BusinessMagazin

Tag: sustinere

  • Decizia care o poate distruge pe Merkel. Populaţia este tot mai nemulţumită de ce se întâmplă în ţara lor

    Decizia de a acceptat peste 1 milion de refugiaţi este cel mai mare pariu politic al Angelei Merkel, scrie BBC.

    La început a fost aplaudată pentru curajul moral şi pentru leadership-ul de care a dat dovadă. Le-a spus germanilor că “putem face asta” şi s-au mândrit oarecum cu ospitalitatea germană, iar cetăţenii din Frankfurt strigau la gară că refugiaţii sunt bineveniţi la ei. Această criză a subliniat faptul că “inima şi sufletul Europei este toleranţa”.

    Îndoieli în privinţa deciziei lui Merkel au apărut după ce femei din Cologne ar fi fost asaltate de Anul Nou de un grup de persoane presupuse musulmane. Acest lucru a stârnit protestele anti-imigranţi, însă s-au liniştit pentru o perioadă pentru a fi pornit din nou după ce Germania a fost zguduită de patru atacuri într-o săptămână. Trei dintre ele fiind realizate de către refugiaţi. Cu toate acestea atacurile nu sunt legate şi nu dau impresia unui complot împotriva Germaniei, iar două dintre atacuri ar fi legate de organizaţia teroristă Statul Islamic. Din cei 1,2 milioane de refugiaţi doar 59 dintre ei au fost găsiţi că ar avea legătură cu organizaţiile teroriste.

    Merkel a pierdut o parte din susţinere după incidentele din Cologne, dar a câştigat încredere din nou după exitul Marii Britanii din UE şi după lovitura de stat în Turcia deoarece votanţii încă o văd ca pe o ancoră, un punct stabil într-o lume instabilă.

    Însă apar întrebări legate de abilitatea Germaniei de a susţine atât de mulţi refugiaţi, iar oamenii din Germania nu se simt în siguranţă. Partidul anti-imigraţie Alternative fuer Deutschland (AfD) susţine că multi-culturalismul este periculos şi că securitatea ţării este în pericol. Cu toate acestea partidul nu reuşeşte să câştige simpatizanţi, rămânând în sondajele de opinie undeva la 12-13%.

    În 2017 problema refugiaţilor va deveni una şi mai fierbinte deoarece este an electoral şi este de aşteptat ca Angela Merket să candideze din nou. Însă Merkel depinde mult şi de Turcia şi de liderul acesteia care ar putea stopa fluxul de refugiaţi. Rămâne de văzut dacă politica lui Merkel de a integra refugiaţii va avea succes. Dacă vor avea loc noi atacuri teroriste numărul simpatizanţilor lui Merkel ar putea scădea.  Până atunci, odată cu plecarea Marii Britanii din UE şi faptul că Hollande este foarte nepopular în Fraţa, Merkel rămâne liderul Europei. “Frica nu a fost niciodată un sfătuitor bun, nici în viaţa personală, nici în societate”

  • Decizia care o poate distruge pe Merkel. Populaţia este tot mai nemulţumită de ce se întâmplă în ţara lor

    Decizia de a acceptat peste 1 milion de refugiaţi este cel mai mare pariu politic al Angelei Merkel, scrie BBC.

    La început a fost aplaudată pentru curajul moral şi pentru leadership-ul de care a dat dovadă. Le-a spus germanilor că “putem face asta” şi s-au mândrit oarecum cu ospitalitatea germană, iar cetăţenii din Frankfurt strigau la gară că refugiaţii sunt bineveniţi la ei. Această criză a subliniat faptul că “inima şi sufletul Europei este toleranţa”.

    Îndoieli în privinţa deciziei lui Merkel au apărut după ce femei din Cologne ar fi fost asaltate de Anul Nou de un grup de persoane presupuse musulmane. Acest lucru a stârnit protestele anti-imigranţi, însă s-au liniştit pentru o perioadă pentru a fi pornit din nou după ce Germania a fost zguduită de patru atacuri într-o săptămână. Trei dintre ele fiind realizate de către refugiaţi. Cu toate acestea atacurile nu sunt legate şi nu dau impresia unui complot împotriva Germaniei, iar două dintre atacuri ar fi legate de organizaţia teroristă Statul Islamic. Din cei 1,2 milioane de refugiaţi doar 59 dintre ei au fost găsiţi că ar avea legătură cu organizaţiile teroriste.

    Merkel a pierdut o parte din susţinere după incidentele din Cologne, dar a câştigat încredere din nou după exitul Marii Britanii din UE şi după lovitura de stat în Turcia deoarece votanţii încă o văd ca pe o ancoră, un punct stabil într-o lume instabilă.

    Însă apar întrebări legate de abilitatea Germaniei de a susţine atât de mulţi refugiaţi, iar oamenii din Germania nu se simt în siguranţă. Partidul anti-imigraţie Alternative fuer Deutschland (AfD) susţine că multi-culturalismul este periculos şi că securitatea ţării este în pericol. Cu toate acestea partidul nu reuşeşte să câştige simpatizanţi, rămânând în sondajele de opinie undeva la 12-13%.

    În 2017 problema refugiaţilor va deveni una şi mai fierbinte deoarece este an electoral şi este de aşteptat ca Angela Merket să candideze din nou. Însă Merkel depinde mult şi de Turcia şi de liderul acesteia care ar putea stopa fluxul de refugiaţi. Rămâne de văzut dacă politica lui Merkel de a integra refugiaţii va avea succes. Dacă vor avea loc noi atacuri teroriste numărul simpatizanţilor lui Merkel ar putea scădea.  Până atunci, odată cu plecarea Marii Britanii din UE şi faptul că Hollande este foarte nepopular în Fraţa, Merkel rămâne liderul Europei. “Frica nu a fost niciodată un sfătuitor bun, nici în viaţa personală, nici în societate”

  • Opinie Daniel Bujorean, Ensight Managament Consulting: Infrastructura inovării şi soluţii punctuale de creştere pentru companii

    Într-un articol recent, directorul editorial al Ziarului Financiar se întreba: „de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?“. Analiza avea ca laitmotiv lipsurile: faptul că investiţiile străine vor înceta să mai fie un motor de creştere economică, antreprenorii locali sunt ori lipsiţi de susţinerea statului, ori de dorinţa de a investi, iar statul este lipsit de viziune, competenţă, fiind încă subjugat corupţiei. Toate acestea în contextul în care titlurile celor mai importante publicaţii de business din România anunţau consolidări pe multe pieţe interne. 

    Pare că matricea clasică de dezvoltare şi creştere durabilă guvernată de investiţii, productivitatea muncii, forţa de muncă, materia primă şi inovarea tehnologică nu este susţinută de realitatea economică. Dar cel puţin doi dintre aceşti factori pot fi îmbunătăţiţi printr-un proces numit inovare. Inovarea este o, sau poate singura, soluţie pentru o creştere durabilă la nivel macro şi la nivel de organizaţii, însă procesul începe cu crearea infrastructurii. În esenţa lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluţii mai bune pentru crearea de valoare şi creşterea performanţei prin creativitate, tehnologie şi cercetare. Sunt multe clasificări pentru inovare, dar consider că majoritatea pot fi uşor incluse în următoarea clasificare: inovare de business (proces, metodă, model de afaceri) inovare de marketing (piaţă, produs/servicii, tactici, canal de distribuţie) şi inovare tehnologică.

    Dar cum se susţine inovarea? O teorie binecunoscută a economistului austriac Joseph A. Schumpeter vorbeşte despre doi factori fundamentali care creează „infrastructura inovării“: 1. Antreprenorii inovării trebuie să aibă cunoştinţe tehnice pentru producerea de noi produse inovatoare şi cadrul legal care să-i încurajeze, şi 2. Aceştia trebuie să aibă acces la fonduri pentru finanţare.  Este o teorie dedicată conceptului macro de creştere economică, dar poate fi uşor aplicată şi la nivel de organizaţie.

    Deşi există o strategie de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcţionează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidenţiate. La capitolul competenţe digitale şi tehnice – primul factor esenţial pentru susţinerea creşterii -, România nu a evoluat aproape deloc din 2015. Raportul Comisiei Europene în legătură cu piaţa digitală europeană din 2016 situează România pe ultimul loc din 28 de ţări. Sunt probleme aproape la toate capitolele analizate, dar mai cu seamă la competenţele digitale ale românilor – nivelul cel mai scăzut din toată Europa. Aceste competenţe se confundă foarte bine cu persoanele juridice din România – acei antreprenori care nu îşi permit o funcţie de marketing în organizaţie şi sunt dezavantajaţi competitiv din cauza lipsei de competenţe digitale. 

    Dar chiar şi companiile mijlocii şi mari au probleme serioase din cauza lipsei de expertiză de înaltă calificare în tehnologia informaţiei. În acest domeniu, Comisia Europeană raportează o uşoară creştere a posturilor de specialist IT şi o scădere a numărului de absolvenţi. Cu siguranţă creşterea competenţelor digitale este nu doar un factor esenţial pentru creştere prin inovare, dar şi pentru competitivitatea economică. Problema capitalului uman este subliniată şi de Indexul Global al Inovaţiei, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carenţe ale României, problemă bine identificată şi în Strategia de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care recunoaşte faptul că „Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.“

    În privinţa accesului la finanţare pentru afacerile inovatoare, soluţiile sunt limitate la finanţarea pe bursă, crowdfunding, care este subdezvoltat în România, anumite fonduri europene şi capitalurile de risc. Şi aici e nevoie de dezvoltarea acestora, dar şi de introducerea unor soluţii alternative de finanţare.

    Pentru rezolvarea acestei probleme de finanţare, dar şi a lipsei de resurse umane sau a centrelor de cercetare şi dezvoltare deţinute de companii, au apărut pe piaţa globală modele de platforme-punte de legătură între organizaţiile mari şi start-up-uri. Javaness este un proiect de acest gen – el este lansat de partenerul Ensight Management Consulting din Franţa a fost şi inspirat de o idee simplă: organizaţiile mari au nevoie de noi iniţiative antreprenoriale digitale pentru a se transforma, iar start-up-urile au nevoie de organizaţii mari ca să se dezvolte.

    Programul de accelerare include: mentorat, dezvoltarea de afaceri, proiectare în funcţie de experienţa de utilizare, cercetare şi expertiză tehnologică. Platforma este destinată să lucreze în serviciul organizaţiilor mari şi, în parteneriat cu ele, cu scopul de a accelera inovaţiile digitale. Există, aşadar, două abordări complementare care susţin cresterea prin inovare – una a statului şi una a companiilor. Statul trebuie să crească în primul rând competenţele digitale şi capitalul uman, iar organizaţia trebuie să investească în proiecte de transformare organizaţională pentru crearea unui climat de inovare intern. Proiectele de transformare coordonate de consultanţii în management susţin dezvoltarea capabilităţii de inovare a marilor companii din interior.

    Un proiect important pe care companiile ar trebui să-l ia în considerare este diagnoza culturii organizaţionale. Acest proiect ajută companiile să-şi pregătească un mediu favorabil pentru inovare şi implementează procese pentru încurajarea inovaţiei. Google este un exemplu celebru pentru acest proiect. Compania a implementat regula „20% din timp“ care oferea posibilitatea angajaţilor să lucreze 20% din timpul de lucru la idei noi despre care credeau că pot ajuta compania. Un mod simplu de a încuraja gândirea inovativă este să introduci o adresă de e-mail dedicată pentru noi idei şi posibilitatea de a discuta aceste idei în cadrul organizaţiei. De asemenea, transformarea graduală a organizaţiei poate fi efectuată şi prin următoarele proiecte: reorganizare şi transformare organizaţională, strategie IT, optimizarea proceselor, managementul proceselor de transformare, precum introducerea de sisteme ERP sau CRM sau digitizarea (obţinerea biroului fără hârtii).

    Răspunsul este un categoric Da, există o soluţie pentru creşterea economică şi creşterea afacerii şi inovarea este mai degrabă o necesitate astăzi decât o investiţie lăsată pentru mâine.

  • Opinie Daniel Bujorean, Ensight Managament Consulting: Infrastructura inovării şi soluţii punctuale de creştere pentru companii

    Într-un articol recent, directorul editorial al Ziarului Financiar se întreba: „de unde vor veni următoarele creşteri economice, pentru că România pare să ardă intern?“. Analiza avea ca laitmotiv lipsurile: faptul că investiţiile străine vor înceta să mai fie un motor de creştere economică, antreprenorii locali sunt ori lipsiţi de susţinerea statului, ori de dorinţa de a investi, iar statul este lipsit de viziune, competenţă, fiind încă subjugat corupţiei. Toate acestea în contextul în care titlurile celor mai importante publicaţii de business din România anunţau consolidări pe multe pieţe interne. 

    Pare că matricea clasică de dezvoltare şi creştere durabilă guvernată de investiţii, productivitatea muncii, forţa de muncă, materia primă şi inovarea tehnologică nu este susţinută de realitatea economică. Dar cel puţin doi dintre aceşti factori pot fi îmbunătăţiţi printr-un proces numit inovare. Inovarea este o, sau poate singura, soluţie pentru o creştere durabilă la nivel macro şi la nivel de organizaţii, însă procesul începe cu crearea infrastructurii. În esenţa lui, acest cuvânt atât de des folosit, înseamnă să implementezi soluţii mai bune pentru crearea de valoare şi creşterea performanţei prin creativitate, tehnologie şi cercetare. Sunt multe clasificări pentru inovare, dar consider că majoritatea pot fi uşor incluse în următoarea clasificare: inovare de business (proces, metodă, model de afaceri) inovare de marketing (piaţă, produs/servicii, tactici, canal de distribuţie) şi inovare tehnologică.

    Dar cum se susţine inovarea? O teorie binecunoscută a economistului austriac Joseph A. Schumpeter vorbeşte despre doi factori fundamentali care creează „infrastructura inovării“: 1. Antreprenorii inovării trebuie să aibă cunoştinţe tehnice pentru producerea de noi produse inovatoare şi cadrul legal care să-i încurajeze, şi 2. Aceştia trebuie să aibă acces la fonduri pentru finanţare.  Este o teorie dedicată conceptului macro de creştere economică, dar poate fi uşor aplicată şi la nivel de organizaţie.

    Deşi există o strategie de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru ciclul strategic 2014-2020, planul de implementare pare că nu funcţionează optim, deoarece nu vedem o ameliorare a principalelor probleme evidenţiate. La capitolul competenţe digitale şi tehnice – primul factor esenţial pentru susţinerea creşterii -, România nu a evoluat aproape deloc din 2015. Raportul Comisiei Europene în legătură cu piaţa digitală europeană din 2016 situează România pe ultimul loc din 28 de ţări. Sunt probleme aproape la toate capitolele analizate, dar mai cu seamă la competenţele digitale ale românilor – nivelul cel mai scăzut din toată Europa. Aceste competenţe se confundă foarte bine cu persoanele juridice din România – acei antreprenori care nu îşi permit o funcţie de marketing în organizaţie şi sunt dezavantajaţi competitiv din cauza lipsei de competenţe digitale. 

    Dar chiar şi companiile mijlocii şi mari au probleme serioase din cauza lipsei de expertiză de înaltă calificare în tehnologia informaţiei. În acest domeniu, Comisia Europeană raportează o uşoară creştere a posturilor de specialist IT şi o scădere a numărului de absolvenţi. Cu siguranţă creşterea competenţelor digitale este nu doar un factor esenţial pentru creştere prin inovare, dar şi pentru competitivitatea economică. Problema capitalului uman este subliniată şi de Indexul Global al Inovaţiei, care consideră că aceasta este una dintre cele mai mari carenţe ale României, problemă bine identificată şi în Strategia de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020, care recunoaşte faptul că „Lipseşte masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promiţătoare şi, în mod special, pentru cercetarea şi inovarea interdisciplinară.“

    În privinţa accesului la finanţare pentru afacerile inovatoare, soluţiile sunt limitate la finanţarea pe bursă, crowdfunding, care este subdezvoltat în România, anumite fonduri europene şi capitalurile de risc. Şi aici e nevoie de dezvoltarea acestora, dar şi de introducerea unor soluţii alternative de finanţare.

    Pentru rezolvarea acestei probleme de finanţare, dar şi a lipsei de resurse umane sau a centrelor de cercetare şi dezvoltare deţinute de companii, au apărut pe piaţa globală modele de platforme-punte de legătură între organizaţiile mari şi start-up-uri. Javaness este un proiect de acest gen – el este lansat de partenerul Ensight Management Consulting din Franţa a fost şi inspirat de o idee simplă: organizaţiile mari au nevoie de noi iniţiative antreprenoriale digitale pentru a se transforma, iar start-up-urile au nevoie de organizaţii mari ca să se dezvolte.

    Programul de accelerare include: mentorat, dezvoltarea de afaceri, proiectare în funcţie de experienţa de utilizare, cercetare şi expertiză tehnologică. Platforma este destinată să lucreze în serviciul organizaţiilor mari şi, în parteneriat cu ele, cu scopul de a accelera inovaţiile digitale. Există, aşadar, două abordări complementare care susţin cresterea prin inovare – una a statului şi una a companiilor. Statul trebuie să crească în primul rând competenţele digitale şi capitalul uman, iar organizaţia trebuie să investească în proiecte de transformare organizaţională pentru crearea unui climat de inovare intern. Proiectele de transformare coordonate de consultanţii în management susţin dezvoltarea capabilităţii de inovare a marilor companii din interior.

    Un proiect important pe care companiile ar trebui să-l ia în considerare este diagnoza culturii organizaţionale. Acest proiect ajută companiile să-şi pregătească un mediu favorabil pentru inovare şi implementează procese pentru încurajarea inovaţiei. Google este un exemplu celebru pentru acest proiect. Compania a implementat regula „20% din timp“ care oferea posibilitatea angajaţilor să lucreze 20% din timpul de lucru la idei noi despre care credeau că pot ajuta compania. Un mod simplu de a încuraja gândirea inovativă este să introduci o adresă de e-mail dedicată pentru noi idei şi posibilitatea de a discuta aceste idei în cadrul organizaţiei. De asemenea, transformarea graduală a organizaţiei poate fi efectuată şi prin următoarele proiecte: reorganizare şi transformare organizaţională, strategie IT, optimizarea proceselor, managementul proceselor de transformare, precum introducerea de sisteme ERP sau CRM sau digitizarea (obţinerea biroului fără hârtii).

    Răspunsul este un categoric Da, există o soluţie pentru creşterea economică şi creşterea afacerii şi inovarea este mai degrabă o necesitate astăzi decât o investiţie lăsată pentru mâine.

  • Băsescu atacă poziţia de prim ministru: „Cel mai bun profil de premier sunt eu”

    Preşedintele PMP Traian Băsescu a declarat, miercuri, că ar avea cel mai bun profil de premier, întrebat dacă este acord cu declaraţia lui Valeriu Steriu care afirmat că l-ar putea susţine pe Cioloş pentru un nou mandat.

    „Pot fi de acord cu orice, dar cel mai bun profil de premier sunt eu”, a răspuns Traian Băsescu, zâmbind, după congresul prin care UNPR a fost absorbită de partidul său.

    Întrebat dacă şi-ar dori să fie premier, Traian Băsescu a afirmat: „Mi-aţi spus de profil şi atunci v-am spus”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Motivul surprinzător pentru care Turcia este pe cale să declare “război” cu SUA

    Statele Unite au părut să ignore până acum solicitările de extrădare a lui Fethullah Gulen.

    “Fethullah Gulen este liderul unei organizaţii teroriste. Orice ţară care îl susţine nu este prieten al Turciei şi va fi în război cu Turcia”, a adăugat Yildirim.

    Motivul surprinzător pentru care Turcia este pe cale să declare “război” cu SUA 

  • Lovitură de stat în Turcia. Armata susţine că a preluat controlul ţării, Erdogan susţine că tot el este la conducere şi ameninţă că cei implicaţi vom plăti “un preţ mare” pentru “trădare”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia pare să fi eşuat sâmbătă dimineaţă, în contextul în care mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a susţine Administraţia Recep Tayyip Erdogan, care pretinde că deţine controlul “în mare parte”, scrie Mediafax

    UPDATE 05:48 Situaţie incertă în Turcia: Administraţia Erdogan susţine că a restabilit controlul “în mare parte”

    Tentativa de lovitură de stat din Turcia pare să fi eşuat sâmbătă dimineaţă, în contextul în care mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a susţine Administraţia Recep Tayyip Erdogan, care pretinde că deţine controlul “în mare parte”.

    Recep Tayyip Erdogan a sosit sâmbătă în zori la Istanbul şi a ameninţat că cei implicaţi în tentativa de lovitură de stat vor plăti “un preţ mare” pentru acest “act de trădare”, relatează Reuters.

    Mii de persoane au răspuns apelului lansat de Recep Erdogan şi au ieşit pe străzi. Circa 30 de militari implicaţi în lovitura de stat s-au redat în Piaţa Taksim din Istanbul după ce au fost înconjuraţi de Poliţie.

    Nu este clar cine deţine controlul politic în Turcia, în contextul în care armata anunţa acum câteva ore că ţara este condusă de un “Consiliu pentru pace”.

    Premierul Binali Yildirim susţine că situaţia este “în cea mai mare parte” sub control, conform BBC, precizând că a fost instituită o zonă de interdicţie aeriană în Ankara. Yildirim a declarat că 130 de persoane implicate în lovitura de stat militară ar fi fost arestate.

    Multe zone din Turcia sunt sub controlul armatei, dar nu este clar dacă toate departamentele armatei recunosc atribuţiile Administraţiei Erdogan.

  • Povestea inventatorului care a dat în judecată Apple pentru 10 miliarde de dolari. Susţine că a inventat iPhone-ul

    Thomas Ross, un american care locuieşte în Florida, a  dat în judecată Apple pentru 10 miliarde de dolari, precum şi pentru drepturi de autor pe toate viitoarele vânzări ale Apple. El pretinde că gigantul fondat de Steve Jobs a furat designul său pentru un dispozitiv electronic de citit, potrivit The Telegraph.

    Publicaţia britanică a obţinut o copie a documentelor procesului în care se arată că reclamantul, Thomass Ross, a făcut designul unui dispozitiv similar iPhone în 1992, iar acesta a fost în mod repetat ”exploatat de dispozitivele iPhone, iPod, ş.a., ale Apple”.

    Ross susţine că a aplicat pentru obţinerea unui patent al dispozitivului de citit în 1992 şi a oferit imagini ale desenelor ce au susţinut formularele completate pentru  obţinerea patentului în proces. Desenele arată un dispozitiv în formă rectangulară şi un ecran mare, ce ar putea suporta dispozitive suplimentare precum speakere şi microfoane, etc.  Problema este că desenele lui Ross includ mai multe caracteristici pe care iPhone nu le-a avut nicioadată, printre care şi o tastatură fizică poziţionată sub display.

    Totodată, Ross nu deţine patentul pentru tehnologia sa: deşi a aplicat pentru obţinerea acestuia în 1992, nu şi-a plătit taxele asociate obţinerii patentului. Dar asta nu l-a oprit pe Ross. El a adăugat relatărilor din procesul în care a acuzat Apple că această companie i-a cauzat ”un prejudiciu mare şi ireparabil, care nu poate fi compensat integral sau măsurat în bani.”

  • Să mănânci pe internet a devenit o afacere profitabilă. Acest tânăr câştigă zeci de mii de dolari pe lună

    În fiecare seară în dormitorul său, Lee Changhyun se filmează cum mănâncă cantităţi impresionante de alimente. Filmuleţele sale sunt vizionate de zeci de mii de oameni în fiecare zi. În mod bizar, acest lucru (muckbang) a devenit locul său de muncă cu normă întreagă.

    Muckbang a devenit o modă în Coreea de Sud, cel puţin bizară, care presupune o persoană să mănânce cantităţi impresionante de alimente, în faţa unui webcam, în faţa miilor de oameni care urmăresc acestă practică, potrivit CNN
    De ce sunt coreeni atât de obsedaţi de acest spectacol rămâne un mister în continuare. Lee Changhyun susţine că aceasta este o metodă de a comunica, interacţiona cu altcineva.

    Lee declară că după ce mănâncă atât de mult în fiecare zi trebuie să facă exerciţii fizice intense.

    Este posibil să te poţi întreţine doar prin munckbang? Se pare că da, el nefiind singurul care face acest lucru. Publicaţia NPR susţine că unele persoane pot câştiga şi 10.000 de dolari pe lună mâncând în faţa unei camera web.

    Canalul lui Lee Changhyun are peste 43 milioane de vizualizări

  • Patru studenţi vor să înveţe românii cum să facă agricultură eficient cu ajutorul dronelor

    M-am întâlnit cu Robert Mistovschi dimineaţa într-o cafenea din centrul Bucureştiului. Colegii lui se aflau în examene şi nu au putut veni, iar Robert urma să susţină un test după-amiaza aceea. Între facultate, joburi şi viaţă socială, cei patru au gândit un sistem care sprijină agricultura să susţină o populaţie globală în creştere.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 9,6 miliarde de oameni vor locui pe planetă, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând aceeaşi suprafaţă de teren arabil. De aceea trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie.

    Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metode arhaice de a face agricultură către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Serafim este un start-up aflat la început de drum şi care vrea să aducă tehnologia şi precizia în această ecuaţie prin implementarea dronelor şi senzorilor în acest domeniu care a rămas aproape neschimbat de zeci de ani.

    Produsul oferit de studenţii români are o componentă de hardware (o dronă care survolează terenurile şi senzori ce sunt introduşi în pământ) şi una de software (platforma tehnologică) şi nu necesită un specialist pentru a-l utiliza.

    Drona de tip aripă, creată special pentru agricultură, zboară singură, fără ca fermierul să fie nevoit să o controleze, pe un traseu determinat, mi-a spus Robert. Spre deosebire de un quadcopter, drona Serafim planează mult, iar acest fapt îi dă o autonomie mai mare şi poate survola arii mai mari. Agricultorul obţine o imagine de ansamblu, dar, în plus, este informat şi despre starea de sănătate a plantelor. „Agricultorul va putea acţiona direct exact acolo unde este nevoie.“ A doua parte din componenta hardware este un senzor dezvoltat de cei patru care este capabil să-i dea fermierului informaţii, în timp real, despre temperatura solului, umiditate, PH-ul sau salinitatea acestuia. Pachetul de bază oferit de Serafim costă între 3 şi 5.000 de euro, în funcţie de ce doreşte clientul (dacă vrea să-şi modifice drona pentru anumite nevoi), însă potenţialii clienţi pot achiziţiona doar anumite componente din soluţia tinerilor, dacă au nevoie doar de o dronă pentru a survola zona sau doar de senzori pentru date. Însă pachetul complet este mai atractiv, deoarece, spune Robert Mistovschi, Serafim nu doreşte să se oprească aici, ci să facă următorul pas înspre big data, oferindu-le fermierilor date, analize şi previziuni bazate pe datele colectate de senzori, contra – cost sub formă de SaaS (software as service). „Noi o să colectăm date, pe care o să ne analizăm şi o să ne ajute să dăm predicţii, propuneri pentru anul care urmează“, afirmă Mistovschi.

    „Am dezvoltat o bază de date cu condiţii optime realizată cu partenerii noştri de la agronomie. Să zicem că temperatura solului scade sub un anumit prag, atunci acea informaţie este comparată cu cea din baza de date şi i se trimite o alertă fermierului. Pentru cultura «x» temperatura asta nu este optimă. Sau dacă temperatura solului este prea ridicată un fermier poate veni cu mai multă apă pe zona aceea şi îl informăm că procesul de creştere va fi unul accelerat şi el va şti când este timpul optim pentru recoltare. Acum au mai mult control asupra culturilor şi pot înţelege mai bine ce a mers şi ce nu“, a explicat el.

    Toate aceste componente funcţionează şi comunică wireless cu ajutorul tehnologiei LoRaWAN, care face posibilă comunicarea wireless la peste 50 km distanţă în câmp deschis. În pachetul oferit de Serafim intră şi o sesiune de training pentru fermieri, certificare de zbor şi o asigurare pentru dronă.

    Un prim test important îl vor susţine în această vară, când vor putea vedea exact cum funcţionează sistemul lor într-un mediu real şi vor putea analiza datele. Acest prim proiect realizat în colaborare cu un fermier este stabilit, dar Mistovschi mi-a mai spus că ar mai vrea să mai facă alte două asemenea proiecte în cele trei luni de vară. „Sperăm să obţinem anumite cifre pe care să le validăm, iar la final să putem zice că datorită soluţiei noastre «outputul» a crescut cu x%“

    Ei ţintesc o piaţă de mii de fermieri, cu peste 50-100 de hectare de teren, care sunt deschişi către tehnologie. „Unii fermieri au bugete de investiţii în tehnologie, investesc în silozuri noi, semănătoare noi, dar nu au mai folosit drone sau senzori“, a spus Robert Mistovschi. De asemenea, el susţine că recuperarea estimată a investiţiei ar fi situată undeva la 1-2 ani. Mistovschi este de părere că există o piaţă pentru produsele lor pe plan local, mai ales datorită faptului că România are una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din UE, „dar productivitatea este scăzută şi este o nevoie de creştere în acest sens. Soluţia noastră nu este doar pentru piaţa locală, ci pentru una globală, doar că implementarea o facem începând cu România“, a mai spus el.

    Grupul şi-a împărţit responsabilităţile: Bogdan Brînzei şi Daniel Vladu se ocupă de partea de hardware, Gabriel Rotaru lucrează la partea de software şi Robert Mistovschi este pe partea de business. „Am construit echipa în aşa fel încât să avem competenţe pe fiecare arie a start-up-ului.“

    Drona din imagine este un prototip cu toate componentele la vedere şi realizată din polistiren expandat, însă varianta finală va fi ranforsată cu fibră de carbon. Producţia se va face în România, iar marginea de profit ar fi undeva la 60-70% dacă utilizează distribuitori, dar cum ei fac aproape toate componentele câştigurile ar putea creşte şi mai mult, ceea ce îi face interesanţi pentru investitori, potrivit lui Mistovschi. „Vrem o afacere care să crească organic, dar în acelaşi timp înţelegem necesitatea unei runde de investiţii pentru a accelera procesul de creştere, şi pentru a ne oferi un avantaj competitiv. Nu vrem să ne grăbim, vrem să vindem pentru suma potrivită la timpul potrivit“.