Tag: gasire

  • Plan de restructurare la Sibex

    Conducerea Sibex va prezenta în Adunarea Generală a Acţionarilor din 12-13 aprilie planul de restructurare şi repozitionare demarat la începutul acestui an. O parte din măsurile cuprinse în acest plan au fost deja întreprinse în primul trimestru, majoritatea urmând să fie continuate sau extinse.

    Principalele provocări sunt creşterea valorii acţiunii Sibex şi a lichidităţii acesteia, elemente strâns legate de volumele de tranzacţionare, cifra de afaceri realizată, eficientizarea operaţională şi stabilitatea financiară a companiei.

    Piaţa derivatelor a crescut gradual în primele 3 luni ale anului, numărul de contracte realizat în martie fiind cu 35% mai mult faţă de contractele tranzacţionate în luna decembrie.

    Conform bugetului pentru anul în curs, veniturile estimate pentru 2013 sunt mai mari cu aproximativ 15% faţă de cele din 2012, respectiv 3.105.000 lei. Pentru anul în curs, Sibex şi-a propus cheltuieli de 3.098.630 lei, în scadere cu 45% faţă de anul precedent.

    Sibex îşi propune o serie de lansări de produse răspândite pe marile pieţe internaţionale, dar şi de produse cu active suport româneşti. De asemenea, vor fi retrase de la tranzacţionare produsele nevandabile sau neadaptate pieţei actuale, în paralel cu modificarea paşilor de cotare, ajustarea marjelor şi comisioanelor.

    Pe termen lung, Sibex îşi propune lansarea primului CFD străin, pentru a deschide calea altor produse străine, crearea unor pieţe de energie electrică, gaze şi cereale, lansarea de produse structurate, ETF-uri şi obligaţiuni. De asemenea, compania vizează cooptarea de specialişti în departamentele de dezvoltare şi produse noi, dar şi optimizarea resurselor interne şi creşterea productivităţii muncii.

    O linie importanta în dezvoltarea Sibex este strâns legată de market-makeri. Sibex a demarat deja un program de stimulare financiară a acestora, urmând ca în al doilea semestru să dezvolte proiecte de anvergură, pentru facilitarea accesului investitorilor la produse moderne. Sibex îşi propune să atragă un număr important de market makeri de pe pieţele dezvoltare, care să aducă produse şi lichiditate.

    Sibex va continua implicarea în zona educativă, prin extinderea proiectelor actuale sau demararea de noi iniţiative educative, transpuse în cursuri, seminarii, webinarii, în parteneriat cu intermediari, lectori de renume şi cu mediul universitar. De asemenea, se vor iniţia cursuri dedicate instruirii adecvate a angajaţilor din cadrul companiilor listate pe piaţa locală.
     

  • Doi medici de la Spitalul “Grigore Alexandrescu” din Capitală, reţinuţi pentru luare de mită

     Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti i-au reţinut marţi pe medicul chirurg Gheorghe Ştefan Ozsvath şi pe medicul anestezist Florin Dumitru Cătălin Rusu pentru luare de mită şi cer Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acestora pentru 29 de zile.

    Medicul Gheorghe Ştefan Ozsvath este acuzat că a primit câte 600 de lei pentru a opera trei copii.

    “S-a reţinut că, în zilele de 7 şi 8 aprilie 2013, pentru a efectua intervenţiile chirurgicale asupra pacienţilor minori C.A.M., C.V.G. şi G.L.C., medicul chirurg Ozsvath Gheorghe Ştefan a primit câte 600 de lei pentru fiecare intervenţie chirurgicală. La percheziţia corporală efectuată asupra medicului a fost găsită suma de 3.076 de lei”, au precizat procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii neîncrederii sunt digitali

    Se ştie că, foarte adesea, fabricarea unei monede costă mai mult decât valoarea ei nominală. Pare paradoxal: se poate deduce că statul pierde bani producând bani. Însă valoarea reală a monedei este mai mare decât cea nominală. Pe de-o parte, pentru că suprimă un lanţ interminabil şi costisitor de schimburi-barter – dar aici este multă istorie, iar în teoria (şi nici măcar în practica) banilor nu sunt competent.

    Pe de altă parte, moneda respectivă vine să consolideze un lanţ al încrederii. Trebuie să mă încred în comerciant că îmi va schimba moneda pe ce vreau eu, trebuie să mă încred în banca la care-o depun că mi-o va restitui, trebuie să mă încred în asigurator c-o va investi cu folos, trebuie să mă încred în banca centrală că nu mi-o va drămui prin politici proaste, trebuie să mă încred în stat că va reglementa inteligent tot sistemul. Banii actuali, convenţionali, zişi şi „bani fiat„, se bazează pe încredere.

    Ce se întâmplă însă când lanţul încrederii se rupe? S-a rupt de curând în Cipru şi a explodat o monedă alternativă, numită Bitcoin, iar întreaga presă a erupt în articole despre această monedă digitală (agitaţia mediatică e importantă în acest caz).

    Desigur, Bitcoin nu este nici prima, nici singura monedă virtuală – de exemplu, Second Life dispune de propria monedă, la fel ca şi World of Warcraft, chiar şi creditele Facebook sunt tot un soi de bani virtuali. Toate exemplele vizează sisteme de plăţi limitate la o anumită platformă, în vreme ce Bitcoin este un sistem deschis şi global.

    Alta este însă caracteristica principală a Bitcoin. Spre deosebire de banii convenţionali (şi chiar de banii din Second Life şi ceilalţi), această monedă virtuală se fundamentează pe neîncredere – în speţă pe neîncre-derea în întreaga lume financiară, iar anul în care a apărut explică fără multe cuvinte motivul: 2009 (deci curând după declanşarea crizei financiare globale).

    Inventatorul conceptului, Satoshi Nakamoto, a publicat în 2008 un articol într-un forum de criptografie în care descria protocolul pe care urma să se bazeze Bitcoin, dar „persoana„ sa este învăluită în mister. Este cu siguranţă un pseudonim şi nici măcar nu se ştie dacă este o persoană sau un grup în ciuda investigaţiilor făcute de New Yorker şi Fast Company.

    Tehnic vorbind, Bitcoin este de fapt o reţea peer-to-peer (cam ca acelea de partajare a fişierelor) care funcţionează pe baza protocolului Bitcoin, este complet descentralizată şi asigură printr-un sistem criptografic asimetric (cu chei publice şi private) atât siguranţa tranzacţiilor, cât şi anonimatul utilizatorilor. Atât protocolul, cât şi programul client sunt open source şi oricine poate verifica algoritmii şi modul de funcţionare.

    Nu există nicio autoritate centrală şi oricine poate participa gratuit printr-un program client. Un utilizator îşi poate genera oricâte perechi de chei, fiecare pereche fiind echivalentă cu un cont, unde cheia publică funcţionează ca adresă, iar cheia privată ca semnătură. Tranzacţiile sunt distribuite şi sunt procesate de o serie de noduri ale reţelei numite „mineri„, care trebuie să aplice forţa brută (deci o imensă putere computaţională) pentru a valida o tranzacţie.

    De altfel, minerii concurează între ei, deoarece fiecare bloc de tranzacţii este recompensat prin posibilitatea de a emite Bitcoini şi, eventual, prin contribuţii voluntare. Tranzacţiile validate sunt apoi publicate, iar programul client „culege„ sumele primite. În tot procesul nu intervin decât numere, dar Bitcoinii pot fi schimbaţi în bani convenţionali (rata de schimb este variabilă) sau pot fi utilizaţi pentru plăţi în numeroase magazine care acceptă moneda virtuală.

    Deşi pare perfect, Bitcoin are două neajunsuri. Primul este că rata de schimb este influenţată major de expunerea mediatică. Al doilea este că emisia de Bitcoini este controlată de protocol, pentru a preveni inflaţia, dar este descrescătoare şi finită.

    Pe măsură ce emisia va scădea şi cererea va creşte, se va produce fenomenul numit hiperdeflaţie, care este mult mai rea decât hiperinflaţia şi va distruge reţeaua. Dar până atunci lumea va învăţa o lecţie importantă şi poate un sistem mai bun va fi inventat.

  • Care a fost sursa de inspiraţie pentru unul dintre cele mai tari filme din istorie

    Bijuteria din aur a fost descoperită în apropierea oraşului roman în anul 1785. Autorul ar fi fost chemat să investigheze istoria inelului, chiar cu doi ani înainte ca el să scrie primul roman din seria de succes, în 1937 şi seria « Stăpânul inelelor” în 1954.
    Povestea care leagă inelul roman de autorul secolului XX a fost dezvăluită într-o expoziţie deschisă la muzeul The Vyne din Hampshire, locul unui fost conac din secolul al XVI-lea.  Istoricii cred că inelul de aur de 12 grame a aparţinut unui roman pe nume Silvianus. Mai mult decât atât, ei cred că acesta ar fi blestemat inelul după ce a fost furat.

    Blestemul ar fi fost găsit imprimat pe o tăbliţă în Lydney, Gloucersterhire, la circa 100 de kilometri depărtare de locul unde a fost găsită bijuteria. Victima furtului, Silvianus, l-ar fi cunoscut pe autorul acestuia şi ar fi invocat-o pe zeiţa Nodens pentru ca ea să îl pedepsească.
    Un arheolog pe nume Sir Mortimer Wheeler, cel care a făcut excavaţiile la Lydney a făcut conectarea între inel şi tăbliţa cu blestemul, iar în 1929 i-ar fi cerut lui Tolkien să lucreze la etimologia numelui Nodens.  JRR Tolkien era profesor la Universitatea Oxford cu experienţă în istoria anglo-saxonă.

    După ce inelul ar fi fost descoperit pe câmp, se crede că ar fi fost vândut familiei Chute, proprietara conacului  The Vyne, iar în 1930 a trecut în  proprietatea National Trust.Pe tabletă scrie: ‘Niciunul dintre cei care poartă numele Senicianus să aibă sănătate până când aceştia vor aduce înapoi inelul templului din Nodens”.

    Se pare că Senicianus nu a ajuns mai departe de terenul din Silchester unde a fost găsit inelul. Timp de mai mulţi ani, acesta a zăcut uitat într-o bibliotecă din conacul “The Vyne”.

  • Finanţele au calculat: Nu pot fi asigurate acum venituri de compensare pentru TVA redus la pâine. Reacţia miniştrilor Finanţelor şi Agriculturii

     Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.

    Documentul Finanţelor este redactat strict din punct de vedere economic, la momentul la care proiectul de reducere a TVA la pâine pentru şase luni era anunţat de două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi DETALII privind moartea lui Boris Berezovski: Miliardarul a fost găsit cu o funie în jurul gâtului

     Berezovski, în vârstă de 67 de ani, a fost găsit mort, în baia casei sale din Ascot, Berkshire. Cadavrul lui ar fi fost găsit de un angajat, care a sunat la ambulanţă sâmbătă, la ora 15.18 GMT (17.18 ora României). El nu mai fusese văzut din seara precedentă, de la ora 22.30 GMT (00.30 ora României), relatează BBC News Online.

    Poliţia a confirmat că echipajul ambulanţei a găsit trupul neînsufleţit al lui Berezovski pe podea.

    Miliardarul rus a fost găsit zăcând pe jos în baie, cu o funie (“ligature”) “în jurul gâtului şi o bucată dintr-un material similar prins de duşul din spatele lui”, a declarat detectivul inspector Mark Bissell, în deschiderea anchetei pentru stabilirea cauzelor decesului acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Deţinuţii care comit înşelăciuni prin telefon trimit şi câte 500 de sms-uri pe oră

     Numai în Capitală, la sfârşitul lunii octombrie 2012 se aflau în lucru peste 130 de dosare care aveau ca obiect înşelăciuni prin telefon comise de către deţinuţi, fără a fi luate în calcul, la momentul respectiv, dosarele deja soluţionate.

    “Este o infracţiune care prosperă pe fondul faptului că foarte mulţi deţinuţi dispun de telefoane mobile. Ca exemplu, numai noi am găsit, la o percheziţie, 15 telefoane într-o singură celulă”, spune inspectorul principal Marinel Iordănescu, de la Serviciul Judiciar al Poliţiei Capitalei.

    Potrivit lui Iordănescu, înşelăciunile prin telefon vizează, în principal, persoane în vârstă, care pot fi determinate să-şi dea toate economiile pentru a putea intra în posesia unor premii fictive de ordinul zecilor de mii de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania: Acordul pentru Cipru este echitabil şi poate stabiliza situaţia ţării

     “Rezultatul negocierilor este echitabil pentru toate părţile implicate. Cu soluţia găsită, Cipru are o şansă bună să restabilească încrederea pierdută. Este cea mai bună cale, chiar dacă nu este cea mai uşoară”, a declarat ministrul la o prezentare a planului organizată pentru presa germană.

    Parlamentul va analiza planul, conform legislaţiei germane, urmând ca acesta să primească aprobare pentru utilizarea de fonduri de la Mecanismul European de Stabilitate, în cadrul căruia Germania este cel mai mare contributor.

    Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord de ajutor financiar convenit între Cipru şi Troica formată din FMI, BCE şi UE. Planul prevede deblocarea de împrumuturi în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, în schimbul restructurării sectorului bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Nu putem interveni la Mechel, e societate privată 100%. Am cerut soluţii pentru viitor

     Solicitat să comenteze faptul că pe site-ul Ministerului Economiei a fost repusă Ordonanţa privind protecţia socială, Ponta a precizat că Ordonanţa este foarte bună şi că, de altfel, el a precizat încă de la început foarte clar că un anumit sistem de protecţie, adoptat în 2006 şi prelungit în 2009, trebuie prelungit în continuare, fiind foarte bun.

    “Poate cu această ocazie nu doar prelungim acel sistem, ci găsim nişte soluţii juridice – am cerut Ministerului Economiei şi Ministerului Justiţiei să vedem dacă putem găsi soluţii juridice – care să preîntâmpine situaţia absolut revoltătoare de la Mechel, unde statul nu are nicio posibilitate să intervină direct, dar unde o companie privată trebuie să fie obligată într-un fel sau altul sau să existe o responsabilitate chiar penală pentru conducătorii unei societăţi private care nu respectă nişte obligaţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Năstase aşteaptă decizia de eliberare. DNA contestă documente din dosar

     UPDATE 12:40 – Instanţa a reluat discuţiile în dosarul în care Adrian Năstase cere eliberarea condiţionată, procurorul DNA susţinând că a găsit documente depuse de avocaţii lui Năstase care nu poartă ştampila “conform cu originalul” şi alte înscrisuri care au această ştampilă, dar este pusă în condiţii suspecte.

    Completul de la Tribunalul Bucureşti a reluat luni, în jurul orei 12.00, judecarea recursului făcut de Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase, după ce şedinţa a fost suspendată mai bine de două ore, la cererea procurorului DNA, care a spus că nu a găsit la dosar documentele care detaliază activităţile pentru care Năstase a fost recompensat în penitenciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro