Tag: cheltuieli

  • Cum poţi să-ţi construieşti o casă cu etaj cu aproximativ 20.000 de euro

    Rick Hunt, inventator de profesie, originar din Cambridgeshire, a cheltuit doar 3.600 de dolari pentru locuinţa sa cu etaj. Cum a reuşit? Banii au fost cheltuiţi pe cumpărarea unui autobuz cu etaj vechi, pe care l-a transformat în casa sa şi a familiei sale, potrivit Daily Mail. 

    Casa-autobuz are o bucătărie, o baie, o zonă de dining, locuri pentru pasageri  (pentru când autobuzul este în mişcare), precum şi trei dormitoare.
     
    În total, casa mobilă l-a costat pe Hunt  şi pe soţia sa, Amanda, 20.000 de lire sterline. Alături de ei, în aceasta stau şi cei doi copii ai lor. 
    Cuplul şi-a investit toţi banii în această locuinţă, în ideea de a scăpa de ipotecă – valoarea medie a acesteia ajunge la 115.000 de lire sterline în Marea Britanie. 
     
  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Ghid pentru tineri: cum să economiseşti mai mult, mai eficient?

    Laurenţiu Mihai, autor al site-ului de educaţie financiară  laurentiumihai.ro şi cofondator al agenţiei de marketing digital The Pharmacy, recomandă păstrarea unui buget personal în Excel sau cu ajutorul unei aplicaţii.

    „Esenţa planificării financiare este aceeaşi: să realizezi, mai întâi, un miniaudit financiar, să vezi ce venituri şi ce cheltuieli ai în fiecare lună şi să-ţi dai seama unde eşti şi care poate fi baza de construcţie pentru unde vrei sa ajungi”, spune Nicoleta Deliu, şef departament comunicare corporativa şi afaceri comunitare la BCR.

    Al doilea lucru pe care Laurenţiu Mihai îl recomandă este administrarea eficientă a banilor cu ajutorul regulii 50/20/30:
    50% din venituri distribuite către cheltuielile zilnice fără care nu putem trăi (chirie, mâncare etc.), 20% direcţionaţi imediat către investiţii, iar 30% distribuiţi către distracţie, obiecte pe care ni le dorim (maşină, telefon nou etc).

    „Important este să distribuim cei 20% din venituri înainte să ne apucăm de distracţie şi alte cheltuieli mai puţin folositoare”, este de părere Mihai, care spune că această regulă te va ajuta să-ţi administrezi banii şi să fii mai chibzuit.
    „Cei 20% destinaţi investiţiilor îţi vor asigura viitorul. La bătrâneţe vom avea nevoie de mai mulţi bani şi foarte important este să ne gândim din timp la modul în care vrem să ne trăim bătrâneţea”, mai spune el.

    Nicoleta Deliu spune că obiceiul care nu trebuie să lipsească este cel al economisirii lunare, respectând principiul de a te plăti pe tine prima data.  „Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta, pornind de la 5% la 20-25 de ani, 10-15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani) şi 20% după această vârstă”.

    Ea mai spune că încă mai există tentaţia supraîndatorării desi abia am ieşit din criză. “E suficient să ne uităm în oglindă sau în jurul nostru: câţi dintre noi nu avem abonamente de cablu TV cu peste 100 de programe? La câte ne uităm, cu adevărat? Câţi dintre noi nu deţinem telefoane cu mii de minute şi mesaje incluse, pe costuri lunare destul de ridicate, pe care nu le folosim? Chiar e nevoie de ele? Sunt exemple mărunte, care pot continua cu cafeaua pe care o bem zi de zi, poate, la cafenea, mâncarea cumpărată de la cantină sau din oraş, în loc de cea gătită acasă, modalităţile de transport – bicicletă, autobuz sau taxi, locurile de unde ne facem cumpărăturile sau unde plecăm în vacanţă”, spune Deliu

    Articolul face parte din cover story-ul “Ce fac millenniali cu banii şi de ce de ce ar trebui să se gândească la pensie”

  • Care sunt magazinele de unde fac românii cel mai des cumpărături online

    Cei ce nu cumpără vizitează magazinele online de aproximativ 5 ori pe an. Totuşi, 64% dintre aceştia nu intenţionează să facă cumpărături online în următoarele 3 luni, principalele motive fiind teama că produsele vândute online nu corespund realităţii (69%), imposibilitatea testării produselor achiziţionate (53%) sau potenţialul fraudării (51%). eMAG ocupă prima poziţie în topul site-urilor de pe care românii cumpără cel mai des, fiind preferat de 58% dintre cumpărătorii online. Clasamentul continuă cu site-ul de anunţuri OLX şi retailerul online elefant.ro, cu 12%. Aceiaşi jucători ocupă primele 3 poziţii şi în topul platformelor online de pe care românii au făcut cumpărături în ultimele 12 luni, eMAG (73%), OLX (31%) şi elefant.ro (26%). Clasamentul continuă cu Okazii.ro (18%) şi H&M (17%).
    eMAG (55%), elefant.ro (16%) şi OLX.ro (14%) sunt tot primele 3 site-uri de pe care românii au cumpărat în ultimele 12 luni de cel puţin 2 ori. În clasament urmează H&M (8%) şi Fashion Days (7%).
     
    Cu o medie de 3 ori pe an, 90% dintre respondenţii studiului preferă să achiziţioneze din mediul online produse electronice şi electrocasnice. Clasamentul continuă cu achiziţia de computere, accesorii software şi hardware (82%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (80%), cosmetice şi produse farmaceutice (77%), sejururi şi servicii de turism (70%), servicii în domeniul telecomunicaţiilor (69%), cărţi, reviste şi DVD-uri (67%) sau produse alimentare şi catering (55%).
    Într-un an, cele mai mari sume alocate de români pentru cumpărăturile online sunt în turism (1.313 lei / an), pentru achiziţia de electronice şi electrocasnice (1.076 lei / an), accesorii auto (818 lei / an), calculatoare, produse software şi hardware (793 lei / an) sau mobilă şi decoraţiuni interioare (715 lei / an).

    72% dintre respondenţi aleg un magazin online pentru a economisi timp. 51% dintre români preferă shopping-ul online pentru varietatea mare de produse găsite şi posibilitatea de a compara uşor ofertele propuse. Pentru aproape jumătate dintrecumpărătorii online, 48%, preţurile mai accesibile sunt principalul factor de selecţie al unui magazin online, în timp ce 43% dintre aceştia spun că şi-au găsit produsul dorit doar pe internet. 41% dintre respondenţi apelează la ofertele magazinelor online din comoditate, în timp ce 6% dintre aceştia consideră cumpărăturile online ca fiind cele mai populare. Atunci când aleg să achiziţioneze un produs de pe un anumit site, principalele criterii de evaluare sunt: preţul produsului, încrederea pe care o oferă magazinului online, timpul de livrare, calitatea informaţiilor de site şi uşurinţa procesului de cumpărare.


    Plata în numerar la primirea coletului este pentru 78% dintre respondenţi metoda preferată. 50% dintre cei chestionaţi menţionează că plătesc şi online folosind cardul, urmată de plata în numerar la sediul magazinului, 17%. Pentru transferul bancar sau folosirea serviciilor de ”bani virtuali” optează 9% dintre românii chestionaţi.
    În ceea ce priveşte plata online, lipsa încrederii în magazine este principalul motiv pentru care românii nu folosesc cardurile bancare. Frauda se clasează pe locul secund, în timp ce timpul lung de recuperare a banilor în cazului unui retur este un alt motiv suficient de puternic pentru a nu realiza plăţi online cu cardul.


    Suma maximă medie pe care românii au platit-o folosind cardul bancar a fost de 1.486 lei.  
    În ceea ce priveşte fidelizarea clienţilor, 13% dintre respondenţii studiului nu au cumpărat în ultimul an de la acelaşi magazin online pentru că nu au găsit produsul sau serviciul căutat (54%), au găsit oferte mai bune în altă parte (27%) sau nu au fost mulţumiţi de serviciile magazinului (3%). De asemenea, 72% dintre respondenţii studiului declară că ar avea mai multă încredere în a face cumpărături online dacă ar exista o asociaţie care să reprezinte interesele consumatorilor. Atunci când optează spre achiziiţiile online, românii sunt atenţi şi la condiţiile de garanţie şi servisare (84%), politica de retur a magazinului (80%), informaţii despre procesul de cumpărare şi modalitatea de plată (76%). Cercetarea a fost realizată în luna aprilie 2017 pe un eşantion reprezentativ urban format din 1.012 respondenţi selectaţi din panelul online researchromania.ro, persoane cu vârsta peste 18 ani, utilizatori de internet. Iniţiatorii proiectului sunt GPeC, cel mai mare eveniment de
     

  • Câţi bani a reuşit să economisească o tânără care a renunţat la toate lucrurile inutile pe care-şi cheltuia salariul

    McGagh a lucrat timp de 10 ani ca jurnalistă de finanţe personale, însă rareori acroda atenţie propriilor sale cheltuieli, a declarat ea. Până la un moment dat, când s-a hotărât să strângă cureaua şi să aplice în propria sa viaţă sfaturile date cititorilor. „Deşi nu aveam datorii, contul meu bancar era plin de cheltuieli pe lucruri ce nu îmi erau necesare. La un simplu calcul am fost uimită să descopăr câţi bani aruncam pe lucruri nefolositoare, cum ar fi aproape 400 de lire sterline pe cafea”, declara aceasta.

    „Suna extrem dar mi-am planificat bugetul de la zero. Un an de economii era singura cale de a-mi controla complet relaţia cu propriile finanţe”, mai spune McGagh. Aşadar, singurele sale cheltuieli au fost creditul ipotecar, utilităţile, asigurarea de viaţă, donaţiile de caritate, internetul şi facturile la telefon, care însumau, în total, circa 1.800 de lire sterline pe lună. De asemenea, nu a făcut rabat de la produsele de îngrijire personală – pastă de dinţi, deodorant, săpun şi şampon. Pentru mâncare a stabilit împreună cu soţul său un buget de 35 de lire pe săptămână, iar pentru transport a avut zero cheltuieli, singurul mijloc de transport folosit fiind bicicleta.

    McGach a început anul de economisiri pe 26 noiembrie 2015, iar anul trecut, pe aceeaşi dată şi-a făcut bilanţul. Rezultatul? 23.000 de lire sterline bani economisiţi. „După acest an mi-am dat seama că trebuie să pun preţ mai mare pe securitatea financiară – nu vreau să mai fiu nevoită să lucrez contra timp pentru următorii 20 de ani doar pentru a-mi plăti împrumutul la casă şi pentru a acumula lucruri materiale”, spune ea. De altfel, femeia a hotărât că va folosi banii strânşi pentru a-şi plăti o bună parte din creditul ipotecar. „Mi-am dat seama şi de faptul că nu am nevoie de obiecte pentru a fi fericită”, a mai declarat McGach. 

  • 15 lucruri pe care nu le ştiai despre stewardese. “Un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Suntem plătiţi doar pentru orele de zbor”

    De exemplu, dacă ziua ta de muncă se lungeşte până la 12 ore, eşti plătit numai pentru orele petrecute de la poartă încolo, nu şi pentru îmbarcări sau întârzieri.

    „Suntem bombardaţi de cheltuieli neaşteptate”

    „O mulţime de cheltuieli noi şi neaşteptate vin împreună cu locul de muncă; spre exemplu, nenumărate curse cu Uber, mâncare pe drum, uniforme, bagaje, bacşiş pentru şoferi şi bani de ieşiri cu colegii. În primii cinci ani vei fi destul de sărac”

    „Nu îţi poţi crea un trai de lux”

    “Nu te vei îmbogăţi niciodată ca un însoţitor de zbor, dar poţi controla câţi bani vrei să faci”

    „Rolul nostru principal este să asigurăm securitatea”

    „Sunt circa 300 de reguli pe care trebuie să le urmăm în acest sens”

    „Însoţitorii de zbor sunt deştepţi”

    „Trebuie să ne obţinem anual calificările necesare pentru acest job”

    „Avem o viaţă destul de singuratică”

    „Petrecem foarte multe ore singuri prin aeroporturi sau prin hoteluri”

    „Când suntem în rezervă, putem petrece până la şase zile fără să zburăm sau să mergem nicăieri”

    “De obicei, trebuie să avem totul pregătit în detaliu, dar în lunile de zbor mai libere avem timp, în sfârşit, să ne uităm la seriale”

    „Trebuie să îndeplinim foarte multe roluri”

    „Gândeşte-te că s-ar putea întâmpla orice situaţie neprevăzută, iar la zeci de mii de metri în aer, ghici cine se ocupă de asta? Facem mai mult decât să împărţim prăjituri, dar, din păcate, doar asta văd oamenii. De exemplu, dacă e nevoie, pot să-ţi aduc pe lume copilul”.

    „Trainingul însoţitorilor de zbor este cel mai dificil interviu”

    „Suntem cu adevărat experţi în domeniul siguranţei, instruiţi să vă salvăm viaţa în caz de pericol, nu doar să vă servim suc de roşii. Iar instructajul este foarte greu de explicat,  ca şi naşterea –  nu înţelegi cât de greu este până când o vei experimenta”.

    „Unele companii aeriene au încă orientări stricte privind aspectul fizic al echipajului de cabină”

    „La compania pentru care lucrez, un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Este un job destul de nesănătos, iar uneori murdar”

    „Problemele de sănătate ale însoţitorilor de zbor pot fi destul de grave, iar cel mai des întâlnite sunt pietrele la rinichi, pierderea auzului, depresia, lipsa de somn, tulburări de digestie etc; pe de altă parte, mai întâlnesc oameni care îmi întind  un scutec murdar în timp ce servesc alimente”

    „Acest loc de muncă îţi schimbă caracterul şi cine eşti”

    „În bine sau în rău, de tine depinde”

    „Poate pune o presiune imensă asupra relaţiilor”

    „Dacă eşti genul care îşi petrece, de obicei, concediul cu familia, acest loc de muncă nu este pentru tine.  Dacă doreşti ca în fiecare weekend să te vezi cu partenerul/partenera, acest loc de muncă nu este pentru tine. Dacă doreşti să fii acasă cu familia în fiecare noapte, acest loc de muncă în mod cert nu e pentru tine”

    „Înveţi multe despre oameni”

    „Slujba asta este o lecţie importantă dacă vrei să înveţi psihologie”

    „Cei pasionaţi nu pleacă prea repede”

    „Odată ce îţi dai seama că îţi place, asta devine o carieră pe viaţă; de asta îţi dai seama în primul an” 

  • 15 lucruri pe care nu le ştiai despre stewardese. “Un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Suntem plătiţi doar pentru orele de zbor”

    De exemplu, dacă ziua ta de muncă se lungeşte până la 12 ore, eşti plătit numai pentru orele petrecute de la poartă încolo, nu şi pentru îmbarcări sau întârzieri.

    „Suntem bombardaţi de cheltuieli neaşteptate”

    „O mulţime de cheltuieli noi şi neaşteptate vin împreună cu locul de muncă; spre exemplu, nenumărate curse cu Uber, mâncare pe drum, uniforme, bagaje, bacşiş pentru şoferi şi bani de ieşiri cu colegii. În primii cinci ani vei fi destul de sărac”

    „Nu îţi poţi crea un trai de lux”

    “Nu te vei îmbogăţi niciodată ca un însoţitor de zbor, dar poţi controla câţi bani vrei să faci”

    „Rolul nostru principal este să asigurăm securitatea”

    „Sunt circa 300 de reguli pe care trebuie să le urmăm în acest sens”

    „Însoţitorii de zbor sunt deştepţi”

    „Trebuie să ne obţinem anual calificările necesare pentru acest job”

    „Avem o viaţă destul de singuratică”

    „Petrecem foarte multe ore singuri prin aeroporturi sau prin hoteluri”

    „Când suntem în rezervă, putem petrece până la şase zile fără să zburăm sau să mergem nicăieri”

    “De obicei, trebuie să avem totul pregătit în detaliu, dar în lunile de zbor mai libere avem timp, în sfârşit, să ne uităm la seriale”

    „Trebuie să îndeplinim foarte multe roluri”

    „Gândeşte-te că s-ar putea întâmpla orice situaţie neprevăzută, iar la zeci de mii de metri în aer, ghici cine se ocupă de asta? Facem mai mult decât să împărţim prăjituri, dar, din păcate, doar asta văd oamenii. De exemplu, dacă e nevoie, pot să-ţi aduc pe lume copilul”.

    „Trainingul însoţitorilor de zbor este cel mai dificil interviu”

    „Suntem cu adevărat experţi în domeniul siguranţei, instruiţi să vă salvăm viaţa în caz de pericol, nu doar să vă servim suc de roşii. Iar instructajul este foarte greu de explicat,  ca şi naşterea –  nu înţelegi cât de greu este până când o vei experimenta”.

    „Unele companii aeriene au încă orientări stricte privind aspectul fizic al echipajului de cabină”

    „La compania pentru care lucrez, un coş sau o răceală te poate ţine departe de muncă timp de câteva săptămâni”

    „Este un job destul de nesănătos, iar uneori murdar”

    „Problemele de sănătate ale însoţitorilor de zbor pot fi destul de grave, iar cel mai des întâlnite sunt pietrele la rinichi, pierderea auzului, depresia, lipsa de somn, tulburări de digestie etc; pe de altă parte, mai întâlnesc oameni care îmi întind  un scutec murdar în timp ce servesc alimente”

    „Acest loc de muncă îţi schimbă caracterul şi cine eşti”

    „În bine sau în rău, de tine depinde”

    „Poate pune o presiune imensă asupra relaţiilor”

    „Dacă eşti genul care îşi petrece, de obicei, concediul cu familia, acest loc de muncă nu este pentru tine.  Dacă doreşti ca în fiecare weekend să te vezi cu partenerul/partenera, acest loc de muncă nu este pentru tine. Dacă doreşti să fii acasă cu familia în fiecare noapte, acest loc de muncă în mod cert nu e pentru tine”

    „Înveţi multe despre oameni”

    „Slujba asta este o lecţie importantă dacă vrei să înveţi psihologie”

    „Cei pasionaţi nu pleacă prea repede”

    „Odată ce îţi dai seama că îţi place, asta devine o carieră pe viaţă; de asta îţi dai seama în primul an” 

  • “Sunt atât de bogată încât am cheltuit 1 milion de lire sterline doar pe parfum în două luni”. O prinţesă saudită a fost acuzată că este de fapt o prostituată din Etiopia

    O presupusă prinţesă saudită declara că este atât de bogată încât şi-a permis să cheltuiască nu mai puţin de un un milion de lire sterline doar pe parfumul pe care l-a consumat în două luni. Sara Al Amoudi a fost acuzată că ar fi de fapt o prostituată etiopiană, extrem de săracă, care a pozat în prinţesă saudită pentru a-i escroca pe dezvoltatorii imobiliari Amanda Clutterbuck şi Ian Panton, de la care a luat apartamete luxoase în valoare de 14 milioane de lire sterline.

    Misterioasa prinţesă – a cărei vârstă este estimată între 31 şi 45 de ani – a plâns în faţa instanţei de judecată, argumentând că n-a fost niciodată o prostituată nevoiaşă, că averea sa este reală şi că partidele de cumpărături la care a fost pot dovedi clar acest lucru.

    Sara Al Amoudi a ajuns la tribunal într-un Rolls Royce şi i-a mărturisit judecătoarei că adicţia sa pentru cumpărături este atât de severă încât a apelat la ajutor medical specializat pentru a se trata. Într-o engleză cu accent puternic, ea a declarat: “am o problemă legată de mersul la cumpărături şi merg la doctor; numai în ultimele două luni am cheltuit doar pentru parfum 1,4 milioane de dolari. Vă pot arăta pozele”.

    Sara Al Amoudi a apărut în instanţă îmbrăcată cu o burka care o învăluia complet şi cu încălţări cu tocuri de 10 cm. La cererea juriului a îndepărtat vălul de pe faţă dar continua să-şi ascundă faţa.

    Ea afirmă că a avut o legătură amoroasă cu presupusa victimă (Ian Patton, 45 de ani), în vreme ce partenera şi iubita acestuia (Amanda Clutterbuck, 56 de ani) şi că el ar fi împrumutat şi furat de la ea circa 5 milioane de lire sterline din “banii de buzunar” pe care îi primea din Arabia Saudită. Ea insistă că în momentul în care a preluat cele şase apartamente de lux, acest lucru a echivalat cu rambursarea banilor împrumutaţi sau furaţi de la ea.

    Cei care au dat-o în judecată spun însă că ea i-a escrocat, spunând că are sume uriaşe de investit într-un proiect de dimensiuni ample, pretinzând că este una din soţiile regelui Abdullah al Arabiei Saudite, în vârstă de 88 de ani. Cei doi londonezi pretind că paguba lor este de 14 milioane de lire sterline.

    Sara al Amoundi a replicat însă că acuzaţiile sunt mincinoase, că ei nu-i lipsesc nicicând banii, având permanent între 100.000 şi 400.000 de lire sterline în locuinţă. Ea a adăugat că în Arabia Suadită era privită ca o criminală din pricina unei relaţii adulterine, dar a argumentat că a fost forţată să se mărite la 13 ani cu un om al cărui nume n-a vrut să-l dea, argumentând că atât viaţa ei cât şi a fiicei de 13 ani ar fi periclitată de acest lucru.

    În februarie 2014, judecătorul de la Curtea Supremă de Arbitraj de la Londra a decis că femeia poate rămâne în posesia bunurilor ce au o valoare estimată la 14 milioane de lire sterline. Tribunalul nu a găsit motive care să arate că cei care au dat-o în judecată ar fi fost păcăliţi.



  • DEZASTRU în asigurări: 30.000 de brokeri de asigurări vor fi măturaţi din piaţă şi îşi vor pierde job-urile

    Limitarea la 25% a cheltuielilor administrative şi de vânzarea în cazul asigurării auto obligatorii (RCA) va duce la dispariţia din piaţă a 30.000 de asistenţi în brokeraj, susţin reprezentanţii Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare şi Reasigurare (PRBAR). Limitarea cheltuielilor administratie şi de vânzare în cazul asigurării RCA este prevăzută în legea RCA aflată în dezbatere în Parlament.