BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Hamilton, care furnizează tehnologia pentru 70% din testele PCR din întreaga lume, a ajuns la 250 de angajaţi în fabrica din Giarmata, judeţul Timiş

    ♦ Fabrica din Giarmata, judeţul Timiş produce instrumente de precizie ridicată folosite în laboratoarele de analiză şi cercetare ♦ Producţia de componente destinate seringilor cu microlitru este principala activitatea a companiei, iar odată cu deschiderea sediului din Timiş, România a devenit a doua ţară din Europa, după Elveţia, în care compania desfăşoară activităţi de producţie.

    Producătorul de aparatură medicală Hamilton Central Europe, specializat în producţia de componente destinate seringilor cu microlitru şi-a mărit afacerile cu 40% în 2020. Astfel, cifra de afaceri a companiei care deţine şi o fabrică în România, în satul Giarmata din judeţul Timiş, a depăşit 199 mil. lei, arată datele oficiale publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    De asemenea, şi profitul net a fost în creştere cu 34% anul trecut, situându-se la 49,9 mil. lei.

    Compania şi-a extins activitatea pe piaţa din România, prin deschiderea unităţii de producţie din Timiş, în anul 2013 şi încă de atunci creşterea s-a văzut de la an la an, însă cel mai bun an pentru business a fost chiar anul pandemic.

    În prezent, fabrica din Giarmata produce instrumente de precizie ridicată folosite în laboratoarele de analiză şi cercetare, cum ar fi seringi de mare precizie, pompe, valve, ace sau module de pipetare, dar şi accesorii pentru aparatura medicală. Producţia de componente destinate seringilor cu microlitru este principala activitate a companiei Hamilton Central Europe în România, iar odată cu deschiderea acestui sediu, România a devenit a doua ţară din Europa, după Elveţia, în care compania desfăşoară activităţi de producţie.

    Produsele fabricate de către Hamilton Central Europe în Timiş sunt utilizate în pieţele de profil din Europa, Asia şi Africa de Sud, în mare parte în laboratoarele de cerce­tări ştiinţifice, laboratoarele de aplic­a­ţii analitice şi secţii de terapie intensivă.

    Hamilton Central Europe a jucat un rol important în timpul pandemiei în ceea ce priveşte aparatura me­dicală necesară depăşirii acestei crize.

    Astfel, arată datele oficiale ale companiei, 90% din producătorii globali de vaccinuri utilizează senzori produşi de Hamilton, 70% din testele automate PCR din întreaga lume lucrează cu tehnologia Hamilton şi 20% din ventilatoarele utilizate constant în timpul pandemiei sunt, de asemenea, produse de aceasta.

    „Contribuţia Hamilton la sănătatea întregii umanităţi, în fiecare etapă a pandemiei nu ar fi fost posibilă fără munca şi responsabilitatea deplină din România“, a transmis Andreas Wieland, CEO al Hamilton Bonaduz AG, în cadrul vizitei sale recente la sediul din Giarmata, Timiş.

    În 2020, nu doar cifra de afaceri şi profitul companiei au fost pe plus, ci şi numărul de angajaţi, care a ajuns la 251, în creştere cu 22% faţă de anul anterior, potrivit datelor raportate de către aceasta la Ministerul Finanţelor Publice.

    Compania Hamilton este un producător mondial cu o istorie de peste 60 de ani, cu sedii în Reno (Nevada), Franklin (Massachusetts), Timişoara (România), Bonaduz (Elveţia) şi cu alte filiale în întreaga lume. Compania privată are peste 2.500 de angajaţi la nivel internaţional.

     

  • Ţară, ţară, vrem agregator! Românii au ocazia să-şi spună cuvântul în piaţa de mobilitate electrică, unde cărţile nu au fost încă făcute de multinaţionale

    În România sunt aproape 1.500 de încărcătoare pentru vehicule electrice, sau mai multe, situate în peste 700 de locaţii, sau mai multe. Ca şofer la volanul unui vehicul electric ai nevoie o aplicaţie, două, sau mai multe, pentru a fi sigur mereu că găseşti o „priză”. Toată această incertitudine reprezintă o oportunitate imensă pentru antreprenorii români din tehnologie care vor să dezvolte un agregator sau o soluţie de roaming, prin care să aducă toate încărcătoarele în acelaşi loc.

    Roamingul, ca tehnologie în telefonia mobilă, a adus un avantaj incontestabil laturii „mobile” a acestui canal de comunicare, ducând la alt nivel transmiterea informaţiei atunci când suntem în mişcare.

    Un abonat care se deplasează din România până în Germania trece prin mai multe ţări, iar singura diferenţă pe care o sesizează în furnizarea serviciilor necesare este schimbarea operatorului. Cel mai important lucru în această experienţă este accesul neîntrerupt la serviciile dorite.

    Conceptul de „roaming” a fost împrumutat în ultimii ani şi de industria de mobilitate electrică, iar mai mulţi jucători din Europa încearcă să dezvolte platforme în cadrul cărora un şofer să poată regăsi cât mai multe puncte de încărcare, de la cât mai mulţi operatori. Totuşi, piaţa este abia la început, iar asta lasă loc şi pentru antreprenorii din România, o ţară bine reprezentată la nivel regional prin prisma IT-ului.

     „Recomandarea mea este să lucreze cât mai mult la astfel de soluţii de roaming, cred că acesta este viitorul şi cred că România are resurse de IT foarte generoase şi foarte puternice, stăm bine la capitolul ăsta şi putem oferi soluţii mult mai ieftine şi mult mai bune decât cele care ne sunt propuse şi cu care lucrăm acum din Europa de Vest”, a explicat Adrian Rotăraş, project manager senior E-Mobility, E.ON Energie România, în emisiunea ZF Investiţi în România, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    E.ON are deja peste 100 de puncte de încărcare proprii în piaţa locală prin reţeaua E.ON Drive, plus alte circa 40 de staţii de încărcare prin intermediul proiectului NEXT-E, derulat la nivel european în parteneriat cu MOL România. Întregul proiect NEXT-E înseamnă circa 250 de staţii de încărcare ce ar trebui să contureze un drum electric din România până în Croaţia. Cu această experienţă deja în spate, compania crede că roamingul e următorul pas firesc.

    „O parte dintre noi ne-am şi legat la o platformă de roaming, astfel încât clienţii E.ON din România să poată încărca la staţiile altor parteneri legaţi la platforma de roaming, fără alte carduri, aplicaţii. Cred că ăsta e viitorul, nu trebuie să construim neapărat foarte multe staţii, ci să încercăm să legăm între ele staţiile existente. Acesta este şi ţelul nostru pentru România, să ne legăm cu cât mai mulţi din piaţa locală”.

    Cu toate că unii jucători din Europa au început deja să dezvolte astfel de platforme, încă nu s-a ajuns la soluţii care să capete avânt sau să cucerească piaţa cu uşurinţă, iar antreprenorii români ar putea livra mai ieftin tehnologia potrivită. „

    Vorbim de soluţii prin care să ne putem conecta staţiile, să putem vedea staţiile unui proprietar de reţele cu altele, astfel încât clienţii mei să poată avea acces prin aplicaţia mea către staţiile partenerului meu şi invers. (…) La asta tindem, la asta vrem toţi să ajungem şi bineînţeles la costuri mai mici pentru că dacă sunt costuri mai mici pentru noi, sunt costuri mai mici şi pentru clienţii noştri”.

    O astfel de platformă care eficientizează accesul la infrastructura existentă este cu atât mai importantă în România cu cât costurile cu autorizaţiile şi cu branşamentul electric ajung de multe ori să dubleze valoarea investiţiei per staţie.

    Totodată, rata medie de utilizare este de sub o încărcare pe zi în România, în comparaţie cu aproape 1,5 încărcări pe zi reprezentând media Europei Centrale. Piaţa de mobilitate electrică din România este într-un punct incipient în care creşterea poate accelera dacă nu există bariere inutile.

    Ca exemplu, datele la decembrie 2020 de la Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arătau că anul trecut au fost înmatriculate circa 3.000 de vehicule electrice noi, dintr-un total istoric de aproximativ 6.000 de vehicule.

     

    Mai mult, ponderea electrice plus hibrid în totalul vânzărilor noi a crescut la 7,1% de la 4,2% în decembrie 2019. Aceste date reliefează apetitul în creştere pentru vehicule care rulează pe baza energiei din surse regenerabile.

    În ceea ce priveşte staţiile de încărcare, o analiză realizată de compania LEKTRI.CO arăta la ianuarie 2021 un număr de 1.427 de puncte de încărcare amplasate în 817 locaţii diferite.

    De cealaltă parte, un studiu al platformei deschise PlugShare înregistra în aprilie 2021 doar 782 de locaţii la care puteau fi regăsite încărcătoare în România. Această diferenţă la nivel de cifre este cu atât mai ameţitoare când luăm în calcul că există mulţi operatori care dezvoltă reţele separate, printre care Renovatio, Enel X, Engie, MOL România, Rompetrol, EV-Mag, EV-Connect sau Polyfazer. Disparitatea datelor şi numărul mare de operatori de diferite dimensiuni care dezvolte reţele de staţii de încărcare întăresc pledoaria pentru o soluţie de roaming sau chiar pentru un agregator.

    Aşa cum implicaţiile conceptului de open banking au dus până la momentul în care un utilizator de servicii bancare îşi poate alinia toate conturile în aplicaţia unei singure bănci, aşa ar putea ajuta un agregator şoferii, dar şi piaţa de mobilitate electrică în totalitatea ei. Un agregator ar putea arăta în orice moment câte puncte de încărcare există în România, în câte locaţii, iar şoferul ar putea avea acces la toate, indiferent de numele înscris pe încărcător.

    Unul dintre cei mai mari jucători care se conturează în acest moment în piaţa europeană este compania finlandeză Virta, care a închis recent o rundă de finanţare de 30 de milioane de euro pentru a accelera extinderea la nivel global. Finanţarea a venit de la fondurile Jolt Capital, Tesi şi Vertex Growth. Inclusă în topul companiilor cu cea mai rapidă creştere realizat de Financial Times, Virta operează deja în 30 de ţări şi a reuşit să aducă la un loc serviciile oferite de aproape 1.000 de reţele de încărcare diferite, toate prin platforma Virta.

    În total, reţeaua de roaming dezvoltată de compania fondată în 2013 a ajuns la aproape 170.000 de puncte de încărcare. O astfel de platformă funcţionează ca vânzări pe segmentul B2B, întrucât clienţii sunt operatorii de reţele de staţii de încărcare, care vor să ajungă mai eficient la şoferii de vehicule electrice.

    Într-un articol de blog, cei de la compania Virta explică faptul că reţelele de roaming conţin de obicei mai multe straturi, care pot ajuta furnizorii de servicii să determine cât de amplă va fi acoperirea reţelei din care fac parte.

    Astfel, primul strat reprezintă reţeaua unui operator. Acest tip de reţea individuală ajunge să fie inclusă într-un al doilea strat, adică într-o platformă precum cea dezvoltată de Virta. Aici se întâmplă ceea ce explica Adrian Rotăraş de la E.ON, şi-anume clienţii unui operator au acces şi la reţelele celorlalţi operatori care şi-au înscris staţiile într-o astfel de platformă – fără ca şoferul să aibă nevoie de contracte noi sau de conturi de utilizator suplimentare.

    Al treilea strat este format din reţele de roaming mult mai ample, care se pot construi în jurul unor huburi sau prin acorduri bilaterale. Spre exemplu, Virta oferă acces la aproape 170.000 de puncte de încărcare doar pentru că plaforma de roaming a companiei este inclusă la rândul ei într-o reţea de roaming mai mare, cea a Hubject, care încorporează puncte de încărcare din Europa până în Japonia.

    Aşa cum explicau şi reprezentanţii Virta, astfel de structuri pot fi realizate fie printr-un model centralizat, open source, fie prin intermediul acordurilor bilaterale. Varianta acordurilor bilaterale pare mai simplă la acest moment pentru că le permite unor jucători mari să se grupeze la un loc şi să câştige astfel o cotă mai mare din piaţă, având o libertate mai mare la setarea preţurilor.

    Asta înseamnă că un şofer trebuie să fie mereu conectat la ştirile din piaţa de mobiliate electrică pentru a afla cine a mai încheiat parteneriat cu cine, astfel încât să schimbe platforma utilizată odată cu evoluţia pieţei. Un model de business care plasează cu adevărat clientul în centrul conceptului nu s-ar baza pe un model de acorduri bilaterale, ci pe unul de roaming deschis, centralizat în huburi.

    Scopul final este de a avea acces la majoritatea staţiilor de încărcare cu doar un cont de client – aşa cum poţi plăti la majoritatea supermarketurilor cu aproape toate tipurile de card.

    La acest moment, nu există o legislaţie europeană coerentă care să acopere roamingul în piaţa de mobilitate electrică, însă discuţiile între oficiali au început deja în ceea ce priveşte standardele de interoperabilitate.

    În tot acest context, antreprenorii români pot beneficia de oportunitate şi pot dezvolta astfel de platforme, mai ales că prezenţa unor grupuri europene importante în piaţa locală ar putea reprezenta o rampă de lansare pentru o soluţie tehnologică de top.

  • Zoom se pregăteşte să cumpere operatorul de servicii de call center prin cloud Five9 într-o afacere estimată la 15 miliarde de dolari

    Zoom Video Communications a anunţat o tranzacţie de 14,7 miliarde de dolari în acţiuni prin care vrea să cumpere operatorul de servicii de call center prin cloud Five9, ceea ce ar reprezenta cea mai mare achiziţie pe care a efectuat-o vreodată compania americană, care se confruntă cu o competiţie tot mai intensă pe segmentul principal de videoconferinţe, notează Reuters.

    Furnizorul de servicii de teleconferinţă a devenit un nume de uz casnic şi un favorit al investitorilor în perioada pandemiei de coroanvirus, când businessurile şi şcolile şi-au îndreptat activităţile către mediul online.

    Firma cu sediul în San Jose, California îşi concentrează acum atenţia asupra unul produs de apel în cloud, Zoom Phone, şi unui produs de găzduire de conferinţe, Zoom Rooms, în contextul în care jucătorii mai mari, precum Facebook şi Alphabet, plănuiesc să îşi îmbunătăţească serviciile video.

    „Ne aşteptăm ca achiziţia să sporească prezenţa Zoom în rândurile clienţilor companii şi să îi accelereze oportunităţile de creştere pe piaţa de call centere, în valoare de 24 de miliarde de dolari”, reiese dintr-o declaraţie a Zoom.

    Achiziţia va veni în ajutorul serviciului Zoom Phone, o alternativă la ofertele „tradiţionale” de telefonie, compania urmând să obţină clienţii Five9 şi să îşi combine software-urile de centre de contact pentru a optimiza interacţiunile consumatorilor de-a lungul canalelor, adaugă firma. Achiziţia va fi completată în prima jumătate a anului viitor.

    Acţiunile Zoom au crescut cu 45% în ultimul an, ceea ce se traduce printr-o capitalizare de piaţă de peste 100 de miliarde de dolari.

    În 2021, analiştii estimează că nivelul de cheltuieli pentru serviciile de conferinţă prin cloud vor ajunge la 5,41 miliarde de dolari, de la 5,02 miliarde în 2022, spune firma de consultanţă Gartner, care numesc Zoom şi Cisco drept „liderii industriei”.

     

  • Ce puteţi citi în noul număr al Business Magazin – VIDEO

    Ediţia de luni a revistei Business Magazin se transformă în lectura de vacanţă ideală, sfaturile de carieră de la cei mai importanţi executivi locali, tendinţele prezentate de jucătorii internaţionali şi ideile proaspete de business fiind echilibrate de reportaje de călătorie, recenzii de filme şi propuneri de a experimenta România rurală reinventată. Următoarea ediţie a Business Magazin va apărea pe 2 august, aşa că până atunci aveţi timp să răsfoiţi pe îndelete selecţia de idei propusă de redacţia BM pentru acest număr. De asemenea, accesaţi site-ul www.businessmagazin.ro pentru un plus de business storytelling.

    ♦ Auzindu-i povestea, majoritatea l-ar descrie pe Vladan Pekovic, CEO-ul Telekom România, drept un risk-taker. A schimbat numeroase joburi pe mai multe continente, în nu mai puţin de opt ţări, şi nu a fost niciodată pe gânduri când s-a pus problema să facă schimbări radicale de carieră. „Este foarte important să îţi placă ceea ce faci. Dacă nu îţi place o profesie, schimb-o. Fă altceva“, spune direct executivul într-unul dintre cele mai dinamice evenimente Meet the CEO, organizate de Business Magazin.

    ♦ Dintr-un sector static, energia se transformă într-unul dintre cele mai interesante „spectacole“ ale economiei, democratizarea producţiei şi modul în care electricitatea se va consuma având puterea de a redefini urba­ni­tatea. Unul dintre cei mai bine poziţionaţi jucători ai acestei tranziţii este Enel X, divizia de soluţii smart a italienilor de la Enel. Care sunt planurile Enel X pentru România? Aflaţi de la Daniel Ortiz, cel care a preluat recent frâiele companiei pe plan local, într-un prim interviu acordat Business Magazin.

    ♦ Unul dintre visurile legate de munca într-o naţio­nală este oportu­nita­tea dezvoltării unei cariere internaţionale. „Şcoala de expaţi“ Coca-Cola poate fi văzută deja ca o instituţie, gigantul american fiind una dintre multinaţionalele care au trimis cei mai mulţi lideri români peste graniţe. Care este secretul?

    ♦ În România sunt aproape 1.500 de încărcătoare pentru vehiculele electrice, sau mai multe, situate în peste 700 de locaţii, sau mai multe. Ca şofer la volanul unui vehicul electric ai nevoie de o aplicaţie, două sau mai multe pentru a fi sigur mereu că găseşti o priză. Toate această incertitudine reprezintă însă o oportunitate imensă pentru antreprenorii români din tehnologie. Despre ce este vorba?

    ♦ Faceţi cunoştinţă cu Tammy Lovin, designer industrial şi singura artistă din România care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami, eveniment care a marcat atât adoptarea în masă a tokenurilor nefungibile, cât şi o deschidere tot mai mare către arta sub un astfel de format. Roxana Petrescu

    ♦ Cine s-ar gândi că tehnologia ar putea să se infiltreze în stupii de albine şi să joace un rol deloc de neglijat în procesul de producţie a mierii de albine? Ciprian Farcaş şi Armando Goldman s-au gândit. Aşa că au pus bazele TheNoneyHey, un business care şi-a propus să salveze peste 5.000 de stupi şi să sprijine apicultorii de peste tot din lume. Cum? Aflaţi în ediţia de vacanţă a Business Magazin.

    Tot în ediţia de vacanţă regăsiţi povestea unuia dintre cei mai mari capitalişti ai lumii, fondatorul celebrei companii de ceaiuri Lipton, recenzia unui fim inedit, Şarlatanul, dar şi date importante despre concediile spaţiile. Până la urmă, cine ştie care va fi urmatoarea destinaţie de vacanţă?

    Lectură plăcută!

  • Antreprenorul român care a lansat o soluţie de mobilitate la Tel Aviv. Acum aceasta poate fi folosită în 60 de oraşe din lume

    Cu mai multe start-up-uri la activ şi cu o pandemie care a schimbat drastic tendinţele de mobilitate urbană ale locuitorilor din marile oraşe, antreprenorul Mihai Rotaru s-a ambiţionat să găsească o soluţie care să reunească serviciile din acest segment de piaţă într-un singur loc. Rezultatul a fost UrbanAir, o aplicaţie folosită acum în 60 de oraşe din lume.

    UrbanAir a pornit dintr-o nevoie personală şi din dorinţa de a putea accesa cât mai uşor şi eficient opţiunile de mobilitate din jurul meu. Astfel, eu am fost primul client”, spune Mihai Rotaru, fondatorul businessului. El nu este la prima experienţă antreprenorială. Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare, Rotaru a fondat în trecut mai multe companii, printre care se numără şi Clever Taxi, vândută către grupul Daimler în urmă cu patru ani. „Cu Clever Taxi am avut ocazia să contribuim la transformarea mobilităţii urbane şi am văzut cât de mult poate ajuta societatea, însă problema mobilităţii nu era rezolvată. Ridesharingul nu pare a fi soluţia unică, definitivă sau sustenabilă pentru oraşe, aşa că am decis sa mă implic prin realizarea unui produs care poate fi fundaţia modului în care oamenii se vor deplasa în oraşele viitorului.”

    Oficial, aplicaţia a fost lansată în a doua jumătate a lunii martie 2021 în Tel Aviv şi, ulterior, în Bucureşti, după ce, la sfârşitul anului 2019, antreprenorul ridicase o rundă de finanţare iniţială de 600.000 de euro, la care au participat Early Game Ventures, dar şi un fost investitor din compania anterioară, Andrei Pitiş. „Am lansat-o prima dată în Tel Aviv deoarece în luna martie marea parte a lumii era încă în lockdown, în timp ce Israelul se pregătea de deschidere. Au avut o campanie de imunizare foarte rapidă şi au fost primii care au ridicat restricţiile, lucru care s-a văzut rapid şi în industria de mobilitate”, explică antreprenorul.

    UrbanAir a fost gândită ca o soluţie care să-ţi ofere cea mai eficientă şi rapidă modalitate de deplasare din orice loc, orice moment, dar şi din toate opţiunile disponibile, notează Rotaru. „Când foloseşti serviciile de tip shared este esenţială proximitatea, mai exact să ai acces la toate vehiculele din oraşul tău într-un mod cât mai uşor. Când ai 10 furnizori (Bucureşti) sau chiar peste 20 într-un singur oraş (Madrid), chiar şi identificarea acelui vehicul este o problemă. Astfel, prin UrbanAir poţi folosi la maximum toate soluţiile de mobilitate fără bariere de utilizare. Îţi permite să conectezi toate conturile de mobilitate şi să le accesezi, folosindu-le pe cele mai apropiate, ieftine, rapide şi sustenabile. UrbanAir vine în ajutorul acestei probleme fiind una din puţinele aplicaţii la nivel global de acest gen.” Avantajul de a folosi acest tip de vehicule, adaugă Rotaru, constă în schimbarea obiceiului de deplasare în mediul urban cu o miză potenţială foarte mare – eliminarea necesităţii deţinerii unei maşini personale, cel puţin în oraş. Potrivit lui, din rândul beneficiilor aduse de UrbanAir se numără şi faptul că serviciile furnizorilor de mobilitate – atât din România, cât şi din afară – pot fi folosite din aplicaţie şi fără a avea cont la fiecare în parte, ceea ce înseamnă „că putem zbura într-un oraş din vest şi putem folosi anumiţi furnizori direct cu această aplicaţie”. 

     Carte de vizită Mihai Rotaru

    ♦ Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, specializarea Calculatoare;

    ♦ De 13 ani face antreprenoriat în domeniul tehnologiei;

    ♦ În trecut, a pornit mai multe start-up-uri în diverse domenii, de la servicii la social shopping şi până la mobilitate, reprezentativă pe acest segment fiind compania Clever Taxi, care a fost vândută către grupul Daimler în anul 2017;

    ♦ În ultimii ani, pe lângă antreprenoriat s-a implicat în ecosistemul start-up-urilor din România ca investitor, mentor şi adviser.

    În prezent, aplicaţia are majoritatea funcţionalităţilor active în 60 de oraşe mari din lume, având peste 100 de furnizori integraţi. „Sunt toate oraşele mari din Europa şi America. Într-un oraş nelansat, funcţionalităţile pot fi limitate, fără opţiuni de a face cursa, ci doar a descoperi proximitatea vehiculelor. Totuşi, dacă vedem cerere mare într-o anumită regiune, facem dezvoltările necesare astfel încât utilizatorii să poată beneficia de aplicaţie oriunde s-ar afla.” În România aplicaţia are aproximativ 20.000 de utilizatori, Cluj-Napoca şi Constanţa fiind cele mai reprezentate. Capitala, spune Rotaru, dispune de zece astfel de servicii şi un interes mare din partea utilizatorilor, însă în ceea ce priveşte Primăria la capitolul infrastructură mai este de lucru. „Bucureştiul este, aşadar, o piaţă cu potenţial enorm, cu un public care îşi doreşte şi adoptă rapid astfel de soluţii. Mai mult decât atât, este o necesitate critică pentru rezolvarea problemei traficului care ne afectează atât sănătatea, cât şi dezvoltarea economică şi socială. Tocmai de aceea misiunea noastră este să dezvoltăm aceste categorii de servicii.” În Bucureşti în aplicaţie există mii de trotinete, biciclete, peste 600 de maşini în regim de car sharing şi scutere electrice. „Piaţa este încă la început, dar împreună cu soluţii de ridesharing au devenit o alternativă reală la utilizarea maşinii personale în mediul urban.” Cealaltă piaţă semnificativă este reprezentată de Israel, cu o cotă similară, de circa 20.000 de utilizatori.

    Pe parcursul acestei veri sunt planificate lansări în alte opt oraşe europene mari din Spania, Franţa şi Germania. „Sunt pieţe foarte fragmentate, dar care au construit infrastructură şi facilităţi fiscale dedicate acestor tipuri de soluţii. În acele oraşe, mobilitatea alternativă este extrem de populară şi este integrată în sistemul de mobilitate publică, chiar reglementată ca atare. Există infrastructură şi cadru legislativ şi pot fi exemple de bună practică şi pentru România. Pentru lansări avem atât oameni locali, cât şi investiţii în dezvoltarea produsului şi publicitate.”

    UrbanAir este disponibilă gratuit pe toate cele trei sisteme de operare (Android, iOS şi Huawei), şi funcţionează şi se adaptează automat la locaţia unde se află utilizatorul. „Costul utilizării serviciilor este identic cu cel aplicat în situaţia în care se foloseşte aplicaţia furnizorului. Unele servicii au şi abonamente, oferte preţuri preferenţiale pentru unii utilizatori, iar toate acestea se aplică identic şi automat în cazul folosirii aplicaţiei UrbanAir.” Despre monetizare spune că aceasta se face prin parteneriate cu furnizorii, oferte speciale, campanii şi altele, listarea partenerilor fiind, de asemena, gratuită.

    Prin prisma varietăţii tipurilor de soluţii oferite – de la trotinete, biciclete, până la scutere şi maşini – aplicaţia adresează toate categoriile de vârstă sau venituri. „Totuşi, un factor important este adopţia şi percepţia acestor servicii de către oameni. Vedem că early adopters, studenţi şi tineri profesionişti cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, nu mai deţin sau nu folosesc frecvent maşini personale în oraşe.”

    Antreprenorul preferă să rămână rezervat în legătură cu estimarea veniturilor din primul an de activitate, spunând că „2021 este un an de construcţie, astfel că metrica principală va fi numărul de pieţe active şi cel de utilizatori – unde ţintim câteva sute de mii la sfârşitul anului într-un scenariu realist”.

    Despre pandemie, Rotaru spune că aceasta a avut un impact foarte mare asupra multor domenii, mobilitatea urbană fiind unul dintre cele mai afectate. „Au scăzut volumele, însă mai important este faptul că s-au schimbat comportamente şi obiceiurile consumatorilor. Astfel, oamenii au început să evite transportul public şi să folosească mai des vehiculele individuale – deţinute sau în regim shared – deoarece sunt mai sigure din punct de vedere al distanţării sociale. De asemenea, distanţele şi destinaţiile s-au schimbat, au devenit de proximitate redusă.” Aceşti factori, adaugă el, au determinat multe oraşe să sprijine locuitorii prin construirea în mod accelerat de piste de biciclete şi prin aplicarea filozofiei oraşului celor 15 minute (15 minutes city). „Paris este un astfel de exemplu, urmat de Londra şi New York, care şi-au schimbat drastic infrastructura urbană pentru a reflecta această schimbare de comportament a cetăţenilor.”

    Despre posibilitatea de a integra, pe viitor, şi alte tipuri de vehicule pe platformă, cum ar fi rulotele, antreprenorul spune că „scopul UrbanAir este de a fi nodul central, un sistem de operare pentru toată mobilitatea urbană. În funcţie de specificul fiecărei regiuni pot fi diverse mijloace de mobilitate. Cât timp vor fi mijloace de mobilitate inovative care rezolvă o problemă locală, noi le vom sprijini şi integra.”

    În viziunea lui Mihai Rotaru, transportul urban al viitorului este unul care elimină bariera distanţelor şi a confortului în momentul în care vrem să accesăm orice resursă sau loc din oraşul în care trăim. „Este sustenabil, multimodal şi adaptat la nevoile punctuale ale cetăţenilor. Mai mult decât atât, este un mix de public şi privat, dar şi de tipuri de vehicule. Este construit să servească un oraş pentru oameni.”

  • Deloitte: Piaţa de fuziuni şi achiziţii a trecut de 1,2 mld. euro în S1/2021, cu 54 de tranzacţii. “Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele şi sănătatea”

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România a numărat 54 de tranzacţii în prima jumătate a anului comparativ cu 42 în perioada similară a anului trecut, şi a fost estimată la aproximativ 1,2-1,4 miliarde de euro luând în calcul suma totală a tranzacţiilor cu preţ declarat şi nedeclarat oficial, faţă de o valoare între 1 şi 1,2 miliarde de euro în S1/2020, în timp ce tranzacţiile comunicate au totalizat 485 de milioane de euro faţă de 572 de milioane de euro în S1/2020, arată datele Deloitte.

    „Notăm interesul investitorilor în particular pentru companiile care au excelat în perioada de pandemie, precum cele active în domeniul tehnologiei şi cele care s-au adaptat şi au dezvoltat noi tehnologii pentru a-şi menţine sau îmbunătăţi rezultatele. Pe lângă tehnologie, domeniile în care investitorii vor continua să fie foarte activi sunt energia regenerabilă, imobiliarele şi sănătatea”, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că din ce în ce mai mulţi investitori vor evalua impactul ESG (environmental, social, governance) al companiilor pe care vor să le achiziţioneze, aşa că activitatea de M&A în anumite industrii poate aduce surprize în viitor. Acest aspect va depinde şi de unghiurile multiple din care investitorii vor evalua companiile.

    „Anul 2021 arată promiţător din punctul de vedere al activităţii de M&A, având în vedere entuziasmul din mediul de business local”, adaugă Radu Dumitrescu.

    Datele Deloitte indică patru tranzacţii cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro, anunţate în prima jumătate a anului, similar cu acceaşi perioadă a anului 2020.

    „Cu toate că pandemia de COVID-19 a avut un impact fără precedent asupra oamenilor, pieţele de M&A sunt guvernate de optimism. Infuzia cu lichidităţi a pieţelor cuplată cu presiunea pe strategiile de alocare a capitalului favorizează o situaţie dinamică în domeniul M&A. Ne aşteptăm ca activitatea să evolueze pozitiv pe fondul creşterii de certitudine”, spune Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.

    Cele mai mari tranzacţii din prima jumătate a anului 2021 au fost: Novalpina Capital, cu sediul în Londra, a achiziţionat MaxBet România pentru o valoare estimată de 250 de milioane de euro; achiziţionarea de către Glovo a operaţiunilor Delivery Hero din regiunea balcanică pentru o valoare comunicată de 170 de milioane de euro; fondul de investiţii Adventum a achiziţionat Hermes Business Campus de la Atenor pentru o valoare estimată de 150 de milioane de euro; preluarea de către Hidroelectrica a parcurilor eoliene Crucea Wind Farm şi Steag Energie pentru o valoare comunicată de 130 de milioane de euro.

    Cele mai active sectoare după numărul de tranzacţii au fost imobiliarele (inclusiv construcţiile), tehnologia şi serviciile financiare.

    Împreună, acestea au generat 24 de tranzacţii.

    Din punctul de vedere al valorii tranzacţiilor, cel mai activ sector a fost cel imobiliar, urmat de energie şi servicii financiare.

  • Gianrodolfo Tonielli, country managing director, Accenture România: „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est pentru noi”

    Compania de consultanţă de management şi servicii profesionale Accenture, cu 15 ani de activitate în România, trece la un nou nivel de dezvoltare, bazat pe tehnologie, dar şi pe creativitatea angajaţilor. Ce rol are piaţa locală în această direcţie?

     

    „Pandemia de COVID-19 a accelerat planurile de digitalizare pentru multe companii. Firmele au acum posibilitatea de a-şi reorganiza modelul operaţional pentru a spori eficienţa şi rezilienţa. Nicio criză nu este pentru totdeauna, iar companiile care vor crea valoare la intersecţia dintre sustenabilitate şi digitalizare, un concept pe care noi îl denumim Twin Transformation, vor avea numai de câştigat”, descrie Gianrodolfo Tonielli, Country Managing Director al Accenture România, filosofia de dezvoltare a companiei pe care o reprezintă.

    La nivel global, grupul cu origini irlandeze are peste 569.000 de angajaţi şi oferă consultanţă pentru mii de organizaţii; lucrează cu 91 de companii din topul Fortune Global 100 oferindu-le servicii pentru operaţiunile afacerilor lor, de la platforme inteligente, internet of things pentru bănci, cloud, securitate, digital manufacturing etc. A încheiat anul fiscal 2020 (sept 2019 – august 2020) cu afaceri de 44,3 miliarde de dolari, în creştere cu 3%, iar în al treilea trimestru din anul fiscal 2021 (martie  – mai 2021) veniturile s-au ridicat la 13,3 miliarde, în creştere cu 21%. În acelaşi trimestru, au realizat vânzări de 15,4 miliarde de dolari, reprezentând o creştere de 39% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar venitul operaţional al companiei a fost de 2,1 miliarde de dolari, o creştere de 24%. „Aceste rezultate sunt remarcabile şi, prin urmare, putem spune că strategia noastră de dezvoltare a dat roade. Am revenit la creşterea globală prepandemică înaintea aşteptărilor şi continuăm să câştigăm cotă de piaţă mai rapid decât înainte de pandemie. De asemenea, aceste rezultate excelente ne-au permis să oferim un bonus tuturor angajaţilor din peste 120 de ţări”, descrie Tonielli cele mai recente cifre publicate de companie la nivel global. În ceea ce priveşte rezultatele realizate pe plan local, spune că în anul fiscal 2021, până în prezent, au crescut peste media pieţei: „Vorbim de o creştere puternică de două cifre”.

    Accenture a intrat pe piaţa românească în 2006 şi a evoluat aici de la un centru de externalizare a proceselor de afaceri (business process solutions – BPS) în finanţe-contabilitate, resurse umane şi logistică-aprovizionare, până la şase centre, răspândite la Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Iaşi, Timişoara şi Braşov, unde lucrează peste 3.500 de angajaţi. În prezent, activităţile Accenture România sunt împărţite în patru divizii – operaţiuni, strategie şi consultanţă, tehnologie şi Industry X. „România este una dintre cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est pentru noi, iar aici dispunem de capabilităţi complete prin care ajutăm companiile în transformarea digitală şi suntem recunoscuţi ca un furnizor de soluţii complete şi inovatoare pentru industria auto, retail, echipamente industriale, comunicaţii, industria farmaceutică, utilităţi, industria bancară şi asigurări, energie”, descrie Tonielli locul ocupat de piaţa locală pe harta dezvoltării Accenture.

     

    Digitalizarea şi sustenabilitatea, cuvintele cheie pentru afacerile viitorului

    „Viziunea Accenture – de a îndeplini promisiunea tehnologiei şi a ingeniozităţii umane – ghidează strategia companiei, priorităţile şi oportunităţile pe care le creează pentru cei peste 569.000 de angajaţi”, descrie Country Managing Directorul Accenture România principala lor concentrare în prezent. El crede că datorită experienţei dobândite în industrie, sunt în postura de a veni în sprijinul companiilor când vine vorba despre utilizarea tehnologiilor potrivite pentru a aborda provocări critice şi complexe – „fie că este vorba de o migrare mai rapidă a cloud-ului, obţinând cea mai mare valoare din platformele tehnologice de top, valorificând la maximum datele prin inteligenţă aplicată sau prin sprijinirea a tot ceea ce fac companiile asigurându-le securitate maximă”. 

    În acest sens, anul trecut, în ianuarie, Accenture a lansat „Next Generation Growth Model”, o nouă strategie concepută pentru de companie pentru a evolua la un nivel superior, care include schimbări în dezvoltarea serviciilor, a modului de operare, a leadershipului si guvernanţei corporative. „Vrem să fim recunoscuţi la nivel global ca o organizaţie unică, cu capacitatea de neegalat de a oferi o valoare 360˚ mai mare pentru clienţii noştri, oameni, acţionari, parteneri şi comunităţi la viteză şi scară – transformând peisajul propriei noastre industrii. Existăm pentru a oferi valoare, iar capacitatea noastră de a ne ocupa doar de schimbare, şi de a îmbrăţişa schimbarea, ne echipează pentru a face acest lucru”, descrie Tonielli modul în care ei văd colaborarea cu clienţii în continuare.

    Carte de vizită Gianrodolfo Tonielli:
    —
    Este Country Managing Director al Accenture România din mai 2018;

    —De anul acesta a preluat şi conducerea diviziei Cloud First pentru Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, fiind responsabil de reunirea tuturor serviciilor companiei pentru a stimula creşterea, vânzările şi parteneriate ecosistemice, precum şi pentru a dezvolta abilităţi specializate în piaţă;

    —Lucrează pentru Accenture din anul 1993 şi a gestionat clienţi din diverse industrii şi regiuni din Europa, Orientul Mijlociu şi Rusia;

    —Anterior, a deţinut poziţia de Delivery Lead pentru grupul operaţional de clienţi ai Accenture din comunicaţii, media şi tehnologie.

    În luna octombrie, au lansat în acest sens şi cea mai amplă campanie de brand a companiei din ultimul deceniu: „Let there be change”. Sub umbrela „360° Value”, şi-au propus să îşi susţină clienţii să îşi transforme şi să îşi reinventeze afacerile, să îşi recalifice angajaţii sau să devină mai sustenabili. În materie de cloud, compania este recunoscută drept un partener important al celor mai mari furnizori din lume – cu venituri din cloud de aproximativ 11,8 miliarde de dolari în anul fiscal 2020, compania oferă de la software as a service – livrat prin serviciile de platforme inteligente ale companiei, la servicii de migrare, infrastructură şi aplicaţii cloud. Echipa Accenture Cloud First, care îi ajută pe clienţi să migreze, să îşi personalizeze şi să opereze afacerile în cloud este formată din peste 100.000 de experţi în cloud. De asemenea, potrivit lui Tonielli, aceasta este o divizie în care vor investi 3 miliarde de dolari în următorii trei ani.

    Transformarea digitală, alături de cloud şi securitate, sunt principalele direcţii în care îşi vor concentra eforturile în continuare. Conform studiilor lor, 92% dintre directorii generali ai companiilor au declarat că vor accelera investiţiile în transformare digitală, iar 74% intenţionează să-şi regândească complet procesele şi modelele de operare pentru a se adapta mai uşor la schimbări, însă, deşi 88% dintre companii au în sfârşit o imagine clară a provocărilor cu care se confruntă în prezent, doar 6% sunt complet încrezătoare în capacităţile lor actuale de a prevedea şi de a răspunde la perturbările viitoare. „Pe măsură ce tot mai multe companii realizează importanţa transformării digitale, pentru noi reprezintă o oportunitate uriaşă de a realiza proiecte importante. Transformarea digitală şi securitatea merg mână în mână. Securitatea cibernetică a devenit critică pentru toate organizaţiile, indiferent de industrie sau locaţie geografică”, explică Gianrodolfo Tonielli. El adaugă că ransomware-ul a devenit rapid un model de afaceri mai profitabil în ultimul an, infractorii cibernetici ducând şantajul online la un nou nivel ameninţând că vor elibera public datele furate sau le vor vinde şi vor dezvălui identitatea şi vor face de râs victimele pe site-uri web dedicate. În acest sens, Accenture a investit mult în ultimii ani şi în dezvoltarea diviziei Accenture Security, una dintre cele mai importante achiziţii fiind preluarea diviziei Symantec Cyber Security de la Broadcom la începutul anului trecut. „Accenture Security este în prezent unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de securitate şi oferim servicii pentru companiile globale, pentru a detecta şi gestiona ameninţările de securitate cibernetică cu care se confruntă. Activitatea de servicii de securitate este susţinută de o platformă cloud proprie care oferă un flux constant de informaţii despre ameninţări tehnice şi cibernetice printr-un portal personalizabil.”

    „Suntem lideri mondiali în domeniul serviciilor profesionale şi una dintre companiile care se află în avangarda transformării digitale”, concluzionează Gianrodolfo Tonielli.

    Noua orientare a companiei vine în contextul în care studiile Accenture arată cum tehnologia a devenit indispensabilă succesului în afaceri şi permite direct companiilor nu doar să supravieţuiască, ci chiar să prospere. Veniturile companiilor cu cea mai mare deschidere către tehnologii precum inteligenţa artificială, cloud, internetul lucrurilor (IoT) cresc la o rată de cinci ori mai mare în comparaţie cu organizaţiile mai conservatoare din punct de vedere al inovaţiei. „Companiile care au adoptat tehnologii avansate şi emergente pe care le-au integrat rapid, au transformat provocările din ultimul an în oportunităţi de afaceri şi avantaje”, observă Tonielli. De asemenea, firmele care adoptă tehnologiile digitale şi pun accent pe dezvoltarea durabilă îşi vor reveni mai repede şi vor ieşi mai puternice din criza COVID-19, adaugă el, citând cercetările Accenture. Liderii de afaceri europeni se aşteaptă să revină la valorile de dinainte de criză în aproximativ 18 luni şi doar o treime (32%) dintre companiile europene estimează o creştere a profitabilităţii în următoarele 12 luni. Potrivit cercetării Accenture, aproape jumătate (45%) dintre companiile europene acordă prioritate investiţiilor, atât în transformarea digitală, cât şi în dezvoltarea durabilă. Mai exact, 40% dintre respondenţii europeni intenţionează să facă investiţii mari în inteligenţă artificială, 37% intenţionează să facă investiţii mari în cloud, iar 31% îşi reechilibrează investiţiile pentru a se concentra mai mult pe modele de afaceri sustenabile.

    În ceea ce priveşte sustenabilitatea, ei cred că aceasta va fi noul digital, iar fiecare afacere va fi o afacere sustenabilă. Din rândul paşilor făcuţi de ei în această direcţie se află obţinerea de  emisii zero până în 2025 – în acest sens au luat mai multe decizii: birourile lor vor fi alimentate cu energie 100% regenerabilă, vor reutiliza sau recicla 100% din deşeurile electronice, cum ar fi calculatoarele şi serverele, precum şi tot mobilierul de birou şi s-au angajat să elimine materialele plastice de unică folosinţă în locaţiile lor la terminarea pandemiei COVID-19. „În conformitate cu Acordul climatic de la Paris, ne-am angajat să ajutăm în felul nostru la obiectivul de a menţine încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius, alăturându-ne celor aproximativ 400 de companii care au semnat până acum angajamentul Global Compact al ONU pentru 1,5.”

    Investiţiile în digitalizare şi sustenabilitate se vor reflecta şi în locurile de muncă ce vor apărea în viitor: conform unuia dintre cele mai recente rapoarte Accenture, până la 5,7 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create în toată Europa până în 2030 ca urmare a investiţiilor accelerate în domeniul digital şi al sustenabilităţii. Gianrodolfo Tonielli spune că acestea se leagă atât de investiţiile în tehnologii noi, dar şi în inteligenţă artificială, 5G, Cloud Hibrid, şi soluţii pentru resurse de energie durabile şi pe termen lung, precum hidrogenul. De asemenea, în afara locurilor de muncă nou create, un accent important se va pune şi pe recalificare. Peste trei sferturi (86%) dintre companiile europene intenţionează să perfecţioneze/recalifice până la 25% dintre angajaţi în următorii trei ani pentru a ţine pasul cu nevoile companiei lor, potrivit datelor Accenture. „În general, aproximativ şapte milioane de angajaţi din regiune ar putea beneficia de iniţiative de perfecţionare/recalificare.” Accenture investeşte anual  aproape 1 miliard de dolari pentru recalificarea angajaţilor companiei.

    Cum stau lucrurile pentru piaţa locală? „În ceea ce priveşte România, piaţa a crescut considerabil mai ales în zona de noi tehnologii, însă încă are un decalaj important faţă de alte ţări europene. Spre exemplu, în privinţa adoptării cloudului, dacă în Uniunea Europeană media este la 37%, în România aceasta este la 16%, conform datelor Eurostat din 2020, ceea ce înseamnă că există un potenţial mare de creştere”, observă Gianrodolfo Tonielli. El subliniază nevoia ca organizaţiile să pună accent pe fluenţa digitală: „Este adevărat că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate, însă o certitudine este că lucrătorii de mâine va trebui să fie fluenţi digital. Fluenţa digitală reprezintă măsura în care persoanele adoptă şi folosesc tehnologiile digitale pentru a deveni mai informate, mai conectate şi mai eficiente. Companiile care au angajaţi cu aptitudini tehnice şi pricepere în rezolvarea problemelor conduc la capitolul inovaţie şi servicii pentru clienţi”.

    Din rândul activităţilor realizate în România, Gianrodolfo Tonielli oferă ca exemplu cel mai nou centru inaugurat la finele anului 2017 în Braşov, care implementează soluţii inteligente care ajută clienţii să prevadă şi să acţioneze asupra schimbărilor care au loc pe piaţă. Echipa Operations din Braşov lucrează pe procese de resurse umane şi finanţe-contabilitate cu clienţi din ţările europene vorbitoare de limba germană precum Germania, Austria şi Elveţia.

    La Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş, prin divizia Industry X, susţin transformarea digitală a companiilor, iar una dintre cele mai importante realizări ale companiei în acest sens este prima fabrică inteligentă din România, dezvoltată în parteneriat cu Arctic. „Cei de la Arctic îşi doreau o fabrică echipată cu soluţii inteligente care să reducă costurile de producţie, să crească eficienţa şi să îmbunătăţească performanţa, iar experţii Accenture Industry X de la Cluj au implementat un sistem de execuţie a producţiei integrat cu o platformă internet of things pentru planificarea resurselor, controlul echipamentelor de producţie şi alte sisteme IT.” Fabrica Arctic a fost inclusă de Forumul Economic Mondial pe lista „Lighthouse Network” a celor mai avansate fabrici din lume care au adoptat tehnologiile Industry 4.0. În România este singura fabrică de acest fel, iar în Europa sunt doar zece astfel de fabrici în categoria „Advanced Industries”. Fabrica a fost, de asemenea, premiată cu SAP Innovation Award şi deţine certificatul LEED Platinum, cel mai înalt nivel al acestei certificări verzi care poate fi obţinut de către o fabrică. „Am văzut un flux crescut de profesionişti interesaţi de a colabora cu noi, echipa a crescut continuu şi numeric şi din punct de vedere tehnic”, spune Gianrodolfo Tonielli.

     

    Încrederea oamenilor, cel mai bun „activ” în vremuri de criză

    Compania are în România peste 3.600 de angajaţi în şase centre şi recrutează constant, iar  potrivit lui Tonielli, caută mai ales candidaţi care au cunoştinţe lingvistice avansate, abilităţi tehnice şi abilităţi de rezolvare a problemelor.

    „Accenture are un angajament neclintit faţă de o cultură a egalităţii şi ne-am stabilit obiective îndrăzneţe pentru a accelera egalitatea de gen. Promovăm femeile în toate etapele carierei lor şi investim în sprijin specific, aranjamente de lucru flexibile şi programe de formare cuprinzătoare pentru a ajuta femeile să prospere la Accenture”, descrie el unul ditre principiile companiei în ceea ce priveşte resursa umană. La nivel global, şi-au atins obiectivul de a avea femei în 25% din toate funcţiile de conducere în decembrie 2020, iar următorul obiectiv este de a avea 30% femei în funcţiile de conducere până în 2025. Femeile reprezintă 42% din Consiliul de Administraţie extern al companiei şi 27% din comitetul lor global de management. La nivel local, investesc, de asemenea, în crearea unei culturi a egalităţii şi au ajuns în prezent la paritate de gen la nivel executiv în România, precum şi la 60% femei, 40% bărbaţi mix de gen printre toţi angajaţii noştri din ţară. „În fiecare an derulăm programe educaţionale destinate fetelor precum Kid Innovation Girls Edition sau Girls in Tech”, exemplifică Tonielli.

    De asemenea, compania este atentă şi la faptul ca toţi angajaţii să aibă acces la aceleaşi beneficii, inclusiv cele care fac parte din familii netradiţionale – fie că vorbim despre familii  monoparentale, familiile LGBT, precum şi alte tipuri de familii care nu sunt recunoscute oficial prin lege. Beneficiile includ: abonamente medicale şi servicii stomatologice pentru persoanele aflate în întreţinere, reduceri pentru membrii familiei, ajutor pentru grădiniţă, ajutor pentru adopţie, concediu plătit pentru evenimente speciale (căsătorie, naştere, deces, adopţie).

    „Ştim că în spatele oricărei mari schimbări se află o persoană grozavă. Şi cu cât o organizaţie este mai incluzivă, cu atât ea are mai mult succes. De aceea, permitem în mod constant schimbarea, astfel încât toată lumea să poată contribui în mod egal. Angajaţii noştri cu dizabilităţi au acces la cele mai noi tehnologii, instrumente şi training pentru a crea un loc de muncă fără bariere. Credem în puterea incluziunii: să schimbăm vieţile, să creăm rezultate mai bune şi să îndeplinim promisiunea tehnologiei şi a ingeniozităţii umane”, spune Tonielli. În acest sens, au lansat în România la sfârşitul anului trecut, împreună cu AMAIS (Asociaţia Metodelor Alternative de Integrare Socială) SeeYou, prima aplicaţie web din România care conectează persoanele cu deficienţe de vedere cu voluntari care se oferă să le însoţească. SeeYou facilitează pentru nevăzători drumurile din Bucureşti către facultate, piaţă / supermarket şi alte activităţi offline, dar şi asistenţă online. Doi dintre cei patru programatori care au dezvoltat aplicaţia web SeeYou au deficienţă de vedere.

    Iar referitor la efectele pandemiei asupra angajaţilor, Country Managing Directorul Accenture spune că au fost mai mult decât pregătiţi să facă faţă transformărilor aduse de pandemie datorită unor protocoale foarte bine puse la punct şi testate ani de zile prin crize reale şi simulate. Astfel, în mai puţin de o săptămână de la începutul crizei, s-au asigurat că aproape toţi angajaţii din cele şase birouri lucrează în siguranţă de acasă. Accenture era deja cel mai mare utilizator de Microsoft Teams din lume, însă de la startul pandemiei au înregistrat cifre record. Astfel pentru Serviciului Naţional de Sănătate (NHS Digital) din Marea Britanie împreună cu Microsoft au reuşit să conecteze la programul Teams cei 1,27 milioane de angajaţi în doar şapte zile. În perioada următoare, au restricţionat călătoriile, au introdus proceduri suplimentare de igienă şi protocoale de distanţare socială. În prezent, angajaţii lor îşi desfăşoară în continuare activitatea de acasă până când revenirea va fi posibilă. „Conform unui sondaj intern, avem colegi care s-au obişnuit cu lucrul de acasă, însă cei mai mulţi şi-ar dori ca la finalul pandemiei să existe un sistem hibrid – lucrul de la birou şi de acasă. Pentru întoarcerea la birou, am implementat deja în birourile noastre măsuri extinse de protecţie.”

    În ceea ce priveşte propria carieră a lui Gianrodolfo Tonielli, aceasta a fost construită în jurul Accenture în ultimii aproape 30 de ani în cadrul Accenture: lucrează pentru companie din anul 1993 şi a gestionat clienţi din diverse industrii şi regiuni din Europa, Orientul Mijlociu şi Rusia. A fost Delivery Lead pentru grupul operaţional de clienţi ai Accenture din comunicaţii, media şi tehnologie, iar începând cu 1 mai 2018 este Country Managing Director al Accenture România, poziţie din care coordonează businessul şi operaţiunile companiei pe plan local. De anul acesta a preluat şi conducerea diviziei Cloud First pentru Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, fiind responsabil pentru reunirea tuturor serviciilor lor pentru a stimula creşterea, vânzările şi parteneriate ecosistemice, precum şi pentru a dezvolta abilităţi specializate în piaţă. „Strategia noastră, atât la nivel local cât şi la nivel global, este să oferim o valoare 360˚ prin adoptarea schimbării. Vrem să fim recunoscuţi la nivel global ca o organizaţie unică, cu capacitatea de neegalat de a oferi o valoare 360˚mai mare pentru clienţii noştri, oameni, acţionari, parteneri şi comunităţi la viteză şi scară – transformând peisajul propriei noastre industrii”, descrie Tonielli principalul său obiectiv din actualul mandat.

    Referindu-se la perspectiva sa asupra leadershipului, el punctează: „Una dintre valorile esenţiale este încrederea, atât în relaţiile cu clienţii, cât mai ales în relaţia cu angajaţii. În perioadele de criză, liderii trebuie să câştige şi să menţină încrederea oamenilor. Cu toţii lucrăm din greu, sub presiune, în condiţii dificile, iar dacă liderii nu investesc în susţinerea oamenilor, oferindu-le mesaje de susţinere aceştia nu vor fi în măsură să ofere rezultate”. Spune că la Accenture au reuşit de-a lungul timpului, să atragă şi să păstreze cei mai buni oameni, iar datorită lor au reuşit să funcţioneze cu succes în pandemie. „Punctul forte pentru companii precum Accenture este acela de a avea oamenii potriviţi. Scopul şi valorile comune sunt ceea ce va da oamenilor sentimentul de apartenenţă de care au atâta nevoie în momentul de faţă.”

    16%

    reprezintă media adoptării cloudului în România, în timp ce

    37%

    reprezintă media adoptării cloudului în UE, potrivit Eurostat

    2006

    este anul în care Accenture a intrat pe piaţa locală, prin deschiderea primului centru la Bucureşti care oferea servicii de externalizare a proceselor de afaceri (business process solutions – BPS)

    3.600

    de angajaţi are compania în prezent în România, în 6 centre

    16,2

    mld. dolari, în creştere cu 212% în 2020 faţă de 2002, reprezintă valoarea brandului Accenture, care plasează compania pe locul 31 în topul primelor 100 de branduri globale ale lumii

    44,3

    mld.dolari, valoarea veniturilor înregistrate de Accenture la nivel global în anul fiscal 2020, în creştere cu 3% faţă de anul anterior

    100

    de centre de inovare are Accenture în toată lumea

    569.000

    de angajaţi are Accenture la nivel global

    până la 5,7

    ilioane de noi locuri de muncă ar putea fi create în toată Europa până în 2030 ca urmare a investiţiilor accelerate în domeniul digital şi al sustenabilităţii

    86%

    dintre companiile europene intenţionează să perfecţioneze/ recalifice până la 25% dintre angajaţi în următorii trei ani pentru a ţine pasul cu nevoile companiei lor

    cca. 1 mld.

    dolari investeşte Accenture în recalificarea propriilor oameni

    45%

    dintre companiile europene acordă prioritate investiţiilor, atât în transformarea digitală, cât şi în dezvoltarea durabilă

    Sursa: Accenture

     

  • Cu ce a fost înlocuită cartela de pontaj în telemuncă

    În momentul în care interacţiunea directă dintre colegi s-a transformat într-o chestiune de domeniul trecutului, nevoia unei soluţii care să îmbunătăţească nivelul de colaborare şi să digitalizeze viaţa la birou a devenit cât se poate de clară. Discuţiile s-au mutat, pe Zoom, iar odată cu această tranziţie a fost nevoie de o modalitate mai bună de organizare a muncii, la care s-au gândit şi fondatorii Elysian Software.

     

    Pornind de la o nevoie internă a grupului Elysian Software, aplicaţia Tassis a fost lansată la începutul lui 2021 în urma unei investiţii de 80.000 de euro în fonduri proprii, compania dezvoltând astfel prima platformă de pontaj online şi management al timpului şi proiectelor din România, într-un efort iniţial de a oferi mai multă flexibilitate echipei şi de a creşte gradul de transparenţă al muncii de zi cu zi. Proiectul a prins contur încă din 2016, Elysian identificând între timp nevoia de a adăuga şi funcţionalităţile de management al proiectelor şi activităţilor, care lipsesc în prezent în orice altă aplicaţie de pontaj prezentă pe piaţă. Acum, după folosirea cu succes pe plan intern a aplicaţiei, compania oferă instrumentul în sprijinul comunităţii locale de business, fiind însă adaptat nevoilor pieţelor internaţionale. Elysian estimează un număr de 1.000 de clienţi până la finalul anului.

    „Tassis s-a născut din dorinţa de a simplifica atât munca altor companii şi a angajaţilor lor, dar şi a freelancerilor interesaţi de o imagine de ansamblu clară a activităţii lor. Consider că cea mai importantă investiţie a noastră este experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul timpului şi îmbunătăţirile pe care i le-am adus în cei patru ani de utilizare internă. Aplicaţia prinde avânt pe măsură ce companiile conştientizează nevoia de lucra într-un mod hibrid, iar Tassis gestionează transparent echipa indiferent de locul de unde se lucrează. În acest moment pregătim lansarea unei noi modalităţi de pontaj prin intermediul cartelelor fizice pentru a răspunde nevoilor companiilor de producţie, care au nevoie şi de această soluţie clasică.Traseul vânzărilor nu ne dezamăgeşte, curba este crescătoare şi ne confirmă faptul că am luat decizia bună”, spune Radu Miloş, fondator şi director tehnic al Elysian Software.

    Radu Miloş susţine că există o dezbatere delicată între cei care consideră că productivitatea se rezumă la orele consumate versus cei care sunt de părere că sarcinile duse la capăt reprezintă cel mai bine nivelul de productivitate din cadrul unei companii, însă Tassis reuşeşte să surprindă ambele abordări.

    Compania deţine o multitudine de metrici şi statistici care permit şefilor de proiect să vadă stadiul actual al activităţilor. Aşadar, din câteva clickuri se pot accesa grafice intuitive care dezvăluie orele planificate, orele consumate, evoluţia actuală versus planificarea iniţială şi orele suplimentare – ustensile ce îi pot ajuta pe manageri să conducă un proiect în cunoştinţă de cauză.

    „În primul rând, dezvoltăm soluţii software din pasiune, aşa cum a apărut şi Elysian Software, şi tot acesta este şi motorul susţinerii companiei. Toată echipa noastră este formată din ingineri pasionaţi de software şi mereu ne ambiţionează provocările clienţilor noştri – de a identifica şi livra cele mai bune şi ingenioase soluţii la orice problemă pe care o avem de rezolvat. Tassis a apărut din nevoia de a eficientiza procesele noastre de gestiune a timpului şi a proiectelor. Am avut nevoie de o modalitate uşoară de a vedea timpul petrecut pe anumite proiecte şi clienţi, de a gestiona orele de lucru, orele suplimentare, concediile şi un cumul de documentele specifice departamentului de HR”, susţine fondatorul Elysian.

    Tendinţele din piaţa actuală a muncii – lucrul în regim remote şi reducerea numărului de angajaţi din birouri – au devenit o replică a cutremurului din 2020. Firmele încearcă în prezent să găsească planul ideal de revenire la normalitate, însă angajaţii continuă să sublinieze importanţa echilibrului dintre viaţa personală şi carieră şi, implicit, dintre munca la domiciliu şi lucrul de la birou, care se pot contopi într-un sistem hibrid odată cu ridicarea totală a măsurilor anticoronavirus. 

    2020 a fost un an de adaptare la munca de acasă, iar 2021 poate să sedimenteze opţiunile alese în primul an al pandemiei deoarece, chiar dacă angajaţii duc lipsă de interacţiunea pe care o implică viaţa la birou, mulţi dintre ei s-au obişnuit deja cu telemunca. Aşadar, viziunea managerilor va fi crucială în contextul actual, ei fiind nevoiţi să aleagă o serie de strategii într-o perioadă fără precedent în istoria recentă.

    „Pentru noi totul a venit natural. Aveam mulţi angajaţi care nu erau constrânşi de un anumit program de lucru, nu aveau nevoie de un job clasic de la 9 la 5 şi nici noi nu aveam nevoie de ei în sistemul acesta. Ne-am dat seama că este bine să avem şi un program flexibil atât timp cât proiectele sunt finalizate la timp. În acel moment, am dezvoltat Tassis, exact pentru a contoriza eforturile colegilor pe un anume proiect. Încetul cu încetul, de la un program flexibil am ajuns şi la variantele de work-from-home. Toate aceste lucruri au fost posibile şi prin introducerea de platforme de colaborare digitală, precum Tassis.”

    Clienţii aplicaţiei sunt antreprenori, manageri, angajatori, specialişti în resurse umane, freelanceri sau pur şi simplu oameni care doresc să utilizeze un instrument de pontaj eficient şi management al timpului şi activităţilor. De asemenea, printre utilizatori se găsesc societăţi cu peste 100 de angajaţi din domenii precum consultanţă, IT, juridic, contabilitate, logistică, comerţ etc. Platforma este gratuită pentru freelanceri şi echipe de până la trei persoane, compania lansând abonamente lunare companiilor cu mai mult de patru angajaţi şi oferte personalizate pentru grupurile cu un staff de peste 100 de persoane.

    Între timp, cea mai mare provocare a aplicaţiei constă în încercarea de a deschide o piaţă şi de a educa. Marile companii sunt conştiente că au nevoie de o aplicaţie de pontaj şi au implementat deja acest tip de instrument în cadrul organizaţiilor. Totodată, Elysian încearcă să ajungă la firme sau echipe mici care se împart în două categorii: cei care cunosc astfel de aplicaţii de pontaj online şi management al proiectelor, dar nu îşi permit achiziţia software-ului; şi cei care nu conştientizează nevoia unei astfel de soluţii. „Noi nu livrăm software, ci soluţii. Iar pentru ca o soluţie să fie bună, trebuie să fie cea mai potrivită la o problemă. Şi acolo putem ajunge doar printr-o înţelegere profundă a businessului oricărui client. Fiind o aplicaţie de pontaj, dar cu o ambiţie mult mai mare, Tassis îşi propune nu doar să le ofere utilizatorilor o platformă uşor de folosit de coworking şi pontaj, ci să demonstreze că putem redefini angajatul model după criterii reale”, a declarat Radu Miloş pentru BM.

    Elysian Software a început printr-o asociere de doi parteneri cu viziuni asemănătoare asupra devotamentului şi livrării de servicii. De la un singur angajat în 2013, societatea a ajuns la un staff de 21 de oameni în 2021 şi se află într-o creştere constantă, reiterându-şi misiunea de a face ca proiectele să corespună necesităţilor clienţilor din cadrul grupului.

    Radu Miloş şi-a petrecut întreaga carieră profesională în domeniul soluţiilor digitale. În prima parte a carierei a explorat lucrul în interiorul unor companii din Franţa, Belgia, Austria, realizând vizite profesionale pe patru continente, din SUA şi America Latină către Asia şi peste douăzeci de ţări din Europa. „Din 2013 am investit toate cunoştinţele şi energia în punerea bazelor unei companii unde experienţa mea de inginer software, de gestionat clienţi, proiecte şi motivat angajaţi este valorificată cel mai bine. Am creat o echipă spre care clienţii se îndreaptă cu încredere, iar colegii cu pasiune şi implicare.”

    Radu Miloş, fondator şi director tehnic Elysian Software:

    „Aplicaţia prinde avânt  pe măsura ce companiile conştientizează nevoia de lucra într-un mod hibrid, iar Tassis gestionează transparent echipa indiferent de unde se lucrează. În acest moment pregătim lansarea unei noi modalităţi de pontaj prin intermediul cartelelor fizice pentru a răspunde nevoilor companiilor de producţie, care au nevoie şi de această soluţie clasică.”

     

  • Energia verde trece la următorul nivel

    După ce în 2008 a demarat investiţiile în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa devenind astfel unul dintre contribuitorii principali la atingerea ţintelor de energie verde ale României, grupul CEZ trece la următorul val de dezvoltare. ​Ce înseamnă pentru companie în noua paradigmă sustenabilitatea, digitalizarea şi angajamentul faţă de oameni a povestit Ondrej Safar, country manager al CEZ Group România.

     

    Călătoria noastră a început acum mai mult sau mai puţin 15 ani, după privatizarea Electrica Oltenia, şi suntem prezenţi în casele a 1,4 milioane de clienţi din regiunea Olteniei. Din această perspectivă, a derula această afacere în mod responsabil înseamnă să ne asigurăm că toţi aceşti oameni au continuitate în alimentarea cu energie, că serviciile noastre îşi îmbunătăţesc continuu calitatea şi că reuşim să le oferim la costuri acceptabile”, descrie Ondrej Safar, Country Manager al CEZ România, una dintre modalităţile în care compania derulează un business responsabil. El subliniază necesitatea îmbunătăţirii serviciilor într-o modalitate care să asigure preţuri acceptabile pentru client. De asemenea, la fel de important pentru ei este faptul că investesc împreună cu acele comunităţi în care sunt prezenţi.

    „Modul nostru de a investi ţine cont de planurile de dezvoltare ale comunităţii în care operăm. Şi acestea au propriile planuri de dezvoltare, iar electricitatea are legătură cu toate acestea, de aceea trebuie să înţelegem care este direcţia potrivită în care să ne îndreptăm, la rândul nostru, investiţiile.” În 2008, au demarat investiţiile în regenerabile şi astfel au devenit unul dintre contribuitorii principali la atingerea ţintelor României de energie regenerabilă, dezvoltând cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, pe care îl operează şi în prezent. Acum se pregătesc pentru următorul val de dezvoltare a producţaiei din surse regenerabile. „Am început această pregătire acum 4-5 ani, pentru că ne aflăm în faţă unei transformări majore a sectorului energetic. Vom asista la schimbări semnificative în modul în care producem şi consumăm electricitate care vor continua în următorul deceniu, iar aceste schimbări trebuie să se reflecte şi în capacitatea reţelelor – un aspect foarte important pentru noi. Pentru că este în responsabilitatea noastră să fim facilitatori ai acestei schimbări şi, nu cei care o complică sau o blochează. În linii mari, asta înseamnă pentru noi să acţionăm responsabil în domeniul energetic.”

    Ondrej Safar crede că din ce în ce mai mult se dezvoltă şi în România atenţia în direcţia businessurilor responsabile şi asupra indicatorilor care nu ţin neapărat de ţinte de profit, iar în mod particular, în ceea ce priveşte companiile CEZ, au început să publice rapoartele de sustenabilitate în 2017. „Obişnuiam să raportăm public despre profit şi investiţii, dar nu înţelegeam cu adevărat şi nici nu aveam suficiente informaţii şi date, despre impactul activităţilor noastre. Şi am simţit nevoia să avem un mod structurat şi transparent de a înţelege şi de a comunica impactul activităţilor pe care le derulăm.” Începând cu anul 2017, grupul a publicat periodic rapoarte de sustenabilitate, care au fost certificate de Institutul GRI în fiecare an. „Acum pot spune că sustenabilitatea a devenit o parte integrantă din activităţile noastre obişnuite şi o aşteptare firească din partea oricărui manager şi a oricărui angajat. Suntem cu adevărat parte din mediu şi e important să ţinem cont de nevoile, dorinţele şi obiectivele comunităţii şi să ne calibrăm afacerea în funcţie de acestea. Altfel, nu vom putea avea succes.”

    În ceea ce priveşte sectorul energetic, dincolo de regenerabile, miza este să menţină această afacere funcţională şi în viitor, ceea ce înseamnă, potrivit lui Ondrej Safar, digitalizare. Cum se traduce aceasta pentru compania pe care o reprezintă? „Acum, avem aceste unităţi foarte mari de producţie, precum CEZ Oltenia sau chiar Parcul Eolian CEZ, în care producem energia care, prin intermediul reţelelor de transport şi distribuţie, ajunge la consumatori.  Iar aceştia consumă electricitatea. Viitorul, însă, înseamnă producţie descentralizată. Adică oamenii îşi vor produce propria energie în propriile facilităţi. De exemplu, acolo unde funcţionează o fabrică se vor monta celule fotovoltaice, în parcuri, pe acoperişuri, în case etc. Cu alte cuvinte, electricitatea va fi produsă acolo unde se şi consumă”, explică Safar. Astfel,  în viitor, modul în care va funcţiona reţeaua de distribuţie va fi cu totul diferit, direcţie în care trebuie să implementeze foarte multe sisteme. 

    „Trebuie să lucrăm cu multe date ca să putem păstra echilibrul în reţea şi de aceea, digitalizarea e importantă. Acum 15 ani, când vorbeam despre implementarea sistemelor, era vorba mai ales despre eficienţă, dar acum când vine vorba despre sisteme, ne referim mai ales la gestionarea unor volume foarte mari de date care rezultă din procesele de producţie şi distribuţie. Aşa că, nu e vorba despre o investiţie de optimizare ci despre una care ne asigură capacitatea de a gestiona şi de a coordona procesele în viitor.” Valoarea investiţiei direcţionată în digitalizare ajunge astfel la aproximativ 60 de milioane de euro, iar dincolo de aceasta, vor investi semnificativ şi în oamenii care vor folosi aceste sisteme pentru atingerea potenţialului maxim al acestora. Reţelele vor trebui să fie întreţinute tot de oameni, prin urmare trebuie să se asigure că vor şi avea experţii necesari în acest domeniu. În acest sens, au iniţiat şi derulează în continuare proiectul Ucenic Electrician, prin care atrag elevi în fiecare judeţ şi le arată acestora ce înseamnă să fii electrician. „Pentru că nu e vorba numai despre lucrul la stâlp, ci în mare măsură despre tehnologie, care devine parte integrantă din viaţă curentă a tuturor, inclusiv a electricienilor. Chiar asta le explicăm tinerilor, că e din ce în ce mai mult vorba despre tehnologie.” Cealaltă direcţie în care investesc este pentru a-i ajuta pe clienţi să depăşească cu bine perioada de tranziţie spre producţia distribuită.

    „Rolul nostru e să le fim alături, iar în această fază e vorba despre a le explica ce înseamnă şi de ce au nevoie pentru implementare. Am fost foarte activi în astfel de iniţiative, ca de exemplu acum un an când au fost promovate subvenţii pentru montarea de panouri fotovoltaice, iar noi i-am ajutat pe clienţi să acceseze acele subvenţii şi să implementeze proiectele.” De asemenea, anul trecut au sprijinit şcolile să devină independente energetic, prin montarea de panouri fotovoltaice pe clădirile proprii, iar Ondrej Safar crede că aceasta serveşte şi unui scop educaţional, ajutându-i pe elevi să înţeleagă concret despre ce e vorba: „Nu e science fiction, ci o tehnologie care devină parte din viaţă de zi cu zi”. Sunt activi şi în proiectele europene care tratează sărăcia energetică, precum Social WATT – în care cei mai mari jucători de pe piaţa europeană îşi împărtăşesc experienţele şi soluţiile de reducere a sărăciei energetice şi creştere a eficienţei energetice. În prezent, au aproximativ 2.000 de prosumeri conectaţi (1.909 la 01.06.2021; clienţi care produc propria electricitate) şi Safar spune că au multe alte cereri în curs de racordare.

    „Tendinţa este în creştere, cu câţiva factori care contribuie în mod direct: tehnologia se ieftineşte, iar asta va aduce argumentul economic, unul dintre cele mai puternice, mai mult în atenţia oamenilor.” El aseamănă dezvoltarea acestui segment cu evoluţia serviciilor de telefonie, începând cu anii ’90. „Era visul fiecărui cămin să aibă propriul telefon fix (vin din Republica Cehă, tot o ţară comunistă, ca şi România), iar oamenii erau dispuşi să aştepte ani la rând pentru asta. Iar apoi, la un moment dat, toţi aveau un telefon mobil şi nimeni nu mai dorea un telefon fix. Şi totul s-a întâmplat foarte repede şi a fost o chestiune strict legată de evoluţia tehnologică. Tot asta se va întâmpla şi în sectorul energetic. Iar perioada în care s-au schimbat lucrurile a fost una relativ scurtă, nu a durat decenii. Ne apropiem de momentul în care vom avea la dispoziţie tehnologia care să susţină şi stocarea de energie, pentru că în fluxul energetic stocarea e unul dintre aspectele esenţiale, mai ales când vine vorba de producţia din surse regenerabile.” Un aspect crucial pentru companie, adaugă Ondrej Safar, este să se asigure că au angajaţi suficienţi, dar şi performanţi, instruirea angajaţilor existenţi şi pregătirea generaţiei viitoare fiind o altă direcţie de concentrare a companiei.

    „Aceasta nu este ceva cu care ne confruntăm doar noi, ci o provocare pentru întreg sectorul energetic. Suntem un jucător important în regiunea Olteniei şi în afară de a fi un angajator direct semnificativ, creăm locuri de muncă pentru mulţi alţii. În fiecare an investim aproximativ 60 milioane de euro în reţea, investiţii implementate în proporţie covârşitoare cu companii locale.” Proiectul menţionat,  Ucenic Electrician, nu dezvoltă doar generaţia viitoare de angajaţi ai noştri, ci şi generaţia viitoare de angajaţi şi experţi ai companiilor locale din sector cu care lucrează. „Pentru că nu doar noi avem nevoie de electricieni, ci şi întreaga regiune. Mai ales după COVID, economia începe să îşi revină, domeniul construcţiilor începe să îşi revină şi există riscul să ne întoarcem la situaţia de acum 2-3 ani când aveam o criză de forţă de muncă specializată. Şi acesta e un risc destul de mare în viitor şi devine cu atât mai important să ne asigurăm că avem suficient personal calificat.” La fel de important, punctează el, este dezvoltarea abilităţilor digitale ale angajaţilor: „Pentru că poate fi atractiv să fim digitali, dar la finalul zilei, suntem fiinţe umane, nu trebuie să fim toţi experţi în tehnologie, deci trebuie să facem tehnologia să fie pe înţelesul şi la îndemâna oamenilor. Să nu adoptăm tehnologia de dragul tehnologiei, ci să oferim servicii de care au nevoie clienţii noştri şi să o facem în aşa fel încât clientul să o înţeleagă şi să o folosească”. În contextul pandemiei, mai mult ca oricând, a fost nevoie să se asigure că sunt alături de angajaţii lor, iar aceştia au parte de sprijinul necesar.

    „Când a început pandemia, prioritatea noastră a fost să ne asigurăm că oamenii noştri sunt foarte protejaţi, că nu le e teamă să meargă în teren să îşi facă treaba, pentru că era esenţial să existe continuitate în alimentarea cu energie electrică. Mai ales în primul trimestru al pandemiei, în timpul carantinei, nivelul energiei distribuite a crescut semnificativ, iar întreruperea în alimentare ar fi fost o problemă importantă. Aşa că am făcut tot posibilul ca oamenii noştri să fie protejaţi şi echipaţi corespunzător şi că îşi depăşesc teama de a-şi desfăşura activitatea. Şi asta e ceva ce cred că a contat, pentru că oamenii au înţeles că nici nu e o situaţie pe termen scurt, dar că orice s-ar întâmpla şi oricât ar fi de greu, le suntem alături şi ne asigurăm că au tot ce le trebuie, ca în orice parteneriat.”

    De asemenea, nici măcar în primele luni de pandemie, nu au oprit niciuna dintre lucrările de investiţii pentru că şi-au dorit să se asigure că subcontractorii lor nu concediază oameni şi au activitate: „Şi astfel le-am dat încredere că nu sunt în pericol să îşi piardă slujbele şi că merită să continue să lucreze”. Ondrej Safar spune că a fost nevoie de măsuri de siguranţă numeroase, de bugete suplimentare şi nu a fost simplu deloc: „E foarte important să menţii ritmul de lucru şi, mai ales, pe oameni implicaţi. Şi cred că asta a contat foarte mult”. Anul 2020 a fost cel în care grupul CEZ şi-a schimbat şi acţionarul – cehii de la CEZ au vândut operaţiunile din România australienilor de la Macquarie Infrastructure and Real Assets, în cea mai mare tranzacţie din energie din ultimii ani. „Avem un nou acţionar, unul dintre cele mai mari fonduri de infrastructură din lume şi, cred că acesta e un semn foarte bun pentru România – că un astfel de investitor intră pe piaţa românească – un semn de apreciere şi încredere pentru dezvoltarea României. Vorbim de un investitor pe termen lung (7 ani sau mai mult), care e interesat în primul rând de creşterea valorii companiei, deci probabil că în prima fază nu vom vorbi despre profit, ci despre sănătate şi securitate în muncă şi valoarea pe termen lung a companiei. Iar asta e o perspectivă parţial nouă pentru noi, dar una foarte interesantă.”

    De altfel, sintetizând anul care a trecut, Ondrej Safar spune: „A fost un an foarte interesant din multe puncte de vedere. Mărturisesc că, la început, am fost îngrijorat de ce ar putea să urmeze. Pe de altă parte, trebuie să spun că ne-am descurcat grozav. Şi pentru asta mulţumesc tuturor angajaţilor organizaţiei. Pentru că a fost dur, am avut sute de oameni în teren atunci când toată lumea stătea acasă, la fel ca în cazul serviciului de ambulanţă, schimbând salopetele sanitare de câteva ori pe zi, purtând continuu masca … deci a fost foarte dur şi nou pentru toată lumea. Iar partea cea mai bună e că nu au existat dezbateri dacă e nevoie să o facă sau dacă vor să o facă. Pur şi simplu, colegii mei şi-au făcut treaba. Iar asta îmi spune că oamenilor noştri le pasă cu adevărat de muncă lor şi îi înţeleg corect impactul”.

    Iar una dintre marile întrebări pentru anii care urmează, crede Safar, se leagă tocmai de păstrarea învăţăturilor dobândite în perioada aceasta: „Cum facem să păstrăm toate lucrurile extraordinare pe care le-am obţinut şi le-am învăţat şi în viitor? Pentru că e foarte uşor ca, odată ce COVID dispare, să revenim la
    2018/2019 şi la cum făceam lucrurile pe atunci. Însă ar fi o pierdere uriaşă. Aş zice că e foarte important pentru cei care dezvoltă businessuri în România să înceapă să înţeleagă care e impactul real în viaţa celorlalţi al lucrurilor/serviciilor pe care le oferă şi să încerce să le dea cât mai mult sens pentru vieţile clienţilor şi mediului lor. Pentru că, pe termen lung, doar această abordare este una profitabilă.”

     

     

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

     

    Pilonii de bază pentru o activitate/afacere responsabilăa, în viziunea CEZ România:

    ♦ Sănătate şi securitate în muncă – un aspect care este şi mai mult contextualizat de noul lor acţionar care are ca motto şi obiectiv: „indiferent ce facem, cel mai important este ca toţi angajaţii noştri să se întoarcă în siguranţă acasă de la serviciu; deci, estae aspectul care primează în toată activitatea“;

    ♦ Digitalizare;

    ♦ Angajament faţă de oameni;

    ♦ Grijă pentru mediu;

    ♦ Dialog şi transparenţă;

    ♦ Comunităţi locale.

  • Când nu poţi ajunge la pădure, vine pădurea la tine

    Când nu poţi ajunge la pădure pentru o aşa-numită baie de natură, vine pădurea la tine.
    Deşi copacii rămân la locul lor, efectul băilor de natură se poate recrea acasă cu ajutorul unei aplicaţii denumite HomeForest care foloseşte dispozitivele inteligente din locuinţă. La proiectul HomeForest au colaborat firma de arhitectură Haptic, studioul de creaţie Squint/Opera, designerul de sunet Coda to Coda, designerul Yaoyao Meng şi poetul cunoscut sub numele de LionHeart, scrie Dezeen.

    Conceptul la care au lucrat aceştia necesită o «trusă digitală», care utilizează dispozitivele mobile şi cele casnice conectate pentru a afla informaţii despre locuinţă şi obiceiurile zilnice ale locatarilor. Atunci când utilizatorul stă, de exemplu în sufragerie, HomeForest comandă eliberarea în aer a unui miros de pin şi muşchi, dispune redarea de cântec de păsărele şi proiectarea de copaci pe pereţi.