Încrederea germanilor în economie şi dispoziţia lor de a cheltui au început să scadă sub presiunea turbulenţelor interne şi globale, iar cei mai buni economişti ai ţării spun că anul acesta creşterea PIB-ului va încetini.
Ei avertizează că dobânzile mici, nocive pentru sistemul bancar, şi posibila ieşire a Marii Britanii din UE reprezintă unele dintre cele mai mari pericole pentru economia Germaniei, scrie Deutsche Welle.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
Să fie dobânzi duse şi mai adânc în teritoriul negativ, să fie mai mulţi bani aruncaţi pe pieţe, sau doar cuvinte puternice? Toată lumea este nerăbdătoare să vadă ce va scoate astăzi Banca Centrală Europeană (BCE) din arsenalul sau de luptă cu deflaţia şi anemia economică, iar aşteptările sunt mari, pe măsura provocărilor, economice şi financiare, scrie Ziarul Financiar.
e ce va decide astăzi preşedintele BCE Mario Draghi depinde credibilitatea instituţiei, după ce în decembrie italianul a dezamăgit, iar decizia poate avea ramificaţii asupra politicilor altor bănci centrale, cum sunt Banca Japoniei, Banca Angliei, Banca Elveţiei şi băncile centrale ale statelor nordice.
Investitorii care au poftă de active riscante, dar cu randamente mari, vor să vadă că Draghi şi alţi şefi de bănci centrale sunt pregătiţi să relaxeze şi mai mult politicile monetare, contrând impactul asupra sentimentului pieţei produs posibilitatea creşterii costurilor de finanţare în SUA, scrie Financial Times.
Cel mai controversat instrument din arsenalul BCE sunt dobânzile negative. Unii analişti spun că ele fac mai mult rău decât bine, pentru că fac viitorul incert pentru pensionari, atacă depozitele şi ameninţă profitabilitatea băncilor, alţii că sunt o schimbare necesară, care forţează banii să circule în economie.
Marja de câştig a băncilor a ajuns la 5,8 puncte procentuale în ianuarie pe segmentul în lei, maximul din septembrie 2013.
Clienţii persoane fizice au adus la bănci în luna ianuarie depozite în lei de 7,1 miliarde de lei (echivalentul a 1,6 miliarde de euro), cu doar 500 mil. lei în scădere faţă de nivelul din prima lună din 2015.
În intervalul de 12 luni, bonificaţia medie plătită de bancheri s-a înjumătăţit, la 1,3% pe an, potrivit datelor BNR.
Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro
Banca Naţională a României (BNR) ar putea înăspri politica monetară mai devreme decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru Bloomberg.
Creşterea cererii de consum a impulsionat creşterea economică a României, printre cele mai rapide din UE, şi ar putea compensa în totalitate efectul deflaţionist al celor mai recente reduceri de taxe operate de Guvern, a spus Isărescu.
Primul răspuns al băncii centrale la revenirea pe creştere a preţurilor va fi să îngusteze coridorul de dobândă, utilizat pentru managementul lichidităţii, măsură care ar putea fi luată în acest an, a spus el.
“Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică (monetară, n.r.). După mutarea coridorului, ar putea urma şi rata de politică”, a afirmat Isărescu, în interviul acordat Bloomberg.
Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.
După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.
Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.
Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.
Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.
Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.
Citiţi mai multe pe www.zf.ro
Veste bună pentru românii cu credite în monedă românească: costul leilor scade într-o singură şedinţă cu 4%, cel mai mare declin din ultimele şase luni. Dobânda Robor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru calculul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a ajuns astăzi la minimul istoric de 0,79% pe an, în scădere cu 4% faţă de şedinţa precedentă, ceea ce marchează practic cel mai sever ritm de scădere de la începutul lunii iulie din 2015.
Poziţionarea pe o pantă descendentă a indicatorului Robor la trei luni creează premisele ieftinirii creditelor chiar din martie când majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele la aceste dobânzi, operaţiune realizată trimestrial.
rezumţiile elitei financiare de la Davos despre sistemul bancar: dacă roboţii se ridică, dobânzile vor scădea şi mai mult.
Revoluţia în automatizare şi inteligenţă artificială va remodela felul în care economiile funcţionează, precum şi universul bancar, urmând să determine accentuarea scăderii dobânzilor, consideră participanţii la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia printre care s-au aflat conducători ai celor mai importante instituţii financiare şi manageri ai celor mai mari companii.
Aceştia îşi argumentează afirmaţiile în felul următor: pe măsură ce tehnologia avansează, mulţi oameni îşi vor pierdere locul de muncă, iar altora le vor fi tăiate salariile, scrie Bloomberg.
Noua tehnologie va mări, de asemenea, şansele unui avânt în productivitate, precum cel din anii ‘90. Aceste forţe se vor combina pentru a restrânge preţurile peste economia mondială, ceea ce înseamnă că era inflaţiei lente, care le dă acum bătăi de cap bancherilor centrali, ar putea să se dovedească a fi doar un semn al lucrurilor care vor veni.
♦ Consumul va creşte datorită reducerii TVA, iar PIB-ul se îndreaptă spre supraîncălzire ♦ Dobânzile la creditele în lei vor creşte spre finalul anului ♦ Cursul va fi stabil, dar cu tendinţe de creştere ♦ Băncile vor suferi în continuare ♦ Piaţa de retail va trăi un an de glorie ♦ Construcţiile de locuinţe vor creşte, şi nu doar în Capitală ♦ Economia mondială va fi agitată
Macro
• Creşterea economică va accelera spre 4%
• BNR ar putea să menţină dobânda-cheie sau să o majoreze la peste 2%
• Inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv şi va încheia anul între 1% şi 2%
• Cursul va fi relativ stabil. Leul ar urma să câştige teren în faţa euro
• Exporturile ar putea să ajungă la un nou maxim istoric, dar nu vor ţine pasul cu importurile
Piaţa Muncii
• Salariul minim brut pe economie creşte la 1.250 de lei din mai
• Cu 3% mai multe angajări în primele trei luni
• Joburile vacante nu mai sunt disponibile doar pentru cei din interior
• Învăţământul profesional, prioritate pentru cei din producţie
• Industria de outsourcing va depăşi 70.000 de salariaţi
“Am de aproape trei ani un card de credit, iar singura dobânda pe care am plătit-o a fost cea normală în cazul în care nu am reuşit să achit integral în perioada de graţie suma folosită în luna anterioară. Niciodată nu am plătit dobândă penalizatoare – aceasta este plătită în momentul în care nu reuşeşti într-o lună de zile să achiţi nici măcar suma minimă de rambursat (de regulă 5% din suma folosită + dobânda normală). De mai bine de un an nu mai plătesc nici măcar dobânda asociată liniei de credit pentru că nu cheltui mai mult decât pot achita luna următoare, mă rezum la cheltuieli mai mici decât jumătate din salariul meu şi achit întotdeauna suma folosită înainte cu câteva zile de data scadentă. În plus, am un card co-branded la care banca plăteşte nişte mici bonusuri în funcţie de suma cheltuită, bonusuri care îmi acoperă taxele de administrare. Dacă toţi clienţii ar fi ca mine, rata de profitabilitate a băncilor din Romania ar scădea“, comenta un utilizator de card de credit în subsolul unui articol din Ziarul Financiar, legat de dobânzile penalizatoare de până la 50% plătite de clienţii care depăşesc perioada de graţie cu dobândă zero a cardului de credit.
Data scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperitului de cont a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc salariul.
Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanţii băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria şi o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abţine în timpul sesiunilor de cumpărături şi reuşeşte rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depăşit 2,3 milioane în vara lui 2014. După acelaşi model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienţi. Cumulat, datoriile populaţiei ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?
„Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit şi overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilităţi ataşate acestor produse, atunci putem uşor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea şi promovarea lor“, spune Codruţ Zbăgan, fost analist al direcţiei Management Procese Canale, Distribuţie şi Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situaţia economică, scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar şi o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numeşte cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge şi chiar depăşi 30%.
Pentru a promova acest produs şi a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puţin trei elemente: perioada de graţie, cardul cobrandat care oferă diverse facilităţi şi discounturi şi, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziţie către vânzătorul produselor, ştiut fiind că această formă de achiziţie este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primeşte un comision de câteva procente din valoarea tranzacţiei. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienţilor premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulţime de beneficii ataşate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.
„Băncile atrag clienţii prin formalităţi reduse, gestionează clienţii astfel obţinuţi pentru vânzarea unor produse noi şi implicit obţinerea unor profituri mari aferente nivelului de comisionare ridicat. Avem tabloul unei strategii extrem de abile, faţă de care consumatorul are un grad de rezistenţă scăzut. Putem spune că băncile, prin mijloacele de promovare adecvate, reuşesc să vândă exact produsele pe care le consideră profitabile într-o anumită perioadă de timp“, rezumă Codruţ Zbăgan. De cealaltă parte, descoperitul de cont sau overdraftul atrage tot prin uşurinţa cu care este acordat şi apoi accesat şi este parte a convenţiilor de plată a salariului prin card, convenţii care sunt semnate între angajator şi bancă.
Prin aceste convenţii se stabilesc numărul salariilor oferite ca descoperit de cont, nivelul taxelor şi comisioanelor, precum şi alte clauze prin care angajatorul comunică băncii în timp util schimbările de personal survenite, informaţie prin care băncile pot gestiona corespunzător riscul de neplată. „Interesul băncilor de a acorda acest tip de credit prin formalităţi reduse şi facile are ca scop principal profitul, ştiut fiind că aproximativ 80% din taxele de emitere şi administrare a conturilor şi cardurilor aferente convenţiilor de plată a salariului prin card sunt gratuite pentru angajat“, explică fostul analist de la Raiffeisen Bank, menţionând că, prin acest tip de credit, banca îşi asigură profitabilitatea acestei activităţi care „numai ieftină nu este“. De menţionat, overdraftul poate fi şi un cârlig prin care clienţii atraşi sunt supuşi unui proces intens de ofertare şi vânzare a altor produse bancare.