BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Turiştii nerezidenţi cazaţi în hoteluri şi pensiuni au cheltuit 3,7 miliarde de lei în primele nouă luni

    “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (60,6% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,3% din total cheltuieli. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (39,4% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,7% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi”, se arată într-un comunicat al INS.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,3%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (93,5% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 16,1%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 11,7%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 36,7% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri (33,3%). Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 55,5% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru accesul în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 59,9% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

    Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România în primele nouă luni, 43,2% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 33,3% şi-au organizat singuri sejurul.

    Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (76,7% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au fost utilizate de 12,6% din numărul total de turişti, urmate de autocare şi autobuze cu 8,4% şi alte mijloace ( tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) cu 2,3%.

    În trimestrul al treilea, numărul turiştilor nerezidenţi a fost de 641.200, iar cheltuielile au însumat 1,52 miliarde lei.

    Datele INS arată că sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi periodă a anului trecut, cu 6,1%, respectiv cu 5,7%. Astfel, sosirile au însumat 6,569 milioane, iar înnoptările 16,054 milioane. Din total, sosirile turiştilor străini au reprezentat în perioada analizată 22,5%. Cea mai mare pondere în totalul turiştilor străini au deţinut-o cei din Europa (77,5%), iar din aceştia 85,7% au fost din ţări UE. Cei mai mulţi turişti au venit din Germania (185.265), Italia (137.801) şi Israel (106.105).

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.

  • Bucătarii resimt scăderea nivelului de trai: românii revin la carnea de pui şi la cartofii prăjiţi

    “Majoritatea clienţilor din restaurante, mai ales din staţiunile de la munte, s-au întors la carnea de pui şi la cartofi. În perioada 2007-2009, oamenii căutau în restaurante mâncare din ce în ce mai diversă – peşte, vită, vânat sau carne de struţ”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Ştefan Bercea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din România şi proprietarul restaurantului Cabana Vânătorilor din Predeal.

    El a spus că turiştii care vin la munte caută porţii care să coste 20 de lei, maxim 30 de lei, iar ce trece de această valoare nu mai are căutare.

    Totodată, în sezonul rece turiştii caută în restaurante şi supe, cele mai cerute fiind cele de pui.

    “În 2007-2008 aveam turişti care cereau vinuri din import, de 200 de lei sticla, şi am avut şi cereri pentru carne de antilopă sau chiar de crocodil. Un meniu festiv, cu băuturi incluse, costa în acei ani 120-140 de lei, iar acum nimeni nu mai cumpără meniu festiv mai scump de 100 de lei”, a mai spus Bercea.

  • Sute de turişti petrec Ziua Naţională pe pârtie la Azuga sau în parcul de distracţie din Buşteni

    Câteva mii de turişti au ales să petreacă minivacanţa de 1 Decembrie în staţiunile de pe Valea Prahovei, iar, luni, câteva sute dintre aceştia se află fie pe pârtii, fie în parcul de distracţie din Buşteni.

    La Azuga, pârtia Cazacu, pentru copii şi începători, a fost deschisă, fiind acoperită cu un strat de zăpadă artificială de aproximativ 20 de centimetri. Pe această pârtie, aproximativ 150 de persoane schiază sau se dau cu sania.

    În staţiunea Buşteni, pe pârtia Kalinderu au fost puse în funcţiune tunurile de zăpadă, însă deocamdată nu se poate schia. Aproximativ o sută de persoane, majoritatea copii, se află în parcul de distracţie de la baza pârtiei.

    Cei care nu se dau cu sania se bucură de vin fiert sau preparate la grătar, pregătite de comercianţii din zonă.

    La Sinaia, turiştii pot asista, luni după-amiază, la o paradă militară, iar spre seară pot merge la teatru, la Casinoul din centrul staţiunii, unde intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

     

  • Românii vor hoteluri scumpe de Revelion, deşi pentru vară aleg pachetele mai iefine

    “Surprinzător, de Revelion se vând mai bine vacanţele scumpe decât cele ieftine. De exemplu, dacă vrei să vinzi pensiuni de 150 de euro pe sejur de Revelion, nu ai prea mare succes. Nu se merge neapărat pe criteriul preţ de Revelion, pentru că e considerat mare sărbătoare. Românii nu caută Revelioane ieftine. E o contradicţie între tendinţe: de Revelion nu este ideea să fie neapărat ieftin, ci merg pe patru stele, iar vara caută ieftin. Te duci la plajă, nu te interesează şi cauţi preţul”, a spus Burcea, prezent la Târgul de Turism al României, care se desfăşoară în perioada 13-16 noiembrie la Romexpo

    El spune că, deşi caută vacanţe de patru stele, doar câteva mii de români îşi permit pachete pentru destinaţii exotice, de 2.500-3.500 de euro. Revelioanele exotice de peste 5.000 de euro pachetul se vând greu, Burcea estimând că doar câteva sute de români şi le permit.

    “Oamenii pornesc de la ideea că Revelionul este o singură dată în an şi dacă tot e aşa să fie ca lumea. Vara e altă tendinţă, când oamenii caută oferte speciale. Pentru vară, din ce în ce mai mulţi oameni cumpără vacanţele cu un an înainte, ca să le ia cât mai ieftin, în timp ce pentru Revelion cumpără doar cu o lună – o lună şi jumătate înainte”, a mai spus proprietarul Paralela 45.

    Paralela 45 preconizează o creştere cu 30% a vânzărilor în cadrul târgului de turism din acest an, comparativ cu cel din toamna anului trecut.

    Înfiinţată în 1990, Paralela 45 este una dintre cele mai mari agenţii din România.

    Agenţia a încheiat 2013 cu afaceri de 35 de milioane de euro, iar pentru anul în curs estimează vânzări de 40 de milioane de euro, creşterea fiind bazată pe suplimentarea numărului de curse charter şi pe majorarea numărului de circuite externe la peste 100.

  • Restaurantele de la munte riscă falimentul din cauza sărăciei turiştilor

    “Restaurantele de la munte sunt ameninţate cu falimentul din cauza sărăciei turiştilor. O masă la restaurant în staţiunile montane este din ce în ce mai scumpă, iar turiştii aleg să sară peste mese, să mănânce din pungă, din ce şi-au luat de acasă, sau să cumpere mâncare de la supermarket”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El spune că în ultimii ani scumpirea alimentelor, cumulată cu creşterea tarifelor la utilităţi, a dus la majorarea preţurilor în restaurante. Din acest motiv, mai mult de jumătate dintre turişti nu mai intră în restaurante, cu excepţia mesei de dimineaţă, în cazul în care au micul dejun inclus în preţul de cazare.

    “Majoritatea restaurantelor din staţiuni sunt goale. Aceasta este explicaţia şi pentru numărul mare de supermarketuri care au apărut în staţiuni: lumea nu îşi mai permite să mănânce la restaurant. S-a ajuns ca în această toamnă peste 70% dintre restaurantele de la munte să fie în pericol de faliment, ceea ce poate duce la dispariţia a peste 15.000 de locuri de muncă”, a afirmat oficialul federaţiei.

    Potrivit lui Răducan, hotelierii sunt afectaţi atât de creşterea tarifelor la utilităţi, cât şi de introducerea unor noi taxe locale.

    “Deşi se fac eforturi ca, în aceste condiţii, tarifele de cazare să nu crească, la serviciile de alimentaţie publică preţurile nu au putut fi menţinute şi au fost majorate. În alte ţări, când se ajunge la o situaţie de criză într-un domeniu, autorităţile statului fac o analiză şi iau măsuri. La noi nu are cine să facă această analiză la nivelul Guvernului, iar când noi le trimitem analize şi facem propuneri de remediere a problemelor nu sunt interesaţi de ele”, a adăugat reprezentantul hotelierilor.

    Turismul a avut anul trecut o contribuţie totală de 5,1% la Produsul Intern Brut, ceea ce plasează România pe locul 154 în lume, din 184 de ţări, în urma Albaniei, Bulgariei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului.

    Cei 1,71 milioane de turiştri străini care au vizitat anul trecut România, majoritatea în interes de afaceri, au cheltuit 4,79 miliarde lei (1,08 miliard euro), cea mai mare pondere fiind deţinută de sumele alocate pentru cazare, potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică.

    Deşi numărul de nopţi petrecute de turiştii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1% turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puţin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara ţării. Turiştii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopţi, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de peste patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.

  • 10% dintre turiştii cazaţi în România fură din pensiuni şi hoteluri

    Aproximativ 10% dintre turiştii cazaţi în pensiunile şi hotelurile din România pleacă acasa cu diferite obiecte din unităţile de cazare, potrivit unui studiu realizat în luna octombrie de platforma de rezervări hoteliere HotelGuru.ro. Printre obiectele luate de turişti se numără prosoapele, tacâmurile, telecomanda, dar şi obiecte mai puţin obişnuite, cum ar fi furtunul de stins incendiul sau ghivecele cu flori.

    Cel mai frecvent, unitatile de cazare se confrunta cu lipsa unor obiecte precum prosoapele (73% din cazurile in care turistii pleaca acasa cu obiectele hotelului), tacamurile (44%), telecomanda (22%), obiecte sanitare (10%) sau alimente/bauturi din mini-bar, nedeclarate de turisti atunci cand se decazeaza (27%). Lista obiectelor “imprumutate” de turisti contine si: halatul de baie, lenjeria de pat, cheia de la camera, jardiniere si ghivece cu flori, papuci, iar unul dintre respondentii studiului a declarat chiar ca a avut un turist care a plecat acasa cu furtunul de stins incendiul.

    Per total, majoritatea respondentilor (proprietari de hoteluri si pensiuni) au afirmat ca li se intampla sa lipseasca ceva dupa plecarea clientului in aproximativ 10% din cazuri. Doar 3 dintre cei chestionati a spus ca se confrunta cu aceasta situatie in 51-75% din cazuri. Printre cele mai valoroase obiecte disparute se numara uscatoarele de par, halate de baie, o tava din inox dar si tablouri si obiecte artizanale. Facand un calcul, valoarea totala a daunelor avute in acest an poate ajunge si la 2000 – 2500 lei, per unitate hoteliera participanta la studiu.

    Pe langa obiectele lipsa, managerii de hoteluri si pensiuni sunt, uneori, si martorii unor evenimente mai putin obisnuite petrecute in incinta unitatilor sale. De exemplu, printre evenimentele relatate se numara si cazul unui turist care a plecat fara sa achite, pe usa de la balcon, luand si cheia cu el sau al unora care au inlocuit toate becurile cu led din apartament cu unele cu incandescenta. Cei mai multi hotelieri declara ca in cazul in care observa ca a disparut ceva, nu fac nimic, deoarece este riscul afacerii (63,33% dintre cazuri), in timp ce doar 26% dintre acestia contacteaza clientul pentru a-si recupera obiectele. Cei mai multi tin totusi o evidenta a clientilor care le-au provocat daune pentru a nu-i mai caza pe viitor.

    Turistul caruia i se reclama lipsa unor obiecte din camera in care a fost cazat, refuza, de cele mai multe ori sa recunoasca, declara majoritatea respondentilor, in timp ce doar 10 manageri au declarat ca turistii recunosc si restituie sau platesc daunele. Studiul a fost realizat pe un esantion de 140 de respondenti din toata Romania, care au participat online la completarea chestionarului in perioada 01.10.2014 – 20.10.2014

     

  • Turiştii care vor vizita Parcul Natural Bucegi vor trebui să plătească 5 lei pe sezon

    Turiştii care vor intra în Parcul Natural Bucegi vor plăti ”un tarif de vizitare” de 5 lei pe sezon, iniţiativa aparţinând conducerii parcului, care spune că există o lege care permite introducerea unui astfel de tarif.

    ”Următoarea activitate pe care ne propunem să o rezolvăm este aceea de a stabili un sistem de colectare a tarifului de vizitare a Parcului Natural Bucegi. Acest tarif de vizitare există, el este stabilit conform Legii ariilor protejate, dar având în vedere că Bucegiul este una dintre cele mai accesibile arii protejate, acest tarif de vizitare este foarte greu de colectat”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX directorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu.

    El a precizat că este vorba despre o ”sumă modică”, de 5 lei pe sezon, şi va fi plătită o dată pentru sezonul de vară şi o dată pentru sezonul de iarnă, banii urmând să fie folosiţi pentru igienizarea muntelui, colectarea şi evacuarea gunoiului, întreţinerea traseelor, întreţinerea centrului de vizitare şi pentru ”acţiuni de conştientizare publică”.

    Potrivit directorului Parcului Natural Bucegi, ”tariful de vizitare” nu a fost încă introdus, iar deocamdată nu a fost stabilită o dată în acest sens.

    Conducerea Parcului Natural Bucegi are în vedere trei modalităţi de colectare a acestor bani. Una dintre acestea este amplasarea a două automate, care au fost deja achiziţionate, la staţiile de telecabină, urmând ca turiştii să introducă banii, iar aparatul să elibereze un tichet de o anumită culoare, valabil un sezon.

    O a doua modalitate ar fi plata prin SMS, iar conducerea Parcului Natural Bucegi a iniţiat deja discuţii în acest sens cu operatorii de telefonie mobilă, a precizat directorul Horia Iuncu.

    Acesta a mai spus că a treia modalitate de colectare a tarifului de vizitare este încasarea banilor prin casă de marcat şi eliberarea unui bon fiscal.

    Directorul Parcului Natural Bucegi nu a putut estima suma care va fi strânsă de pe urma introducerii acestui tarif.

    ”Va trebui să apelăm pur şi simplu la bunăvoinţa vizitatorilor pentru că nu am oameni pe care să-i angajez şi care să stea la fiecare potecă care intră în parc şi să perceapă acest tarif”, a spus Horia Iuncu.

  • Ce idee ingenioasă a avut un primar din Spania (GALERIE FOTO)

    Aici, unul dintre foştii primari construise nu doar un cimitir nou (împotriva dorinţelor localnicilor, care s-ar fi mulţumit perfect cu vechiul cimitir), dar şi un muzeu cu trei niveluri (menit să găzduiască lucrările create cu ocazia unui festival local bienal al artelor), mânat de ambiţia de a avea o asemenea instituţie în satul său. Dar ambiţiile sale s-au văzut ruinate de criză, care a făcut nerentabile, într-un fel sau altul, numeroase construcţii iniţiate de autorităţile locale din Spania pe timpul bulei imobiliare, scrie The New York Times.

    Actualul primar, Miguel Angel Herrera, a pariat însă pe arta contemporană pentru a atrage turişti, invitând artişti să participe la un festival şi să înfrumuseţeze cu creaţiile lor satul, inclusiv noul cimitir. Printre artiştii care şi-au lăsat amprenta la Genalguacil s-a numărat o pictoriţă care le-a cerut localnicilor reţeta mâncării preferate şi apoi a transformat-o în pictură murală pe zidurile caselor sau ale localurilor acestora.

    Până acum, ideea lui Herrera s-a dovedit profitabilă. În cele două săptămâni ale festivalului, cca 8.000 de oameni au vizitat acest sat din Malaga, dintr-un total de cca 20.000 de vizitatori aşteptaţi în total cursul acestui an. Mai mult, acum au început şi regizorii de film să fie interesaţi de zonă: regizorul basc Juanma Bajo Ulloa va filma aici o parte din noua sa comedie, “Rey Gitano”.

  • Idei de afaceri: petreceţi toamna pe două roţi (GALERIE FOTO)

    O posibilă alegere pentru o excursie pe două roţi poate fi Apulia, regiune din sudul Italiei organizată de Ciclismo Classico, sugerează Wall Street Journal. Călătoria include opriri la viile din zonă, întâlniri cu producătorii de ulei de măsline şi mozzarella, precum şi o masă pregătită de maestrul bucătar Michael Romano de la restaurantul Union Square Café din New York, care de altfel îi şi însoţeşte pe turişti.

    O altă opţiune este cea oferită de Butterfield&Robinson, care combină o excursie pe bicicletă în Catalonia cu plimbări cu iahtul pe Mediterana, atunci când turiştii au obosit de atâta pedalat, precum şi vizite la muzee având ca ghizi experţi în lucrările lui Salvador Dali.

    Tot în Europa, Great Exploration organizează o călătorie pe bicicletă de la Ljubljana (Slovenia) până la Veneţia, în Italia. Pe continentul american, opţiunile includ o excursie pe două roţi în parcurile naţionale Zion şi Bryce Canyon din Utah, organizată de TerraVelo Tours, cu cazare la corturi luxoase, mese preparate de maeştri bucătari şi servicii de masaj pentru relaxare.