BusinessMagazin

Tag: anaf

  • ANAF a încasat în ianuarie 16 miliarde lei, depăşind cu 6,5% programul Ministerului de Finanţe şi cu 13% prima lună 2013

     În termeni nominali, veniturile înregistrate de ANAF au depăşit cu 1,8 miliarde lei încasările bugetare totale raportate în prima lună a anului trecut, când s-au cifrat la 14,21 miliarde lei.

    “Odată cu operaţionalizarea parţială a Direcţiei Antifraudă Fiscală se constată o îmbunătăţire a colectării impozitelor care reflectă diminuarea evaziunii fiscale”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Cea mai importantă creştere de încasări a provenit din taxa pe valoarea adăugată, unde s-au realizat venituri de 5,02 miliarde lei, cu 758,06 milioane lei (17,7% indice nominal) mai mari decât încasările din 2013 (4,27 milliarde lei). Gradul de realizare a programului a fost de 110,29%.

    Încasările din TVA pentru operaţiunile interne în luna ianuarie 2014 au fost mai mari faţă de cele din ianuarie 2013 cu 10,83 % (+595,26 milioane lei) şi cu 10,76% mai mici (-58,70 milioane lei ) la importul de bunuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşec pe toată linia pentru Finanţe şi ANAF în strângerea veniturilor din taxe şi contribuţii sociale pe anul trecut

    Însă faţă de ceea ce şi-a propus guvernul la indicatorul care sintetizează performanţa strângerii de bani la buget, şi anume ponderea în PIB a veniturilor bugetare, execuţia pe 2013 arată un nivel al veniturilor de 32% din PIB faţă de programul iniţial de 33,6% din PIB. 

    În mod normal, acum ar trebui să urmeze o conferinţă a premierului Ponta în care să explice ce a făcut faţă de ceea ce şi-a asumat în „Bugetul cetăţeanului“ şi de ce România a pierdut 2,3 miliarde de euro (1,6% din PIB) la buget pentru că nu a reuşit să strângă banii în măsura în care a crescut economia. De ce din banii noştri s-au pierdut 2,3 miliarde de euro?

    Pentru că 2013 a fost un an paradoxal: creşterea economică a fost de două ori mai mare decât cea bugetată iniţial (adică aproape 3% faţă de 1,6% în proiectul de buget), dar guvenul a trebuit să ajusteze în jos veniturile bugetare şi implicit cheltuielile pentru că nu a reuşit să strângă bani la buget, aşa cum îşi asumase. Dar situaţia este atât de gravă încât nu numai că ponderea veniturilor la buget a scăzut în PIB pentru că PIB-ul „a alergat“ cu o viteză mai mare decât veniturile, ci pur şi simplu veniturile la buget au fost mai mici faţă de ceea ce şi-a propus guvernul şi în valoare absolută.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Metro nu are blocate conturile, ci banii pe care îi datora Vortex pentru produsele furnizate

    “În cazul instituirii acestei măsuri asigurătorii, responsabilitatea retailerilor, în cazul nostru vorbind despre METRO, în calitate de terţ poprit, se limitează la a indisponibiliza banii datoraţi companiei Vortex reprezentând contravaloarea produselor furnizate şi menţinerea lor la dispoziţia ANAF, astfel încât ANAF să poată recupera pierderea. Poprirea asiguratorie instituită de ANAF nu vizează nicidecum blocarea conturilor retailer-ului respectiv”, se arată într-un comunicat al Metro.

    ANAF a anunţat marţi că inspectorii antifraudă fiscală au dispus instituirea măsurilor asigurătorii pentru recuperarea unui prejudiciu de 41,6 milioane de lei, cauzat bugetului de stat de către o firmă controlată de persoane de origine chineză, care comercializează produse electronice şi electrocasnice. Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii au blocat conturile firmei, i-au sigilat depozite conţinând mărfuri în valoare de aproximativ 8 milioane de lei şi au instituit măsuri asigurătorii asupra terţilor (Metro, Altex, Auchan, Dedeman, Domo, Carrefour, Selgros şi Bricostore), prin poprirea sumelor datorate la bugetul de stat de către firma vizată.

    ANAF menţiona că, în urma verificărilor, inspectorii au constatat că persoanele respective au organizat un lanţ comercial fraudulos de 15 firme în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit şi a TVA datorat statului român.

    “Concret, produsele erau introduse pe teritoriul Uniunii Europene prin portul Pireu (Grecia), vândute aparent unor firme din Bulgaria şi achiziţionate intracomunitar în România în mod exclusiv formal, unde erau realizate circuite scriptice de tranzacţionare succesivă, iar la vânzarea produselor pe lanţ se omitea declararea şi virarea TVA de colectat şi de plată. În acest mod, ultima firmă din lanţul comercial şi beneficiarul produselor electronice solicita decontarea TVA aferentă mărfurilor livrate celor mai mari lanţuri de comercianţi din domeniul electronicelor şi electrocasnicelor de pe piaţa românească”, se arată în comunicatul ANAF.

  • Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a schimbat siglele instituţiei şi structurilor subordonate

    Sigla Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi siglele structurilor sale subordonate, sunt construite pe baza aceleiaşi arhitecturi grafice, constând dintr-un: logotip ANAF, simbol şi decriptor.

    Logotip-ul ANAF are aceeaşi reprezentare grafică, atât în sigla Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cât şi în siglele structurilor sale fără personalitate juridică sau ale unităţilor teritoriale ale acesteia. Logotip-ul constă din acronimul “ANAF”. Decupajul interior al literei A este însoţit de o formă semi-circulară, paralelă cu latura îngustă a triunghiului interior al literei, din această alăturare rezultând un element grafic în forma unui taler de balanţă. Ansamblul este folosit în ambele litere A din cadrul acronimului ANAF.

    Pentru fiecare structură se schimbă simbolul prin care este definită competenţa structurii respective. Astfel, pentru întreaga instituţie simbolul este un scut de culoare albastră de forma unui triunghi ascuţit cu laturile rotunjite, cu vârful orientat în jos şi cu o protuberanţă ascuţită pe latura superioară. Interiorul triunghiului este segmentat prin intersecţia în unghi drept a celor două mediane, spaţiile geometrice astfel rezultate fiind colorate în albastru (stânga sus şi dreapta jos), respectiv alb.

    Pentru Direcţia Generală Antifraudă Fiscală simbolul constă într-un profil cap de acvilă, orientat spre stânga, de culoare albă, încadrat într-un pătrat de culoare roşie.

    În cazul Direcţiei Generale a Vămilor, logotipului îi este asociat simbolul astrologic al comerţului constând într-un baston înaripat cu doi şerpi încolăciţi în jurul lui, în culoare albastră.

    Simbolul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili este reprezentat printr-o serie de trei trapeze dreptunghice dispuse vertical şi paralel, în culoare albastră, primul trapez din stânga având o înălţime inferioară celorlalte două ale căror dimensiuni sunt identice.

    Pentru Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice a fost adoptat ca simbol conturul hărţii României, în culoare albastră, cu evidenţierea de culoare albă a competenţei teritoriale a unităţii respective.

  • ANAf va rambursa în decembrie TVA de 1,56 miliarde lei

     “În selecţia lunii decembrie 2013 au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, soluţionându-se prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 02.12.2013”, se arată într-un comunicat al ANAF.

    Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,49 miliarde lei, din care restituirile însumează 1,44 miliarde lei, iar compensările 52,94 milioane lei. Deconturile cu compensare integrală sunt de 67,37 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul angajează experţi ca să verifice marile averi

    Serviciile presupun: consultanţă pentru modernizarea sistemelor ANAF în vederea gestionării contribuabililor cu averi mari; efectuarea de prezentări şi studii de caz pentru a îmbunătăţi competenţele ANAF în vederea efectuării de audituri privind veniturile impozabile personale; recomandări pentru un sistem adecvat de informaţii şi alte aspecte necesare astfel încât departamentul să opereze la standarde UE; livrarea de consultanţă, studii, recomandări, planuri şi rapoarte care să demonstreze acoperirea exhaustivă a serviciilor de consultanţă contractate, potrivit unui anunţ de participare.

    Oferte sunt aşteptate până la data de 20 ianuarie 2014.

    Durata contractului este estimată la 6 luni, din care 5 luni în primul an de desfăşurare a proiectului de modernizare, respectiv o lună în cel de-al treilea an.

    Experienţa consultantului în astfel de proiecte este principalul criteriu de selecţie, cu o pondere de 70%. Astfel, ofertanţii trebuie să fi derulat în ultimii trei ani cel puţin un proiect similar privind gestionarea persoanelor cu averi mari, de preferat în state membre ale Uniunii Europene sau ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică; experienţă pe cel puţin două alte proiecte de consultanţă internaţională; experienţă în transferul de know-how.

    Ofertanţii trebuie de asemenea să demonstreze că dispun de personal cu pregătirea necesară pentru derularea contractului.

    Preţul nu figurează printre criteriile de selecţie, iar valoarea contractului nu este precizată în anunţul de participare.

    Banca Mondială a aprobat în acest an un proiect de 70 milioane euro pentru modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care are ca scop creşterea eficienţei în colectarea impozitelor şi a contribuţiilor sociale, a disciplinei fiscale şi reducerea birocraţiei.

    Guvernul a decis în luna ianuarie a acestui an să iniţieze acţiuni de verificare a documentelor pentru 30 de persoane cu mari averi, suspectate că au depăşit “riscul minim acceptat” prin neplata impozitelor, după ce a pornit iniţial de la un grup de peste 300 de persoane bănuite că s-au sustras de la plata taxelor la buget.

    Începând cu luna mai a anului trecut, odată cu depunerea declaraţiilor de venit pentru 2011, a fost lansat programul de verificare a persoanelor fizice cu venituri/averi mari, vizând un grup de peste 300 persoane.

    Acţiunile de control sunt iniţiate în baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

  • ANAF a suspendat pe termen nedefinit restricţiile privind bunurile care pot fi aduse din afara UE

     “Întrucât soluţionarea aspectelor legate de implementarea Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, necesită o perioadă mai lungă de timp, reintrarea în vigoare se va face la o dată care va fi comunicată ulterior”, arată ANAF, într-un comunicat.

    Până la aplicarea acestui ordin, controlul vamal al bagajelor călătorilor va continua să fie realizat pe baza analizei de risc.

    ANAF a anunţat săptămâna trecută că suspendă ordinul până la 1 decembrie.

    Agenţia a introdus la jumătatea lunii noiembrie noi restricţii privind bunurile care pot fi introduse în ţară în bagajele personale din afara UE, acestea ducând la o perioadă mai mare de aşteptare la controlul vamal, întrucât presupun completarea unei declaraţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restricţiile la frontieră privind bunurile ce pot fi aduse din afara UE, suspendate până la 1 decembrie

     “Ordinul preşedintelui ANAF privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, a fost suspendat temporar şi va reintra în vigoare începând cu data de 1 decembrie 2013”, a anunţat agenţia, printr-un comunicat.

    Decizia vizează un “nivel crescut de siguranţă şi confort” pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit sursei citate.

    “În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri”, arată ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce durează atât de mult inspecţiile fiscale în România

    Acelaşi document arată că 86% dintre respondenţi consideră că autorităţile fiscale nu sunt suficient de transparente când vine vorba de inspecţii de preţuri de transfer şi că inspecţiile se concentrează mai mult pe forma tranzacţiilor, nu pe substanţa acestora.

    Totodată, combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie cea mai mare prioritate a ANAF (96% dintre opinii), urmată de informatizarea procesului de depunere a declaraţiilor şi de plată a taxelor (75%), reducerea numărului administraţiilor financiare (25%), pregătirea mai bună a inspectorilor fiscali (25%) şi reducerea numărului de personal (17%).

    Mihaela Mitroi a menţionat că principalele probleme cu care contribuabilii se confruntă în relaţia cu Fiscul sunt inspecţiile fiscale agresive, inspectorii temându-se de inspecţiile Curţii de Conturi, lipsa de consecvenţă în aplicarea legislaţiei fiscale şi nevoia de instruire profesională a angajaţilor ANAF. Ea a arătat că 70% din inspectorii fiscali se ocupă de cererile de rambursare de TVA, România riscând să intre totuşi într-o procedură de infrigement pentru că rambursările de TVA nu se efectuează la timp.

    Secretarul general al ANAF, Octavian Deaconu, a explicat că instituţia trece printr-un amplu proces de reorganizare, care s-a desfăşurat “pe repede înainte”, încât timpul foarte scurt în care s-a dorit această reorganizare a făcut uneori deficitară comunicarea cu contribuabilii. El a menţionat că ideea de reorganizare a Fiscului a pornit în primul rând de la nivelul redus al conformării voluntare, care este încă scăzută în România faţă de statele din Europa Occidentală şi presupune costuri suplimentare pentru partea de inspecţie fiscală. “Vrem să ajungem la un nivel de conformare voluntară de 95%, atunci eficienţa colectării va fi mult îmbunătăţită”, a spus Deaconu.

    Pe de altă parte, structura organizatorică, cu 42 de direcţii judeţene, era foarte complexă şi greoaie, iar distribuirea personalului ineficientă. Fluxurile de lucru sunt “greoaie” din cauza structurilor multiple şi proceselor descentralizate la nivel teritorial.

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).