BusinessMagazin

Tag: consum

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai scade inflaţia?

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Impactul semnificativ al inflaţiei mici din UE, faptul că economia continuă să evolueze sub potenţial şi creditarea firavă sunt principalele elemente care ţin inflaţia la un nivel scăzut”, notează Dumitru Dulgheru, analist BCR. Banca estimează că inflaţia s-ar putea apropia de 2% la finele anului, pe măsură ce efectul de bază statistic se epuizează şi pe măsură ce impactul din vară al noii producţii locale de legume şi fructe se diminuează, deşi acest din urmă factor ar putea fi nesemnificativ dacă Rusia menţine decizia de embargou la importul de alimente din UE.

    De asemenea, “în condiţiile apropierii campaniei electorale prezidenţiale, guvernul a decis să amâne majorarea cu 3% a tarifelor la gaze, programată pentru octombrie”, arată Dulgheru, ceea ce contribuie la diminuarea riscurilor referitoare la o creştere a inflaţiei. În aceste condiţii, consideră analistul BCR, este posibilă o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, până la la 3% pe an, la finele lunii septembrie.

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • Opinie Cătălin Olteanu: Valoarea statisticii depinde de context

    CĂTĂLIN OLTEANU (Director general al FM România)

    Iar în privinţa politicii fenomenul este chiar interesant, pentru că statisticile sunt folosite pentru a induce percepţii, în unele cazuri pentru a induce sentimentul urgenţei alegătorilor sau sentimentul de eforie al câştigătorilor. Şi deşi nu sunt un adept al teoriilor conspiraţioniste, ei bine, cred în puterea statisticilor de a ne influenţa viaţa. Şi pot da şi exemple în direcţia asta.

    Aş putea să vă povestesc despre o şedinţă de analiză a indicatorilor de calitate, în care majoritatea celor prezenţi discutau despre yield-uri de peste 99%. Vă imaginaţi stupoarea apărută când pentru un anumit client indicatorul prezentat a fost de 50%! Stupoarea a fost urmată de întrebarea: „Cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva?“ pusă de şeful cel mare. În jur, toţi cei prezenţi încercau să găsească răspunsuri, iar cei direct interesaţi de acel client dădeau SMS-uri şi telefoane pe sub masă, în timp ce restul se dovedeau fani de literatură SF şi încercau să găsească explicaţii. În cele din urmă, inginera de calitate direct răspunzătoare de yield-ul problemă a ajuns la şedinţă şi a lămurit povestea: „Păi ştiţi, este vorba de un NPI (new product introduction), care s-a produs ieri prima dată, ca să testăm linia de fabricaţie.

    Primul produs a căzut la teste, inginerii au ajustat linia, apoi şi al doilea a căzut la teste, inginerii iar au mai ajustat linia şi apoi am produs două bune, ne-am lămurit că treaba merge şi ne-am oprit ca să facem rapoartele şi să predăm linia către cei de la manufacturing. Am făcut patru produse, din care două eşecuri“. De aici yield de 50%! Probabil că dacă linia de fabricaţie rămânea în funcţiune şi mai scotea 200 de produse bune, ieşea şi yield-ul pe care îl aştepta toată lumea. „Foarte probabil ca la ora asta să se producă bine, o mai fi vreo corecţie de făcut, dar în 2-3 zile o să fie în limitele dorite“. O explicaţie perfect clară şi logică. În context.

    O chestie şi mai drăguţă am păţit-o cu nişte indicatori legaţi de resursele umane. Indicatorii respectivi se refereau la factorul de retenţie şi la absenteism şi au fost stabiliţi la nivel macro, unde 2%-3% erau deja semnificativi. Ei bine, într-una dintre filiale au apărut brusc ieşiri în decor semnificative: 20% şi respectiv 25%. Cam mult, nu? Păi da, dar dacă pui targetul bazat pe o filială care are aproximativ 1.000 de oameni, iar apoi te raportezi la una de cinci persoane… evident că dacă pleacă unul ajungi la 20% de plecări din firmă, iar dacă apoi se mai întâmplă ca încă unul să se îmbolnăvească se ajunge la 25% absenteism dintre cei patru rămaşi. Cum spunea bunicul, „lucru’ necurat în casa popii“ şi procentele astea…

    Şi apropo de statistici şi traducerea lor. La un moment dat discutam cu şeful meu expat despre creşteri salariale. Eu încercam să îi spun că propunerea lui va fi foarte prost primită de publicul muncitor, în timp ce el se uita la mine ca la un sindicalist infiltrat în conducere. Îmi spunea foarte serios că la el în ţară dacă primeşti o mărire salarială de 2%-3% eşti printre cei mai fericiţi, în timp ce la noi tocmai aprobase o medie de 10% pe tot tribul! Păi da, încercam şi eu să îi spun, dar există o mică mare diferenţa între 3% aplicat la un salar mediu de 3.000 de euro faţă de 5% la un salariu de 150 de euro într-o ţară în care pe lângă inflaţie te mai loveşte şi rata schimbului valutar. .

    Cam cum să se ducă muncitorul să se laude la familie cu o creştere de 7,5 euro pe lună, care se pierd oricum la schimbul valutar? Nu mă întrebaţi cum s-a terminat discuţia… pentru că s-a terminat prost pentru toată lumea.

    Dar am povestit destul despre traducerea procentelor în cifre şi invers. Aş putea să povestesc şi despre trenduri. O chestie care m-a distrat mereu a fost să înţeleg relaţia dintre rezultate în cifre absolute şi procente. De fiecare dată când citesc în ziare declaraţii, mă uit şi cum sunt prezentate. Aflu aşadar că firma x şi-a crescut vânzările la 300%; desigur, a sărit de la 20 de produse vândute la 60 şi dădea prost să arate cifre aşa slabe, dar ce percepţie pozitivă pe lângă amărâţii de concurenţi de la firma y care au crescut doar cu 5% (de la 500 la 525 de produse vândute).

    Trebuie să admit că am folosit chestia asta din plin la multe prezentări făcute managerilor mei. Important era ca graficul să plece din stânga jos şi să se oprească în dreapta sus. Şi cu cât era mai abruptă panta de creştere, cu atât mai bine. Şi dacă nici cifrele şi nici procentele nu mă puteau ajuta, ei bine, tips and tricks: grafica pe calculator te lasă să tragi de colţurile pozei în fel şi chip (de exemplu, dacă o lungeşti pe verticală, cresc şi histogramele şi gapul dintre ele). Poţi chiar să faci graficul în 3D şi să îl întorci în aşa fel încât şi un trend plat ca un teren de fotbal poate induce perspectiva unei creşteri. Şi chiar dacă e creştere zero, o imagine bună poate chiar înlocui o mie de cuvinte.

  • Opinie Dragoş Damian: Nimeni nu se bucură de creşterea pieţei farma şi nici nu crede în aceasta

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    Excepţia care arată o creştere a pieţei de medicamente cu 5,7% în trimestrul 2 din 2014 – conform analizelor companiei Cegedim – este în totalitate urmarea aşa-zisului efect de bază, în condiţiile în care trimestrul corespunzător din 2013 a fost foarte contractat, datorită îngrijorării jucătorilor din piaţă ca urmare a aplicării reformelor anunţate de instituţiile statului.

    Tendinţa de scădere a vânzărilor de medicamente se menţine, prognozele rămânând de -1% în valoare şi -2% în volume şi zile de tratament – aceştia din urmă fiind indicatorii corecţi ai accesului populaţiei la medicamente.

    Mai mult, în condiţiile în care exportul paralel se menţine la cote înalte iar mecanismele de fraudă nu au fost nu au fost cu totul annihilate, experţii consideră că cifrele date publicităţii nu reflectă consumul real, ci unul cu cel puţin 10% mai mare decât în fapt.

    În condiţiile în care piaţa a crescut cu numai 2% în semestrul 1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, taxa clawback aplicată producătorilor de medicamente a crescut cu peste 40% (în valoare absolută a coeficientului de deficit, de la 14,5% în S1 2013 la 20% în S1 2014). Această evoluţie este dovada izbitoare că întregul consum de medicamente peste o finanţare echivalentă anului 2010 este imputat producătorilor. Asta se întâmplă în condiţiile în care încasarea banilor pe medicamente, la nivel de producător, se menţine la peste 200 de zile, în contradictţie cu afirmaţiile autorităţilor care arată că plăţile se fac în 90 de zile.

    Producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să finanţeze includerea de medicamente noi pe listă, să plătească taxa clawback pentru canalele de distribuţie şi, în din ce în ce mai multe cazuri, să plătească o “taxă de raft” pentru a avea acces pe anumite canale comerciale.

    Acestea sunt motivele pentru care în ultimii ani au dispărut peste 1.300 de medicamente ieftine din piaţă iar pacienţii şi statul sunt obligeţi să plătească pentru medicamente mai scumpe în lipsa unor variante ieftine.

    Astfel, în absenţa voinţei politice de aplicare a unor măsuri discutate atât cu instituţiile statului cât şi cu organismele internaţionale care să corecteze reglementarile toxice din sistem, prognozele pentru S2 din 2014 şi pentru 2015 rămân rezervate şi indică o descreştere cu 1% până la 3%.

    În plus, prognoza pentru taxa clawback, în lipsa introducerii unei formule diferenţiate şi odată cu includerea de medicamente noi pe listă fără o suplimentare a bugetelor, este de creştere până la 24% în trimestrul 4 – efectul fiind resimţit în cele din urmă de milioanele de pacienţi cronici prin dispariţia în continuare a medicamentelor ieftine, ei trebuind să plătească o contribuţie personală mai mare pentru a cumpăra medicamente mai scumpe.

    Pentru producătorii de medicamente lipsa acestor măsuri de corecţie înseamnă amânarea investiţiilor, scoaterea din portofoliu a produselor nerentabile şi scăderea competitivităţii în ansamblu.

    România îşi agreavează riscul de a rămâne doar un importator şi nu un producător de medicamente. Şi să continue să rămână pe o balanţă comercial negativă în condiţiile în care medicamentele crează circa 15% din deficitul comercial.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată evoluţia reală a inflaţiei

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (august 2013 – iulie 2014) faţă de precedentele 12 luni (august 2012 – iulie 2013), determinată pe baza IPC este 1,5%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%.

    Inflaţia anuală a crescut modest, de la 0,7% în iunie la 1% în iulie, dar aceasta s-a datorat efectului de bază statistic şi nu unor presiuni inflaţioniste reale din economie, arată Eugen Şinca, economist senior al BCR. “Presiunile inflaţioniste din economie rămân reduse, cu o rată globală a inflaţiei aflată sub ţinta BNR de la începutul anului până acum şi cu inflaţia ajustată CORE2 aflată în teritoriu negativ din octombrie 2013 până acum”, precizează Şinca. Inflaţia CORE2 nu ia în calcul dinamica preţurilor volatile (legume-fructe, combustili, tutun) şi nici pe cea a preţurilor administrate.

  • Românii mănâncă cu 25% mai puţină carne şi mezeluri faţă de acum cinci ani

     “Piaţa de mezeluri a scăzut cu 20-25% în ultimii cinci ani. Estimările iniţiale pentru acest an prognozau o creştere zero, dar cei mai recenţi indicatori arată o scădere de 1-2%”, a mai spus Duşleag.

    Acesta a afirmat că în UE, consumul mediu de carne pe cap de locuitor este de aproximativ 85 kilograme pe an, în timp ce în România este mai mic cu cel puţin 25%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine vine la mare ca să facă trafic de droguri

    În noaptea de 25 spre 26 iulie, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa au desfăşurat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri în staţiunea Mamaia. Pe numele a 6 persoane au fost întocmite dosare penale pentru deţinere de droguri de risc sau de mare risc, fiind cercetate în continuare, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanţa.

    Astfel, a fost depistat un bărbat, de 25 de ani, din Călăraşi, care avea asupra sa 3 comprimate ecstasy, iar două fete, de 18 şi 19 ani, din Râmnicu Vâlcea au fost prinse în flagrant având asupra lor câte un comprimat ecstasy.

    Pe numele celor 3 au fost întocmite dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere fără drept de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu.

    De asemenea, un bărbat, de 27 de ani, din Giurgiu, a fost prins în flagrant de poliţişti având la el o bilă de staniol care conţinea aproximativ 4 g. de canabis, iar un bărbat, de 31 de ani, din Bucureşti a fost depistat având asupra sa 2 ţigarete cu canabis, de circa 10 cm. lungime, confecţionate artizanal şi disimulate într-un pachet de ţigări.

    Un alt bărbat, de 31 de ani, din Drobeta Turnu Severin, a fost prins în flagrant, având asupra sa o ţigaretă cu canabis, de circa 10 cm. lungime, confecţionată artizanal.

    Cei 3 bărbaţi sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere fără drept de droguri de risc, în vederea consumului propriu.

    POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANDĂ:

    Nu incercaţi droguri! Cândva veţi deveni în mod sigur dependent de ele!

    Drogurile, atât cele de risc, cât şi cele de mare risc, acţionează asupra fizicului şi psihicului şi pot cauza afecţiuni grave şi chiar moartea!

    Nu vă dovediti curajul sau barbăţia consumând droguri, ci doar că sunteţi o persoană slabă şi influenţabilă, faţă de care nimeni nu va avea respect sau compasiune!

    Nu intraţi în relaţie cu plasatorii de droguri, indiferent cât de tentante sunt „atenţiile” (doze gratuite, bani, obiecte etc.)!

    Nu acceptaţi intrarea în reţelele traficanţilor de droguri, oricâte avantaje aţi obţine! Gândiţi-vă la implicaţiile şi riscurile afacerilor cu droguri (şantaje, proxenetism), precum şi la durerea şi suferinţa provocată celor dragi!

    Dacă aveţi un prieten consumator de droguri, îndrumaţi-l să ceară sprijinul familiei, profesorilor, medicului sau altor persoane care îl pot ajuta!
     

  • Ponta, despre Rusia: România îşi permite economic şi social o accentuare a regimului sancţiunilor

     “Avem un avantaj: 75-80% din consumul intern de gaze noi ne asigurăm din producţia internă, 20% importăm din Rusia. Evident că îmi pun problema pentru acei 20%, care ar însemna închiderea unor combinate, pierderea unor locuri de muncă, adică nu poţi să tratezi uşor acest lucru, dar România îşi poate permite, şi din punct de vedere economic, şi social, o accentuare a regimului sancţiunilor”, a spus Ponta la Adevărul Live.

    El a arătat că alte state din regiune au o problemă mult mai mare decât România dacă se închide “robinetul cu gaze”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au scăzut în iunie cu 0,3%, iar inflaţia anuală a coborât la 0,66%, un nou minim istoric

    Inflaţia anuală a coborât astfel de la 0,94% în mai, în aprilie fiind atins cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (iulie 2013 – iunie 2014) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2012 – iunie 2013), determinată pe baza IPC este 1,7%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,5%“, se arată într-un comunicat transmis joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Preţurile mărfurilor alimentare au scăzut în iunie cu 0,7%, tarifele serviciilor cu 0,2%, în timp mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1%.

    Cele mai importante scăderi de preţuri au fost înregistrate în iunie la cartofi (-9,5%), legume şi conserve (-5,5%), ouă (-3,9%), zahăr (-2,7%), citrice şi alte fructe meridionale (2,5%).

    Cele mai mari scumpiri s-au consemnat la miere de albine (1%), fasole boabe şi alte leguminoase (0,6%), fructe proaspete (0,4%) şi încălţăminte (0,2%).

    BNR a revizuit în luna mai prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,3%, sub limita superioară a intervalului de variaţie de 2,5% plus minus un punct procentual. Pe de altă parte, mulţi analişti anticipează ratarea ţintei de inflaţie sau încadrarea la limită.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că banca centrală nu are certitudinea că rata anuală a inflaţiei va rămâne la acelaşi nivel pe tot anul şi în 2015, analizând încă posibilitatea de reducere a prognozei.

    “Publicul, pieţele cred din ce în ce mai mult că România a ajuns în situaţia unei inflaţii scăzute, deci nu suntem siguri că această traiectorie, care este sensibil îmbunătăţită faţă de traiectoria de la începutul anului, este una de durată, adică nu se termină în partea a doua a anului, se duce şi în 2015. Algoritmul BNR este ca rata de politică monetară să ţintească inflaţia pe termen mediu, acesta este obiectivul nostru. Ne uităm, bineînţeles, că a ajuns la 0,9% în mai (rata anuală a inflaţiei – n.r.) şi e posibil să scadă chiar mai mult inflaţia medie pe 12 luni, dar ne uităm la traiectoria peste 12-14 luni, aceea ne interesează mai mult”, a spus Isărescu.

    El a precizat că, BNR lucrând cu prognoze pe doi ani, tendinţele încă nu sunt consolidate pentru a doua parte a anului şi anul viitor, putând apărea volatilităţi.

    “Nu avem certitudinea că această traiectorie este ireversibil mai joasă. Pot să apară volatilităţi, pentru că o bună parte din această evoluţie vine din preţurile volatile, s-ar putea ca la anul să avem altă perspectivă şi atunci ne trebuie mult mai multe elemente ca să spunem că traiectorie este consolidată şi în baza ei luăm o decizie de politică monetară”, a explicat guvernatorul BNR.

  • Cât câştigă românii: Veniturile medii ale populaţiei – 2.477 lei pe gospodărie în primele trei luni ale anului

     “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul I 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.477 lei pe gospodărie şi 928 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.034 lei lunar pe gospodărie (762 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 443 lei lunar pe gospodărie (166 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat transmis luni de Institutul Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au reprezentant cea mai importantă sursă de venituri, adică aproape jumătate din veniturile totale ale gospodăriilor.

    La formarea veniturilor gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (24,1%), din agricultură (2,4%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro