Romania are potentialul si resursele necesare pentru a deveni un important producator de orez la nivel european in urmatorii ani. Concluzia nu apartine Ministerului Agriculturii sau vreunui institut de cercetare, ci investitorilor straini. Din ce in ce mai multi producatori italieni si spanioli incep sa exploateze suprafete mici de teren in apropierea Brailei, dar si in partea de vest a tarii, folosind suprafete lasate nefolosite de agricultorii locali.
Detalii pe www.gandul.info
Pe un ogor din vecinatatea Constantei se cultiva mai nou un fruct pe care il gasim mai degraba in zonele mediteraneene. "Este deocamdata un vis frumos. Desi temperaturile au mai crescut, nu avem insa clima", spune Stefan Dragan de la Ministerul Agriculturii.
Aflati mai multe amanunte pe www.protv.ro
Raportata la aceeasi perioada din anul trecut, in ianuarie-aprilie 2008, cantitatea de vin importata a crescut cu 49,1%, iar cea exportata cu 11%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Recolta din acest an este cu siguranta cea mai buna din ultimii patru ani, spun oamenii. Pe ardeleneste, o recolta "faina", pe care o strang tot cu secera si coasa.
Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
Nici Ovidiu Wencz, directorul general al TABCO-Campofrio si nici Bogdan Mihail, directorul general al Smithfield Ferme, nu au dorit sa comenteze efectele pentru Romania ale fuziunii la nivel international intre filiala europeana a grupului american Smithfield si grupul spaniol Campofrio Alimentacion.
"Fuziunea presupune realizarea unor sinergii legate de materia prima, ceea ce va crea efecte benefice pentru ambele companii", s-a marginit sa declare reprezentantul Campofrio, adaugand ca dezvoltarea noii entitati va duce la “un usor deficit de atentie” din partea companiei mama pe anumite piete, dar intr-un final efectele benefice ale fuziunii se vor face simtite si pe piata romaneasca. "Intr-o astfel de situatie nu are cum sa mearga mai rau. Vom avea o pozitie foarte buna", a incheiat Wencz.
Anul trecut, Campofrio si-a anuntat intentia de a deschide la Buftea o fabrica de mezeluri si de produse semipreparate, in urma unei investitii de peste 20 de milioane de euro. Constructia fabricii a fost ulterior intarziata de procesul obtinerii avizelor necesare. Campofrio planuia sa deschida fabrica anul viitor, insa investitia ar putea fi blocata pana la definitivarea detaliilor tranzactiei cu Smithfield.
La inceputul saptamanii trecute, consiliile directoare ale celor doua companii au aprobat fuziunea prin absorbtie dintre Campofrio Alimentacion si filiala europeana a grupului american Smithfield, tranzactia urmand sa fie definitivata pana la sfarsitul lui 2008 si urmand sa majoreze de la 24% la 36% cota detinuta de Smithfield in actionariatul companiei spaniole. Campofrio Alimentacion este lider pe piata spaniola si unul dintre cei mai importanti jucatori de profil din lume, cu o cifra de afaceri la nivelul lui 2007 de aproximativ 970 de milioane de euro.
Groupe Smithfield Holdings, un joint-venture intre grupul american Smithfield Foods si fondul de investitii al Oaktree Capital Management, a raportat la sfarsitul anului trecut o cifra de afaceri de 1,2 miliarde de euro. Fuziunea va duce la crearea celui mai mare procesator de carne din Europa si a unuia dintre cei mai mari din lume. La nivel international, noua entitate va fi prezenta pe pietele din Spania, Franta, Belgia, Portugalia, Olanda, Romania, Rusia, Germania, Italia si Marea Britanie.
In Romania, Smithfield a intrat pe piata in 2004, prin achizitionarea majoritatii activelor fostului Comtim Timisoara, preluand ulterior Agrotorvis. De asemenea, detine pachete importante de actiuni la Agroalim Distribution si Frigofer Tulcea. Compania a traversat o perioada dificila in cursul anului trecut, din cauza izbucnirii a trei focare de pesta porcina la cateva ferme. Rapoartele financiare ale companiei arata pierderi de aproximativ 11,5 milioane de euro in al doilea semestru al anului trecut, cauzate de cheltuieli legate de izbucnirea focarelor de pesta. Conform datelor furnizate de Bogdan Mihail, directorul general al Smithfield Ferme, compania a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro.
Campofrio are o cota de piata declarata de 7%, avand drept concurenti pe piata interna companiile autohtone Cris-Tim, Aldis Calarasi, Angst si Caroli Foods si producatorul german Reinart. "Noua entitate va avea o pozitie foarte buna pe piata pentru ca va creste semnificativ eficienta proceselor", explica Ovidiu Wencz, directorul general al Campofrio Romania, un lucru cat se poate de evident, dar refuzand sa dea mai multe detalii.
Autoritatile romane au cerut Comisiei Europene sa mareasca subventiile acordate agricutorilor autohtoni, astfel incat acestea sa ajunga la aproximativ 300 de euro pe hectar mai devreme de 2015, termenul stabilit prin Tratatul de aderare.
Amanunte, pe www.gandul.info
Schimbarea s-a produs odata cu numirea lui Gary Kemper pe o noua pozitie in cadrul real,- International Holding. Locul acestuia va fi preluat de Richard Worth, care are o experienta de 33 de ani in sectorul de retail.
Ultima pozitie detinuta inainte de a se alatura Metro Group a fost cea de Managing Director al QD Stores LTD din Anglia. Anterior, Worth a detinut pozitia de Non Food Trading Director al TESCO in Polonia, Cehia si Republica Slovena.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
Oamenii sunt bulversati si nu inteleg de ce sunt taxati pe baza tarifelor impuse.
Amanunte pe www.protv.ro
Dumitru Argeseanu are la Dragasani o ferma cu 4.000 de gaini care fac un milion de oua ecologice pe an. A inceput constructia ei in 2002 – in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala – iar in 2004 „a iesit primul ou ecologic din ferma“, spune Argeseanu.
Adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati l-au costat pe directorul Cortina Bioprod in jur de 150.000- 200.000 de euro, potrivit afirmatiilor sale. Intr- o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar „in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala“, spune Argeseanu.
Cum cererea creeaza oferta, fermierul valcean a prins gustul afacerilor ecologice si intentioneaza sa se extinda. „Terenul achizitionat imi da posibilitatea sa cresc pana la 15.000 de gaini, cate sper sa am peste doi ani“, afirma el.
Si chiar si asa, tot nu va reusi sa produca atat cat cere piata. „Ca sa satisfac piata din Romania ar trebui sa am cam 30.000 de gaini“, estimeaza fermierul. De anul acesta, vrea ca 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii.
A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive. „Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic“, explica Argeseanu, precizand ca toate cele 4.000 de gaini pe care le creste acum mananca intr-un an de aproape 60.000 de euro.
Ouale ecologice produse in ferma din Dragasani nu se gasesc decat pe piata interna, in retelele Carrefour, Selgros, Artima sau Gima, „pentru ca productia este prea mica sa fac si export“.
Argeseanu e convins ca in doi ani isi va tripla afacerea, de la nivelul actual cu vanzari anuale de 120.000 de euro. Are optimismul lui acoperire?
Afacerile cu produse ecologice de pe piata romaneasca, desi cresc de la an la an cu circa 15-20%, marcheaza totusi volume foarte mici comparativ cu ceea ce se intampla in Germania, Ungaria sau Polonia.
„In jur de 3% din totalul pietei alimentelor din Germania sunt produse ecologice. Noi suntem sub 1%“, estimeaza Radu Panait, managerul companiei Natura Land, distribuitor si importator de produse ecologice.
In plus, stam bine la productie si rau la consum, fiindca producem indeosebi pentru pietele europene si foarte putin pentru piata interna, care este alimentata si de produse ecologice din import. Vanzarile pe pietele externe se ridica la aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte reprezinta materie prima, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
In schimb, in magazinele din tara se vand produse ecologice autohtone in valoare de numai 4-5 milioane de euro.
„Circa 95% din productia vegetala, inclusiv miere de albine, si 80% din cea de provenienta animaliera – lapte si derivate – pleaca la export, in principal in UE“, afirma Costin Lianu, directorul Directiei generale de promovare a exporturilor din cadrul ministerului.
„Produsele cultivate sau fabricate fara nici un gram de substante chimice nu prea sunt cautate de consumatorul roman, pentru ca nu sunt cunoscute. E drept ca a fost creata sigla AE care identifica un produs ecologic la raft. Dar de unde sa stie consumatorul de aceasta sigla, daca ea nu e promovata deloc?“, spune Radu Panait, directorul unei alte firme de produse ecologice, Natura Land.
Un alt motiv ar fi pretul, care il depaseste cu cel putin 30% pe cel al produselor conventionale. Panait se incumeta totusi sa anticipeze o dublare sau chiar o triplare a pietei in urmatorii doi-trei ani, pe masura cresterii puterii de cumparare si a popularitatii capatate de stilul de viata sanatos.
Romania are o suprafata de circa 143.000 de hectare certificate ca putand fi cultivate cu produse ecologice. Desi suprafat a de teren cultivata in sistem ecologic este de opt ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cifra reprezinta la ora actuala mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane de hectare, fata de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.