea a sistemului GPS; în acel moment, sistemul metric folosit în mod uzual se va transforma din ARPU (average revenue per user – venit mediu pe utilizator) în ARPC (average revenue per car – venit mediu pe maşină). Luând piaţa americană de smartphone-uri ca punct de referinţă, putem observa că veniturile nu mai sunt la nivelul anilor precedenţi: vânzările de terminale au înregistrat o scădere de 6,5% în 2015 faţă de 2014; în Europa scăderea a fost chiar mai accentuată, de 10,8%.

    Această tendinţă se datorează unui cumul de factori, cei mai importanţi fiind saturarea pieţei şi instabilitatea economică. În vreme ce schimbarea telefonului pentru unul mai nou a ieşit de pe lista de priorităţi, alte dispozitive conectate par să aducă venituri tot mai mari operatorilor. Chris Antlitz, analist în cadrul firmei de cercetare de piaţă în domeniul tehnologiei TBR, spune: „Vedem că piaţa pe care activează marii operatori este saturată, aşa că aceştia încearcă să pătrundă în zona IoT“. Şi acest lucru pare să le reuşească: AT&T a depăşit un miliard de dolari în venituri doar din zona IoT, în vreme ce Verizon a generat venituri de 690 de milioane de dolari pe acelaşi segment.

    Câteva cifre care merită amintite sunt legate de trafic: potrivit Cisco Visual Networking Index 2016, traficul global de date mobile a crescut cu 74% faţă de anul trecut, ajungând la peste 3,7 exabiţi pe lună – un exabit înseamnă un miliard de gigabiţi. În ultimii zece ani, consumul de date a crescut de 4.000 de ori – iar asta explică apetitul în creştere al operatorilor pentru a aborda noi pieţe.

    Conectivitatea maşinilor este importantă şi din punct de vedere tehnic: cele mai multe maşini au în jur de 150 de microprocesoare ce formează subsistemele folosite pentru a rula diferite comenzi. O mare parte dintre acestea ar putea însă dispărea în momentul în care maşina ar fi conectată la un sistem online – ceva similar, dacă vreţi, modului în care funcţionează laptopurile Chromebook. Acestea nu au aplicaţii instalate, ci le rulează în momentul în care sunt conectate la internet. Una din temerile exprimate destul de frecvent este justificată: ce se întâmplă dacă reţeaua nu mai funcţionează? Iar răspunsul este că o astfel de întrerupere trebuie tratată ca orice altă defecţiune a maşinii: până la urmă, câţi dintre noi ştiu să repare un calculator de bord, prezent pe majoritatea modelelor produse după anul 2000?

    „Cred că lumea automobilelor se va schimba, oamenii vor să fie mai conectaţi, în România am şi realizat modelul Duster connected by Orange care a avut mult succes. Nu cred că are rost să pui tot felul de extraopţiuni costisitoare. E important să evoluezi şi să oferi această posibilitate – de a fi în permanenţă conectat; desigur, la un preţ rezonabil“, spunea Yves Caracatzanis, CEO al Renault România, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. Noua Duster Connected by Orange, de care vorbea Caracatzanis, a fost prima maşină conectată produsă sub umbrela francezilor de la Renault. Noutatea principală a modelului a fost astfel reprezentată de sistemul Wi-Fi integrat asigurat de Orange: cei care au cumpărat o maşină Duster din acea ediţie au avut  incluşi 12 GB de trafic pe lună la viteze 4G, timp de 24 de luni; la hotspot-ul instalat în maşină se pot conecta până la 10 dispozitive simultan.

    Vorbind de maşinile conectate, un aspect important este durata de viaţă şi adaptarea la tehnologiile actuale: această duratăar trebui să fie mult mai mare decât în cazul telefoanelor, pentru că maşinile nu sunt bunuri cu o perioadă de folosinţă scurtă. Şi în vreme ce acesta este un aspect ce va trebui cu siguranţă luat în calcul de producători, avantajele unei maşini conectate sunt şi ele destul de evidente. În primul rând este vorba de suprafaţă: în cazul unui telefon mobil, spaţiul fizic ce poate fi folosit pentru interacţiunea dintre om şi aparat este unul redus: practic ecranul telefonului. În cazul unei maşini, posibilităţile sunt aproape nelimitate.

    În al doilea rând, vorbim despre puterea de procesare. Dacă tehnologia cloud a transformat telefoanele mobile, accesând practic de la distanţă tehnologia necesară procesării, maşinile pot fi dotate cu un centru de date portabil. Astfel, viteza de procesare ar creşte în mod semnificativ fără a modifica prea mult designul şi fără a se reduce spaţiul interior.

    Un alt lucru extrem de important este managementul bateriei: cu toţii ştim cât de repede se poate epuiza bateria unui telefon, mai ales atunci când dispozitivul rulează aplicaţii de localizare. Această problemă dispare în interiorul unei maşini – nu pentru că bateria maşinii ar fi suficientă, ci pentru că localizarea prin GPS este o funcţie deja integrată în calculatorul de bord.

    Dacă părţile bune sunt evidente, nu trebuie însă ignorate şi cele mai puţin bune, aşa cum ar fi securitatea cibernetică. Atunci când hackerii atacă un telefon, pagubele – oricât de mari ar fi – nu vor pune niciodată în pericol viaţa proprietarului, cel puţin nu în mod direct; acest lucru se schimbă însă drastic în cazul maşinilor, iar lipsa unor măsuri eficiente încetineşte destul de mult dezvoltarea industriei în această direcţie.

    Creşterea conectivităţii este un fenomen cu impact din ce în ce mai mare, iar modificarea industriei auto în această direcţie nu mai stă sub semnul întrebării. Cine va profita cel mai mult de aceste noi schimbări este încă neclar, dar companiile care vor reuşi să îmbine nevoia de conectivitate cu cerinţele individuale vor avea cu siguranţă o şansă în plus.
     

  • Cât de inteligente au devenit casele în care locuim

    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului. Auzim des termeni precum “casă inteligentă” sau “internet of things”, dar  conceptele nu spun prea mare lucru până la momentul în care produc schimbări palpabile. Cum devine, aşadar, o casă inteligentă? Care sunt cele mai utile  dispozitive pentru casă? Şi cât costă să ne facem casa “mai deşteaptă”?

    Dacă în urmă cu puţină vreme ideea de casă inteligentă ducea cu gândul mai curând la filme decât la realitate, studiile publicate recent arată că peste 25 de miliarde de dispozitive vor face parte din IoT până în 2020, o bună parte fiind probabil folosite pentru îmbunătăţirea activităţilor din casă. Icontrol Networks arată că oameni din toate grupurile demografice (în special milenialii şi cei din generaţia X) sunt tot mai încântaţi de ideea de a locui într-o casă inteligentă. Potrivit unui studiu comandat de ONU, până în 2020, rata caselor cu acces la internet va ajunge la 69% la nivel global, iar gradul de penetrare al smartphone-urilor va atinge 75%.

    În România vorbim de o piaţă care a ajuns anul acesta la 16 milioane de euro. La nivel global însă valoarea pieţei de produse şi servicii dedicate smart home va ajunge la 43 de miliarde de dolari în 2020, o valoare de aproape trei ori mai mare decât cea din anul 2014, potrivit datelor Statista. Dat fiind interesul în creştere pentru astfel de produse, este foarte probabil ca şi alte industrii tangenţiale să profite şi să genereze venituri din ce în ce mai mari. Cursa pentru dominarea IoT este tot mai încrâncenată, iar companiile fac eforturi substanţiale pentru a nu rămâne în urmă. Samsung, spre exemplu, a anunţat la CES că 90% din produsele lansate în următorii doi ani vor avea abilitatea de a se conecta la internet. „Toate nebuniile ajung inteligente – prin State am văzut, de exemplu, apă inteligentă. Evident, nu cred că e ceva legat prin bluetooth, dar ideea e că totul devine într-un fel sau altul «smart». La un moment dat nu o să poţi să mai cumperi ceva care nu e smart, asta o pot spune cu siguranţă. Un exemplu foarte clar e dat de televizoare: nu mai poţi să cumperi modele noi care nu sunt smart, pentru că nu se mai produc“, spune Alexandru Bălan, chief security researcher la Bitdefender.

    În vreme ce conectivitatea la internet şi smartphone-urile par a fi principala forţă din spatele gradului tot mai mare de adopţie a caselor inteligente, sincronizarea dispozitivelor şi abilitatea acestora de a îmbunătăţi viaţa utilizatorului vor deveni principalele motive pentru care oamenii îşi vor automatiza casa.

    „O casă inteligentă înseamnă, în primul rând, conectivitate. Un pas major pe care l-am făcut noi, consumatorii, în ultimii ani în această direcţie a fost trecerea de la telefoanele mobile clasice la smartphone-uri. Conectându-se prin intermediul internetului, acestea au devenit o adevărată platformă de comunicare, socializare, informare, dar şi de control al gadget-urilor inteligente, inclusiv a celor de acasă“, spune şi Codruţa Marin, key account manager consumer channel în cadrul Philips Lighting România. Diferenţa dintre o casă inteligentă şi una clasică, consideră ea, constă în utilizarea unor electrocasnice şi dispozitive care sunt practic conectate la un „hub“ central şi controlate prin acesta, prin intermediul smartphone-ului, al tabletelor sau al calculatoarelor. În ultimii ani, locuitorii caselor inteligente îşi ajustează potrivit preferinţelor proprii nivelul de temperatură, de lumină, folosesc diferite camere de filmat pentru monitorizarea locuinţei şi diferiţi senzori de prezenţă, mişcare etc. pentru a spori securitatea. „Tot mai des, controlăm aceste dispozitive de la distanţă, le programăm, stabilim notificări sau alarme şi le utilizăm uşor prin aplicaţii dedicate. Sistemele clasice utilizate într-o casă inteligentă dobândesc un design tot mai prietenos astfel încât să devină parte integrantă din decorul de acasă.“

    Mirela Ursu, senior smart home product manager în cadrul Orange, spune că „soluţiile pentru case inteligente au apărut recent pe piaţa locală, Orange fiind primul şi, pentru moment, singurul operator care oferă o astfel de soluţie integrată, cu senzori de tipul pulg and play, în România“. Orange Smart Home a fost lansată în februarie 2016, iar reprezentanta companiei spune că feedbackul primit de la clienţii soluţiilor prezentate pe platforma Orange Smart Home este folositor pentru dezvoltarea altor funcţionalităţi.

    Mirela Ursu spune că această nişă de piaţă era accesibilă până acum câteva luni doar persoanelor care dispun de resurse financiare considerabile sau care au cunoştinţe tehnice avansate. „Din studiul realizat înainte de lansarea comercială a soluţiei, clienţii români au nevoie de control şi conectivitate, pentru mai mult confort. Soluţia Orange Smart Home include un sistem de senzori wireless gestionaţi printr-o aplicaţie dedicată ce poate fi accesată de pe telefon, tabletă sau laptop. Pachetul propus include doi senzori la alegere, un dispozitiv central la care aceştia sunt conectaţi, un SIM de date mobile pentru conexiunea de urgenţă, notificări nelimitate pe e-mail şi SMS şi acces la aplicaţie ce permite monitorizarea şi controlul casei de la distanţă.“

    Pachetul de bază poate fi completat cu senzori suplimentari, ce pot fi achiziţionaţi separat: senzor pentru uşă/fereastră, senzor de fum, senzor de inundaţie, senzor de mişcare, priză inteligentă, cameră Wi‑Fi. „Orange Smart Home face parte dintr-un context mai amplu, în care promovăm soluţiile de digitalizare şi automatizare atât acasă, cât şi la birou“, afirmă Mirela Ursu. Soluţiile machine-to-machine pot fi folosite de firme pentru eficientizarea proceselor de lucru şi automatizare, prin crearea unui mediu de comunicaţii pentru echipamente, fără a mai fi necesară intervenţia unui operator uman. Domeniile în care sunt implementate astfel de soluţii sunt extrem de variate, de la monitorizarea flotelor auto, soluţii de vending, contorizare şi monitorizare de reţele de utilităţi, senzori de calitatea mediului până la soluţii complexe de automatizare a proceselor industriale şi de analiză big-data. „Aceste dezvoltări, integrate cu reţelele noastre avansate de date mobile, Wi-Fi şi fixe şi extinse la nivel de comunităţi, reprezintă structura pe care dezvoltăm conceptul nostru de smart city. În acest fel, facem pasul de la case şi afaceri inteligente către oraşele inteligente ale viitorului. Lucrăm la implementarea acestui concept în câteva dintre oraşele din România, deja fiind implementate componente în Bucureşti, Cluj‑Napoca, Caransebeş, Sibiu, pentru a menţiona doar câteva“, mai spune reprezentanta Orange.

  • Ioan Gyuri Pascu a murit în această dimineaţă

    Ioan Gyuri Pascu, fost membru al grupului Divertis, a murit în această dimineaţă în locuinţa sa din Capitală la vârsta de 55 de ani, din primele informaţii el ar fi făcut infarct, scrie Mediafax

    Gyuri Pascu, născut pe 31 august 1961, la Agnita, a fost muzician şi actor, membru al grupului de umor Divertis, din anul 1987. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1982 şi de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care pop, rock, blues, reggae.

    A cântat împreună cu grupurile The Blue Workers, Pacific. A lansat mai multe albume muzicale, printre care se numără “Mixed grill” (1993), “Maşina cu jazzolină” (1994) şi “Gânduri nevinovate” (1997).

  • Soferii care fumează în maşină în prezenţa copiilor sau a femeilor însărcinate ar putea fi amendaţi

    “Aceste amendamente pe care le-am susţinut atunci când iniţiativa legislativă a ajuns la Comisia de buget, finanţe se referă, în primul rând, la anularea amendamentelor pe care le-a depus Comisia de sănătate din Senat şi care se refereau la actuala lege de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, iar suplimentar într-adevăr am corectat nişte lucruri care ni s-au cerut din partea societăţii civile şi a cetăţenilor şi care se referă, în primul rând, la introducerea interzicerii ţigărilor electronice la spaţiile de joacă pentru copii în aer liber, cât şi în spaţii închise care a fost omisă în Legea 15”, a declarat deputatul PSD Aurelia Cristea marţi.

    Ea s-a pronunţat în favoarea introducerii interdicţiei de a fuma în maşina personală în prezenţa femeilor însărcinate şi a copiilor.

    ”Suplimentar, astfel încât este în concordanţă şi cu Decizia CCR şi cu Convenţia ONU privind drepturile copilului, interzicerea fumatului în maşina proprietate personală dacă se află copii sau femei însărcinate’‘, a adăugat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevele lui Carmen Iohannis, fără CENTURA DE SIGURANŢĂ chiar cu ea la volan. Cântă şi îşi fac poze – VIDEO

    Câţiva dintre elevii Primei Doamne au avut ocazia să se plimbe cu aceasta într-o maşină decapotabilă, condusă chiar de soţia preşedintelui, aşa cum se observă în imaginile publicate pe contul de Facebook al uneia dintre eleve.

    Una dintre elevele Primei Doamne a publicat un filmuleţ în care aceasta din urmă conduce o maşină decapotabilă.

    VEZI VIDEO AICI

     

     


     

  • Povestea omului supranumit “regele inventatorilor japonezi”

    Sakichi Toyoda s-a născut pe 14 februarie 1867 în Kosai, prefectura Shizuoka, din Japonia, într-o familie săracă, tatăl lui fiind tâmplar. El este cunoscut drept „regele inventatorilor japonezi“, iar unele dintre cele mai importante invenţii ale lui sunt maşinile de ţesut. A realizat mai întâi modele pentru ţesut manual, pentru ca în 1924 să inventeze maşina de cusut automată numită Toyoda Model G Automatic Loom. În 1929 a vândut brevetul către o companie britanică, fapt care a permis companiei înfiinţate de Toyoda să genereze destul capital pentru dezvoltarea diviziei de automobile. Astfel a apărut Toyota Motor Corporation, divizia dedicată producerii de automobile aflată sub conducerea fiului lui Sakichi, Kiichiro Toyoda.

    În 1934 a fost dezvoltat motorul A-type pentru automobile, care a fost folosit un an mai târziu la propulsarea primului autovehicul (Model A1 – prototip) produs de compania japoneză. În acelaşi an Toyota Motor Corporation a dezvăluit şi primul model de camion (Model G1). În 1936 a început producţia autovehiculelor Model AA şi au fost vândute sub denumirea Toyoda, iar în 1937 divizia de automobile a devenit independentă. Prima maşină destinată transportului de pasageri a fost vândută cu 3.350 de yeni (aproximativ 42.000 de dolari, la preţuri actuale), cu 400 de yeni mai puţin decât maşinile Ford sau GM.

    Tot în 1937 compania a pornit o competiţie de design pentru un nou logo; peste 27.000 de propuneri au fost înregistrate, iar în final a fost aleasă varianta care prezenta trei caractere katakana, care exprimau „Toyoda“ într-un cerc. Cu toate acestea, numele avea să fie schimbat în Toyota, pentru că imaginea era mai simplă din punct de vedere vizual, iar acest nume se scrie doar din opt linii cu caracterele katakana, iar cifra opt este considerată norocoasă în Japonia. În plus, distanţarea de numele Toyoda (care în japoneză înseamnă orezărie fertilă) a ajutat compania să îndepărteze de ideea ce face trimitere la agricultură.

    Odată cu câştigarea independenţei faţă de compania- mamă, Toyota Motor Company (astăzi Toyota Motor Corporation), Risabura Toyoda, un alt membru al familiei, a fost numit preşedintele companiei. Câteva luni mai târziu, în 3 noiembrie 1938, Toyota a deschis prima fabrică de maşini, în Koromo. În timpul războiului din Pacific compania a produs camioane destinate armatei imperiale.

    Producţia de autovehicule de pasageri a fost reluată în 1947, cu modelul SA, echipat cu un motor Type S cu patru cilindri de 1.000 cmc care dezvolta 27 CP. Acest model a primit porecla „Toyopet“, care a rămas valabilă pentru toate modelele mici ale companiei japoneze. În 1957 Toyota a intrat pe piaţa americană cu automobilul Toyopet Crown, dar maşina nu a avut succes, mai ales din cauza numelui pe care consumatorii îi asociau cu jucării (toys) şi animale de companie (pets). Japonezii au renunţat la nume pentru piaţa SUA, dar l-au păstrat pentru pieţele europene până în anii ’60. Compania japoneză a continuat extinderea pe toate continentele, iar modelele MR2 (1985), Supra (1986) şi Celica (1987) au fost introduse pe piaţa europeană; vânzările au ajuns la 440.000 de unităţi în 1987.

    În 1989, Toyota a intrat pe piaţa maşinilor premium cu marca Lexus. Modelul Lexus LS400, lansat la Salonul Auto Internaţional Detroit, a fost pus în vânzare în Europa în 1990. 16 ani mai târziu, în 2005, vânzările Toyota pe piaţa europeană au atins pragul de un milion de unităţi pentru prima dată.

    Din 2012 până în prezent Toyota este lider pe piaţa auto mondială şi a livrat anul trecut 10,5 milioane de vehicule. Compania are fabrici pe toate continentele globului şi aproape 350.000 de oameni lucrează pentru grupul din Ţara Soarelui- Răsare.