Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că obligaţia va fi aplicată inclusiv producătorilor Petrom şi Romgaz.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a precizat că obligaţia va fi aplicată inclusiv producătorilor Petrom şi Romgaz.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Introducem obligativitatea producătorilor de gaze de a pune o cantitate pe bursă, în felul ăsta putem să ajutăm ca preţurile să fie competitive şi, eventual, să o ia în jos având în vedere cererea şi oferta. Aplicăm şi o nouă reglementare, un nou ghid la nivelul Uniunii Europene, şi reducem cu până la 85% la certificate verzi pentru marii consumatori, ajutându-i astfel pe cei care creează zeci de mii de locuri de muncă şi care, de fapt, reprezintă industria să rămână competitivi şi să îşi scadă preţurile şi costurile cu energia”, a declarat premierul Victor Ponta.
Conform unui proiect de hotărâre de guvern, marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.
“În funcţie de energo intensivitatea întreprinderilor prevăzute la alin. (2), beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: 15% în cazul unei electro intensităţi mai mari de 20%, 40% în cazul unei electro intensităţi de 10-20% şi 60% în cazul unei electro intensităţi de 5-10%”, se arată în document.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Partea rusă a făcut un pas în favoarea continuării negocierilor, care în ultima vreme au fost destul de intensive, şi a decis ca trecerea la sistemul de preplată să fie amânată pentru luni la ora 10.00”, a declarat preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, la întrevederile cu comisarul european al Energiei, Günther Oettinger.
Potrivit unui comunicat al Kreminului publicat în cursul nopţii de marţi spre miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin, care a discutat la telefon pe această temă cu cancelarul german Angela Merkel, a cerut delegaţiei ruse să continue negocierile cu “poziţii constructive” pentru a se ajunge la un “acord reciproc acceptabil” între Rusia şi Ucraina.
O nouă reuniune pe tema gazelor va avea loc miercuri la Bruxelles între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană, în prezenţa miniştrilor rus şi ucrainean ai Energiei, Aleksandr Novak şi Iuri Prodan.
Gazprom insistă asupra rambursării de către Ucraina a întregii sale datorii pentru gaze care se ridică la 4,5 miliarde de dolari şi ameninţă să treacă la un regim de plată în avans pentru livrările către Kiev, ceea ce înseamnă o eventuală întrerupere a aprovizionării Ucrainei cu riscul de a o perturba pe cea a UE.
Gazprom a amânat deja ultimatumul de pe 3 până pe 9 iunie, apoi de pe 9 până pe 10 iunie, după ce a primit o primă tranşă de la Kiev, în valoare de 786 de milioane de dolari.
Kievul contestă preţul cu care este taxat de la 1 aprilie, de 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, un nivel fără echivalent în Europa, în urma preluării puterii de către prooccidentali.
UPDATE 6:55 – Blocaj în negocierile dintre Kiev şi Moscova asupra preţului de livrare a gazelor ruseşti
Rusia şi Ucraina nu au reuşit să ajungă la un acord asupra preţului de livrare a gazelor şi achitării sumelor datorate de partea ucraineană, dar discuţiile vor continua marţi seara sau miercuri dimineaţa, la Bruxelles, a anunţat comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger.
“Toate punctele au fost discutate”, “au fost propuse soluţii”, iar “discuţiile vor fi reluate marţi seara sau miercuri dimineaţa”, la Bruxelles, a declarat Oettinger, după şapte ore dificile de negocieri.
Gazprom şi Naftogaz au început negocieri pentru stabilirea preţului de livrare a gazelor ruseşti şi unui plan de achitare a datoriilor la gaze ale Ucrainei faţă de Rusia. Ucraina are datorii la gaze faţă de Rusia în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013 şi aprilie şi mai 2014, potrivit Gazprom.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Singura concesie făcută de Rusia a fost însă decizia Gazprom de a amâna de la 2 la 9 şi apoi 10 iunie termenul pentru trecerea la sistemul de plată în avans al gazelor, după ce Naftogaz din Ucraina a achitat, din banii primiţi de la FMI, 786 mil. dolari, adică prima tranşă a datoriei pentru gazele livrate. Conform ministrului ucrainean al energiei, Iuri Prodan, această sumă reprezintă singura parte din datorie pe care autorităţile de la Kiev nu o contestă.
În ce priveşte trecerea la sistemul de plată în avans pentru gaze, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că dacă Rusia va lua această măsură, Ucraina o va contesta în justiţie. Iaţeniuk a precizat că Ucraina are stocuri de gaze depozitate subteran de 12 mld. mc şi că poate primi 500 mil. mc pe lună din Polonia, Ungaria şi Slovacia. În total, Ucraina consumă în medie 4,2 mld. mc gaze pe lună.
Anterior, Gazprom ameninţase că dacă Naftogaz nu plăteşte în avans pentru luna iunie până la 2 iunie, va opri livrările de gaze către Ucraina.
Naftogaz datorează Gazprom în total 4,45 mld. dolari, din care 1,45 mld. pentru livrările din noiembrie-decembrie (pentru gazul livrat la vechiul preţ de 268 dolari/1.000 mc) şi 3 mld. pentru aprilie-mai (gazul livrat la noul preţ de 485 dolari/1.000 mc). Rusia nu a primit nicio plată pentru gazele livrate în aprilie-mai.
Comisia Europeană a propus Rusiei şi Ucrainei o întâlnire la nivel înalt pe tema problemei gazelor, care ar putea avea loc la 11 iunie. Discuţii separate între Rusia şi Ucraina au loc sâmbătă.
„Eu sper ca aici ancheta să meargă în profunzime, pentru că discutăm de facturile pe care le plătim şi noi, ca şi consumatori casnici, discutăm şi de facturile pe care le plătesc consumatorii din industrie şi sper ca acolo lucrurile să se limpezească”, a spus Dragnea.
„Din punctul meu de vedere, este o anchetă extrem de importantă care se desfăşoară în domeniul energiei. Poate se poate extinde şi în alte domenii, nu ştiu, poate în domeniul gazelor”, a spus Dragnea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pentru viitoarele acorduri petroliere redevenţele vor fi diferenţiate pentru zăcămintele on-shore, off-shore şi deep off-shore”, a declarat miercuri preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), prezent la Bucharest Forum Energy 2014, eveniment organizat de Institutul Aspen România.
Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din nivelul producţiei de hidrocarburi. Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a companiei Petrom, preluată de grupul austriac OMV.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) urmează să dezvăluie luni propuneri în vederea reducerii drastice a emisiilor de CO2 pentru ansamblul centralelor termice existente, care reprezintă 40% din totalul emisiilor în Statelor Unite.
În pofida faptului că gazele naturale capătă tot mai mult teren, cărbunele rămâne o componentă centrală a peisajului energetic american. El este extras în 25 de state, cu Wyoming pe primul loc, urmat de West Virginia, Kentucky, Pennsylvania şi Illinois.
Sute de centrale pe cărbune, repartizate pe întregul teritoriu american, furnizează aproximativ 37% din electricitatea ţării, devansând gazele naturale (30%) şi domeniul nuclear (19%).
Calendarul exact şi amploarea măsurilor nu sunt cunoscute încă, însă Washingtonul va stabili obiectivele de reducere a emisiilor pentru fiecare stat american în parte, lăsându-le ulterior o mare marjă asupra modului în care le vor atinge.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro