Conform surselor citate, întâlnirea neoficială este prevăzută să aibă loc la ora 17.00, cei doi urmând să discute despre mandatul prezidenţial.
Întrevederea are loc cu câteva zile înainte de încheierea mandatului preşedintelui Băsescu şi învestirea în funcţie a lui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis va depune jurământul de învestitură în funcţia de preşedinte al Românei, duminică, într-o şedinţă solemnă a Parlamentului.
“Îmi exprim regretul profund pentru tragedia care a avut loc ieri în judeţul Constanţa şi transmit sincere condoleanţe familiilor victimelor. Vă chem să le fim alături celor aflaţi în durere prin gândurile noastre de solidaritate şi compasiune. Sper, totodată, că vom afla cât mai repede, în urma anchetei, care au fost cauzele care au dus la producerea acestei cumplite tragedii”, se arată în mesajul transmis de Klaus Iohannis.
Comandorul Petre Corneliu Cătuneanu, căpitanul comandor Ginel Claudiu Crăcănel, medicul Laura Vizireanu şi asistenta medicală Gabriela Camelia Harton şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii, luni, în lacul Siutghiol din judeţul Constanţa, a elicopterului SMURD, de tip EC 135, cu care se întorceau dintr-o misiune aeromedicală, după ce au transportat un pacient la Spitalul Judeţean Constanţa.
„În legătură cu jurământul depus de către preşedinte, în consens s-a stabilit ca acesta să fie pe 21, duminică, la orele 12.00, urmând ca, în conformitate cu Constituţia, preşedintele nou ales să intre în atribuţiile constituţionale în momentul în care depune jurământul în faţa Parlamentului”, a precizat Mircovici, după şedinţa Birourilor Permanente ale celor două Camere.
El a menţionat că a fost o scrisoare din partea grupurilor PNL privind depunerea jurământului de către noul preşedinte în data de 21 decembrie, care a fost aprobată de toată lumea, prin consens.
„A fost o discuţie pe tema aceasta că poate ar trebui ca CC să exprime un punct de vedere, preşedintele. Opinia a fost clară: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, Parlamentul este în funcţiune, preşedintele ales depune jurământul în faţa Parlamentului şi cel care stabileşte momentul în care acest lucru se face este Parlamentul României, prin cele două Camere reunite şi preşedintele va veni şi va depune jurământul în acest moment”, a mai spus Mircovici.
El a adăugat că, în mod categoric, la această şedinţă solemnă vor fi prezenţi principalii reprezentaţi ai statului.
Chelaru a fost întrebat despre o discuţie din şedinţa Biroului Permanent al Senatului de luni în care a fost ridicat, din nou, subiectul legat de momentul depunerii jurământului de către preşedintele nou ales, Klaus Iohannis.
”Este un subiect care a apărut după părerea mea din neant, el nu ar fi trebuit să existe. Eu cred că Administraţia Prezidenţială ar fi trebuit să facă o propunere, ţinând cont de prevederile Constituţiei, şi cred că din acest punct de vedere în următoarele şedinţe ale Birourilor Permanente reunite, primind propunerea Administraţiei Prezidenţiale, să definitivăm data la care noul preşedinte va veni să depună jurământul, ştiut fiind că din acel moment încetează mandatul vechiului preşedinte. Se discuta în principiu ziua de duminică (21 decembrie, n.r.), cred că e chiar după amiază, o să discutăm în şedinţa Birourilor Permanente, însă firesc ar fi ca Administraţia prezidenţială să aibă o poziţie activă. Nu a avut până acum, noi aşteptăm”, a spus Chelaru.
El a fost întrebat ce se va întâmpla dacă Administraţia Prezidenţială nu va trimite o propunere privind momentul depunerii jurământului de către noul preşedinte ales. ”Dacă nu va transmite acea scrisoare vom stabili noi în Parlament data la care în mod firesc, constituţional, vine preşedintele să depună jurământul”, a menţionat Chelaru.
Vicepreşedintele Senatului a susţinut că ”în mod firesc” depunerea jurământului ar trebui să aibă loc duminică.
Judecătorii CC au stabilit repunerea pe rol a cauzei privind respectivul articol întrucât s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare.
CC a cerut informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.
Textul de lege care va fi dezbătut de judecători este articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.
“Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.
Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci pronunţarea unei soluţii până la 3 noiembrie. În 3 noiembrie, însă, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.
În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.
Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.
În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.
În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.
În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.
“Tatiana Niculescu Bran va fi purtătorul meu de cuvânt ca Preşedinte al României, începând cu data de 21 decembrie. Lista integrală a echipei care mă va însoţi la Cotroceni va fi dată publicităţii săptămâna viitoare”, a scris Klaus Iohannis pe contul său de Facebook.
Tatiana Niculescu Bran, scriitoare şi fost jurnalist la BBC, a scris anterior pe contul său de Facebook că preşedintele ales, Klaus Iohannis, i-a propus să-i fie purtător de cuvânt şi consilier de comunicare la Palatul Cotroceni, informaţia fiind confirmată de persoane din staff-ul lui Iohannis.
”O ştire despre mine (sper să fie o veste bună). Preşedintele ales al României, dl. Klaus Iohannis, mi-a propus să-i fiu purtător de cuvânt şi consilier de comunicare. Sunt onorată că s-a gândit la mine. Las deoparte cartea pe care mă apucasem s-o scriu, şi devin, aşadar, din purtătoare de cuvinte, purtătoare de cuvânt”, a scris aceasta pe pagina de Facebook.
Informaţia a fost confirmată pentru MEDIAFAX de surse din staff-ul preşedintelui ales, Klaus Iohannis.
Potrivit CV-ului postat pe site-ul Editurii Polirom,Tatiana Niculescu Bran a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucuresti şi Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles.
Între 1995 şi 2004 a fost redactor la Radio BBC World Service, Secţia Română de la Londra. Între 2004 şi 2008, ea a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti.
În anul 2006, Tatiana Niculescu Bran a publicat primul roman non-ficţional din literatura română, ”Spovedanie la Tanacu”, urmat, în 2007, de ”Cartea Judecătorilor”.
Cele două romane, în dramatizarea autoarei, au devenit piese de teatru. ”Spovedanie la Tanacu” a avut premiera la New York în 2007, în regia lui Andrei Şerban. Acelaşi volum a inspirat, de asemenea, filmul ”După dealuri” al lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012.
În 2010, Liternet i-a publicat piesa de teatru ”Brâncuşi contra SUA”, o abordare inedită a celebrului proces cu acelaşi nume intentat de Brâncuşi statului american în 1926. La Editura Polirom, Tatiana Niculescu Bran a mai publicat ”Nopţile Patriarhului” (2011), ”În Ţara lui Dumnezeu” (2012), ”Spovedanie la Tanacu” (ed. a II-a, 2012, 2013; roman tradus în limba italiană) şi ”Cartea Judecătorilor” (ed. a II-a, 2013).
”O ştire despre mine (sper să fie o veste bună). Preşedintele ales al României, dl. Klaus Iohannis, mi-a propus să-i fiu purtător de cuvânt şi consilier de comunicare. Sunt onorată că s-a gândit la mine. Las deoparte cartea pe care mă apucasem s-o scriu, şi devin, aşadar, din purtătoare de cuvinte, purtătoare de cuvânt”, a scris aceasta pe pagina de Facebook.
Informaţia a fost confirmată pentru MEDIAFAX de surse din staff-ul preşedintelui ales, Klaus Iohannis.
Potrivit CV-ului postat pe site-ul Editurii Polirom, Tatiana Niculescu Bran a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucuresti şi Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles.
Între 1995 şi 2004 a fost redactor la Radio BBC World Service, Secţia Română de la Londra. Între 2004 şi 2008, ea a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti.
În anul 2006, Tatiana Niculescu Bran a publicat primul roman non-ficţional din literatura română, ”Spovedanie la Tanacu”, urmat, în 2007, de ”Cartea Judecătorilor”.
Cele două romane, în dramatizarea autoarei, au devenit piese de teatru. ”Spovedanie la Tanacu” a avut premiera la New York în 2007, în regia lui Andrei Serban. Acelaşi volum a inspirat, de asemenea, filmul ”După dealuri” al lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012.
În 2010, Liternet i-a publicat piesa de teatru ”Brâncuşi contra SUA”, o abordare inedită a celebrului proces cu acelaăi nume intentat de Brâncusi statului american în 1926. La Editura Polirom, Tatiana Niculescu Bran a mai publicat ”Nopţile Patriarhului” (2011), ”În Îara lui Dumnezeu” (2012), ”Spovedanie la Tanacu” (ed. a II-a, 2012, 2013; roman tradus în limba italiană) şi ”Cartea Judecătorilor” (ed. a II-a, 2013).
La rândul său, preşedintele ales Klaus Iohannis a acordat un interviu ziarului italian La Repubblica în care a spus că este necesar un guvern de centru-dreapta, iar vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, desemnat să ocupe funcţia de premier într-un viitor guvern PNL, a estimat că până la finele lunii ianuarie vor fi finalizate politicile de guvernare a care acum se lucrează în comisiile partidului.
Intenţia PNL de a reveni la putere a căpătat, în premieră, susţinerea preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că rămânerea la putere a lui Victor Ponta este un element de discreditare a României pe plan extern, indiferent dacă guvernul va mai avea sau nu majoritate parlamentară, din mai multe considerente: amintirea episodului “loviturii de stat” din 2012, plagiatul, acuzaţiile că a fost ofiţer acoperit şi scandalul votului din diaspora.
Dacă primele trei argumente fac parte din arsenalul tradiţional de atacuri ale preşedintelui şi au fost reluate acum de acesta pentru a readuce de partea sa electoratul “macovist”, dosarul votului din diaspora, proaspăt preluat de DNA şi în care există plângeri penale contra premierului, ar putea cunoaşte dezvoltări relevante pentru stabilitatea funcţiei de premier a lui Victor Ponta. De altfel, Ponta a declarat deja că va demisiona dacă DNA cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora. La aceasta se adaugă, în opinia lui Mircea Geoană, recent exclus din PSD, posibilitatea ca guvernul Ponta să cadă la presiunea unor proteste de stradă.
Curentul de opinie care susţine schimbarea totală şi rapidă a puterii, prin orice mijloace, şi aducerea la guvernare a PNL cât mai repede posibil părea să cedeze în faţa celui mai moderat, care susţinea că guvernul Ponta (sau măcar un alt guvern PSD) ar trebui lăsat să se descurce cu bugetul, pentru ca PSD, în condiţii de presiune mediatică şi politică maximă, să fie erodat cât mai puternic în ochii electoratului. Unul dintre motivele de a mai lăsa la putere PSD, deşi mai puţin recunoscut, este şi acela că noul PNL nu s-a coagulat încă suficient (din fostul PNL şi fostul PDL), astfel încât promovarea rapidă la guvernare ar fi riscat să expună fie oameni nepregătiţi, fie lupte de orgolii între foştii penelişti şi foştii pedelişti.
Intrarea în scenă a Comisiei Europene, cu strania sa pretenţie de ultimă oră la o reducere a deficitului bugetar până la 0,9% la anul, ar putea schimba însă lucrurile, precipitând căderea guvernului. La aceasta se adaugă faptul că întârzierea preluării puterii de către PNL ar lăsa loc de consolidare pe scena politică a unui PMP în frunte cu Traian Băsescu şi a viitorului partid condus de Monica Macovei, adepţii acesteia presând deja puternic la Klaus Iohannis pentru modificarea rapidă a legislaţiei electorale în aşa fel încât, la viitoarele alegeri (anticipate sau nu), partidul respectiv să poată ajunge în parlament.
“Înaintaşii noştri au aşteptat, după 1918, o Românie unită, în care toţi românii, indiferent de etnie sau confesiune religioasă, să se bucure de drepturi egale. Alegerea Excelenţei Voastre este un semn al idealului de acum o sută de ani, care nu uită că bunăstarea porneşte de la omenie, de la respectul şi îngăduinţa pentru celălalt, indiferent de confesiune sau etnie”, scrie cardinalul Lucian Mureşan, care consideră că ”prestanţa instituţiilor României trebuie să aibă ca bază bunul simţ şi omenia faţă de ceilalţi”.
Totodată, liderul Bisericii Greco-Catolice îşi manifestă speranţa că preşedintele ales Klaus Iohannis va aduce “în agora românească exemplul de cinste, toleranţă şi bună convieţuire al Transilvaniei clasice”.
La final, cardinalul Lucian Muresan îi urează lui Iohannis să poată “conduce ţara pe un drum al bunei înţelegeri şi al «lucrului bine făcut»: pentru binele tuturor, în pace, unitate, libertate şi prosperitate”.
Surse oficiale din Primăria Sibiu au declarat corespondentului MEDIAFAX că primarul Klaus Iohannis va demisiona din această fucţie în cursul zilei de marţi.
Jurnaliştii au fost invitaţi la ora 13.00 la o conferinţă de presă susţinută de Iohannis – “o ultimă întâlnire cu reprezentanţii mass-media locală în calitatea sa de primar”, conform Serviciului de presă al Primăriei Sibiu.
Potrivit legii, prefectul judeţului ia act de demisia primarului, iar ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al şedinţei, se înaintează Ministerului Afacerilor Interne, care va propune Guvernului stabilirea datei desfăşurării alegerilor pentru un nou primar.
Alegerile trebuie să aibă loc în termen de maximum 90 de zile din momentul în care postul de primar este declarat oficial vacant.
Klaus Iohannis a devenit primar al municipiului Sibiu în urmă cu 14 ani. La alegerile din 2000, a câştigat al doilea tur de scrutin al alegerilor locale cu 69,18% din voturi. La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar în iunie 2012 câştiga cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului cu 77,9% din voturi.
La scrutinul prezidenţial din noiembrie, Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 de voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 de voturi. În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a adoptat hotărârile de validare a rezultatului alegerilor prezidenţiale şi a alegerii lui Klaus Iohannis funcţia de preşedinte al României.