Dacă vreţi să vă luaţi o vacanţă de câteva zile cu un buget mai mic, cel mai bine este să uitaţi de marile capitale europene precum Londra, Paris sau Madrid.
Există numeroase alte opţiuni pentru a petrece un week-end, iar cei de la The Guardian au alcătuit un top al acestora.
Parcul acvatic Divertiland Chiajna s-a redeschis de vineri. Bucureştenii pot ajunge cu trenul la parcul de distracţii Divertiland Chiajna, în 20 de minute, preţul călătoriei cu trenul din Gara de Nord până la destinaţie fiind de patru lei pentru adulţi şi doi lei pentru elevi şi studenţi.
GALERIE FOTO CU PARCUL DE DISTRACŢII DIN CHIAJNA
Lucrările la magistrala IV de metrou (Parc Bazilescu – Străuleşti) sunt în desfăşurare, utilajul Tunnel Boring Machine (TBM) botezat ”Sfânta Parascheva” executând săpăturile.
Lucrările la primul tunel pe interstaţia Străulesti – Laminorului din cadrul Magistralei 4, Secţiunea Parc Bazilescu – Străuleşti, în lungime de 607 metri liniari, au fost finalizate, estimându-se că în prima parte a anului 2016 structura tunelelor va fi terminată.
Cum decurg lucrările la magistrala IV de metrou – GALERIE FOTO
Efectul “overview” este definit ca fiind o schimbare cognitivă în conştiinţă, raportată de unii astronauţi şi cosmonauţi în timpul zborurilor spaţiale atunci când văd pentru prima dată Pământul. Inspirat de relatările acestora, un american a creat un site în care postează în fiecare zi imagini cu Terra văzută din spaţiu, pentru “a-i inspira pe oameni să vadă altfel planeta pe care trăiesc”, informează The Guardian.
Benjamin Grant a creat o pagină web denumită Daily Overview, în care publică imagini uimitoare şi suprinzătoare surprinse din spaţiu, care pun în valoare frumuseţea Terrei, scrie publicaţia britanică.
Star a fost conceput pentru a nu semăna cu niciun yacht care pluteşte în prezent pe mările lumii, având 132 de metri lungime si o înălţime de 61 de metri. Creatorul vasului este designerul Igor Lobanov, iar conceptul a fost dezvoltat în colaborare cu BMT Group şi Alex Malybaev. Cu aproape 11.500 metri pătraţi de spaţiu interior de lux, acesta poate fi considerat cel mai exclusivist hotel plutitor din lume.
Nava este dotată cu un heliport, o punte de vizionare subacvatică şi patru lifturi care oferă acces la cele opt punţi; poate găzdui la bord până la 200 de persoane. Igor Lobanov este de părere că un astfel de concept nu este deloc ieftin şi aproximeză că va costa 400 de milioane de euro sau 500 de milioane de dolari.
O abatere radicală de la formele şi mărimile standard, alimentat de opt generatoare, yachtul ca o piramidă albă ce pluteşte pe apă se poate roti încet pentru a creşte expunerea la soare. Şi alţi designeri au încercat să redefinească conceptual de yacht de lux, cum ar fi proiectele Admiral X Force 145 şi Federico Fiorentino Belafonte.
Conceput de grupul Italian “Sea”, Admiral X Force 145 este echipat cu spa şi pe două niveluri are plajă, piscine interioare şi exterioare, două cinematografe, mai multe săli de sport şi apartamente VIP.
Yachtul Federico Fiorentino Belafonte are forma unui glonţ şi va atinge viteze de până la 24 de noduri. Frederico Fiorentino a avut ca inspiraţie pentru designul yachtului maşinile sport. Preţul unui astfel de yacht va fi de aproximativ 26 de milioane de dolari.
Turkmenistan este considerată una dintre cele mai izolate ţări din lume, alături de Coreea de Nord sau alte ţări din fosta URSS, dreptul la vot, la libera exprimare sau libertatea religioasă fiind supuse unor “restricţii draconice”, scrie CNN.
O echipă a postului american de televiziune CNN a primit acceptul de a realiza un reportaj în capitala acestei ţări, Ashgabat, care este inclusă în Cartea Recordurilor ca fiind oraşul cu cele mai multe construcţii din marmură.
GALERIA FOTO POATE FI ACCESATĂ AICI
Potrivit unui raport din 2014 al Human Rights Watch, Turkmenistan “este una dintre cele mai represive ţări din lume”. “Această ţară nu permite libertăţi politice, religioase sau pentru mass-media. Apărătorii drepturilor omului sau alţi activişti se confruntă în permanenţă cu represalii din partea guvernului. Guvernul continuă să folosească închisoarea drept instrument pentru opozanţii politici, iar unele mici măsuri denumite reforme în acest domeniu nu pot schimba această realitate”, se arată în raport.
Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al zecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA 100 DE TINERI MANAGERI DE TOP
La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:
– Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România, premiul fiind înmânat de Cornel Marian, Managing Director, Oresa Ventures România, premiant al ediţiei din 2006
– Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România, premiul fiind înmânat de Vladimir Sterescu, Country Manager, Computer Generated Solutions România, premiant al ediţiei din 2007
– Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România, premiul fiind înmânat de Alexandru Reff, Partener, Reff & Asociaţii, premiant al ediţiei din 2008
– Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România, premiul fiind înmânat de Adela Jansen, Director Executiv Resurse Umane, BRD Groupe Société Générale, premiantă a ediţiei din 2009
– Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România, premiul fiind înmânat de Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin si Ziarul Financiar
– Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie, premiul fiind înmânat de Ioana Matei, redactor Business Magazin
– Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International, premiul fiind înmânat de Andrei Cionca, CEO, CITR Group, premiant al ediţiei din 2012
– Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România, premiul fiind înmânat de Tatian Diaconu, Director General, Immochan România, premiant al ediţiei din 2013
– Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems, premiul fiind înmânat de Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank, premiant al ediţiei din 2014
– Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft, premiul fiind înmânat de Marcel Duhăneanu, Rector Şcoala de Afaceri Româno-Americană
Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Director Editorial Business Magazin şi Ioana Matei, Redactor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.
Am fost, de-a lungul anilor intrebati adeseori care sunt criteriile pe baza carora realizam acest catalog pentru ca an de an, lista de propuneri cuprinde mai mult de 100 de nume. Incep prin a spune ca nu este un clasament, ci doar o “culegere”, prezentam in fiecare an 100 de castigatori, alesi pe spranceana. Criteriile sunt si au fost mereu, transparente. Este vorba de manageri cu varsta pana in 40 de ani, care nu au mai aparut in editiile anterioare a catalogului si detin functii importante in companiile pe care le reprezinta. Un rol important il joaca volumul cifrei de afaceri, dinamica segmentului de piata in care are activitati firma dar si dinamica firmei sau a carierei managerului.
Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al zecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.
VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA 100 DE TINERI MANAGERI DE TOP
La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:
– Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România, premiul fiind înmânat de Cornel Marian, Managing Director, Oresa Ventures România, premiant al ediţiei din 2006
– Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România, premiul fiind înmânat de Vladimir Sterescu, Country Manager, Computer Generated Solutions România, premiant al ediţiei din 2007
– Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România, premiul fiind înmânat de Alexandru Reff, Partener, Reff & Asociaţii, premiant al ediţiei din 2008
– Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România, premiul fiind înmânat de Adela Jansen, Director Executiv Resurse Umane, BRD Groupe Société Générale, premiantă a ediţiei din 2009
– Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România, premiul fiind înmânat de Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin si Ziarul Financiar
– Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie, premiul fiind înmânat de Ioana Matei, redactor Business Magazin
– Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International, premiul fiind înmânat de Andrei Cionca, CEO, CITR Group, premiant al ediţiei din 2012
– Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România, premiul fiind înmânat de Tatian Diaconu, Director General, Immochan România, premiant al ediţiei din 2013
– Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems, premiul fiind înmânat de Dragoş Drăghici, Director Direcţia IMM, Alpha Bank, premiant al ediţiei din 2014
– Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft, premiul fiind înmânat de Marcel Duhăneanu, Rector Şcoala de Afaceri Româno-Americană
Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Director Editorial Business Magazin şi Ioana Matei, Redactor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.
Am fost, de-a lungul anilor intrebati adeseori care sunt criteriile pe baza carora realizam acest catalog pentru ca an de an, lista de propuneri cuprinde mai mult de 100 de nume. Incep prin a spune ca nu este un clasament, ci doar o “culegere”, prezentam in fiecare an 100 de castigatori, alesi pe spranceana. Criteriile sunt si au fost mereu, transparente. Este vorba de manageri cu varsta pana in 40 de ani, care nu au mai aparut in editiile anterioare a catalogului si detin functii importante in companiile pe care le reprezinta. Un rol important il joaca volumul cifrei de afaceri, dinamica segmentului de piata in care are activitati firma dar si dinamica firmei sau a carierei managerului.
Copiii din România, cel puţin cei din grupa de vârstă 10 – 12 ani, sunt cei mai mulţumiţi din lume de viaţa lor, relevă un studiu despre viaţa şi satisfacţiile copiilor, realizat pentru Jacobs Foundation, la care au participat 53.000 de copii din 15 ţări ale lumii.
Optimismul specific copiilor este prezent în rezultatele studiului – cei din Norvegia sunt doar cu foarte puţin mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor decât cei din Etiopia, deşi norvegienii au acces la haine de calitate, computere, internet, cărţi, televizor, player mp3 sau maşină, în timp ce copiilor din Etiopia le lipsesc cea mai mare parte din respectivele bunuri.
Oricum, este de remarcat lipsa de corelaţie între numărul bunurilor deţinute sau la care au acces şi gradul de satisfacţie, cel puţin la acest nivel al vârstei. Copiii din România sunt pe primele două locuri, de regula pe primul loc, la mai toate chestionarele – de la viitorul ţării la casa în care locuiesc, de la oamenii cu care vin în contact la viaţa de familie şi de la bunurile pe care le deţin la calitatea prietenilor.
Paradoxal este că tinerii români sunt cei mai fericiţi, în timp ce adulţii se situează pe locul 12 din 15 la acelaşi grad de satisfacţie. Oricum, chiar şi realizatorii studiului spun că gradul de fericire al copiilor români este un mister; Janathan Bradshaw de la Universitatea York spune că în grupa de vârstă 13 – 15 ani copiii din România nu mai au o viziune la fel de optimistă şi crede că pe măsură ce se maturizează gradul de satisfacţie scade.
La celălalt capăt al firului se află copiii din Coreea de Sud, care, în ciuda faptului că au acces la cea mai mare parte a bunurilor materiale, sunt mai nefericiţi decât adulţii. Totul face parte dintr-un scenariu în care nivelul general de satisfacţie al copiilor din ţările dezvoltate este relativ mai scăzut decât cel din ţările mai sărace; la fel este şi nivelul de încredere în forţele proprii.